Ion Nistor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Ion I. Nistor
Ion Nistor
Data naşterii	4/17 august 1876,
Locul naşterii	Bivolărie, Rădăuţi
Data decesului	11 noiembrie 1962,
Locul decesului	Bucureşti
Naţionalitate	{{{naţionalitate}}}
Ocupaţie	istoric
Părinţi	Ilie şi Maria Nistor

Ion I. Nistor (n. 4/17 august 1876, Bivolărie, Rădăuţi - d. 11 noiembrie 1962, Bucureşti) a fost un istoric şi militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”. Profesor la Universităţile din Viena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române (1911), director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaş al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, reprezentând Bucovina, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii şi, în final, al Cultelor şi Artelor.

Cuprins 1 Biografie 2 Opera 3 Imagini 4 Bibliografie

[modifică] Biografie

În familia de ţărani Ilie şi Maria Nistor din puţin întrecutul sat Bivolărie, comuna Vicovu de Sus, Districtul Rădăuţi (judeţul Rădăuţi), Bucovina la 4 august 1876, s-a născut Ion Nistor. Urmează 2 ani şcoala primară în satul natal şi apoi o continuă, în limba germană, în oraşul Rădăuţi. Între anii 1889-1897, urmează cursurile Liceului "Eudoxiu Hurmuzache", atunci liceu german, dobândind un mare interes şi dragoste pentru trecutul românilor bucovineni. După ce a susţinut examenul de bacalaureat, este admis ca student la Facultatea de filosofie a Universităţii Cernăuţi. A activat o perioadă ca profesor suplinitor la Cernăuţi, iar în anii 1904-1907 a fost profesor secundar la Liceul clasic din Suceava, timp în care a început să editeze, împreună cu George Tofan şi Victor Moraru, Revista "Junimea literară".

La 22 martie 1909, în urma examenelor susţinute, a fost promovat doctor în filosofie şi litere în Aula Universităţii din Viena. După ce în anul 1911 a fost abilitat ca docent al universităţii vieneze, începe lungul drum al unei cariere deosebite a celui care a fost istoricul de marcă şi omul cetăţii, Ion Nistor.

În octombrie 1911, îşi ţine cursul inaugural la Universitatea din Cernăuţi, cu tema: "Locul românilor în istoria sud-est europeană", temă care avea să fie emblematică pentru carierea sa şi care l-a determinat pe Lucian Blaga să-l clasifice între "istoricii ideii şi unităţii naţionale".

Membru al conducerii Societăţii pentru cultura şi literatura română în Bucovina din 1913, profesor la Universitatea din Cernăuţi din 1914 şi membru corespondent al Academiei române din acelaşi an, Ion Nistor s-a stabilit la Bucureşti şi a fost ales preşedinte al Comitetului refugiaţilor bucovineni. In 1916, cu ocazia primirii sale ca membru titular al Academiei române, a evocat un capitol din viaţa culturală a românilor din Bucovina, cu un răspuns din partea lui Nicolae Iorga şi, tot în acelaşi an, a publicat "Istoria Bisericii din Bucovina şi rostul ei naţional-cultural în viaţa românilor bucovineni".

În perioada 1919-1939, în plan politic şi public, a avut responsabilităţi dintre cele mai diverse. A fost ministru al Bucovinei în Guvernul condus de Ion I.C. Brătianu în 1922-26; senator de drept, între 1928-1933; ministru secretar de stat pentru minorităţi etnice în 1933; ministru al muncii în Guvernul condus de Gheorghe Tătărăscu; ministru al cultelor şi artelor în Cabinetul Gheorghe Tătărăscu.

În toată această perioadă dintre cele două războaie mondiale, profesorul şi rectorul universităţii cernăuţene a editat volumul "Corespondenţă diplomatică şi rapoarte consulare austriece", în colecţia Hurmuzachi, a editat Revista "Junimea literară", a publicat "Istoria Basarabiei", a susţinut Buletinul "Codrul Cozminului". Dar cea mai reprezentativă lucrare este "Problema ucrainiană în lumina istoriei", iar Societatea pentru literatura şi cultura română în Bucovina publică o nouă ediţie, care va fi lansată luna aceasta la Cernăuţi, Rădăuţi şi Botoşani. La moartea marelui istoric, în noiembrie 1962, autorul lucrării "Istoria Bucovinei", lucrare rămasă până în 1991 în manuscris, definitivase şi lucrarea de sinteză "Istoria României", care este în manuscris.

"Ion Nistor, profesorul şi istoricul care a stat întreaga lui viaţă în slujba istoriei şi a cauzei naţionale - spune istoricul de Iaşi Toderaşcu - s-a identificat nu numai cu destinul dramatic al provinciei sale: Bucovina istorică, ci al tuturor românilor, fiind istoricul tuturor românilor, din Galiţia în Tessalia şi de la Nistru până la Tisa."

Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, încadrat ulterior in Decizia M.A.I. nr.334/1951; pedeapsă majorată cu 60 luni, prin Decizia M.A.I. nr. 559/1953. Eliberat la 5 iulie 1955.

Functii Ministrul - Ion Nistor 2 oct.1934-23 sept.1935: Ministrul Muncii (la Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale), 23 sept. 1935 - 29 aug.1936: Ministrul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale.

Nicolae Iorga despre Ion Nistor: „În nenumarate studii, care au atins toate domeniile vieţii românilor de acolo, ai lămurit atâtea puncte confuze şi ai adus o informaţie cu totul nouă şi de cel mai mare folos, dând astfel bazelor istoriei Bucovinei româneşti o lărgime, necunoscută până atunci.“

„Ai fost unul dintre rarii cărturari români care au scos din studiile lor altceva decât arme pentru a înlătura pe alţii şi a se impune ei singuri. Nu te-ai lăsat terorizat de nimeni, şi nici n-ai vrut să terorizezi pe cineva.“

„Fără îndoială că Ion Nistor este un istoric de mare valoare, care scrie într-o limbă frumoasă şi are o informaţie abundentă, aşa că în cultura românească o sa rămână“.

[modifică] Opera

• Die moldauischen Ansprüche auf Pocutien, Viena, 1910;
• Die auswärtigen Handelsbeziehungen der Moldau, Gotha, 1911;
• Handel und Wandel in der Moldau, Cernăuţi, 1912;
• Zur Geschichte der Schulwesens in der Bucovina (1912);
• Die geschichtliche Bedeutung der rumänen und die Anfänge ihrer staatlichen Organisation (1913);
• Die Urkunde Stephans des Grossen, Berlin, 1914;
• Bucovina sub raportul politic şi administrativ, Bucureşti, 1915;
• Emigrările de peste munţi (1915);
• Românii şi rutenii în Bucovina (1915);
• Un capitol din viaţa culturală a românilor din Bucovina, discurs de recepţiune (1916);
• Istoria bisericii din Bucovina (1916);
• Der nationale Kampf in der Bukovina (1918);
• Das moldauische Zollwesen im 15 und 16 Iahrh, Leipzig, 1912;
• Discurs la mesajul tronului… Cernăuţi, 1920;
• Istoria fondului bisericesc din Bucovina (1921);
• Politica de unitate naţională. Discurs, 1923;
• Istoria Basarabiei (1923);
• Luca Arbore Hatmanul. La 400 de ani de la moartea lui (1924);
• Pomenirea lui Dimitrie Cantemir Voievod (Acad. Rom.), Bucureşti 1924;
• Românii transnistrieni, Cernăuţi, 1925;
• Bejenari ardeleni în Bucovina, 1926;
• Contra calomniei (1927);
• Contra deposedării Universităţii din Cernăuţi (1927);
• Răsunetul războiului din 1877 în Bucovina şi Basarabia, Bucureşti, 1927;
• Gr. Vodă Ghica, Cernăuţi, 1928;
• Unirea Bucovinei, Bucureşti, 1928;
• Drumurile noastre în ultima sută de ani (1929);
• Cehoslovacii şi românii, Cernăuţi, 1930;
• La Comte de Saint-Aulaire et la Bucovine, Bucureşti, 1930;
• Decorarea lui Avram Iancu (1931);
• Un român iscoadă… (1931);
• Alexandru cel Bun, Cernăuţi, 1932;
• Locul lui Alexandru cel Bun în istoria civilizaţiei creştine (1932);
• Şase ani de autonomie bisericească (1932);
• Biserica şi şcoala greco-română din Viena, Bucureşti, 1932;
• Contribuţii la relaţiunile dintre Moldova şi Ucraina (1933);
• Din corespondenţa lui Todleben de la Plevna (1933);
• Mănăstirea Moldaviţei, Cernăuţi, 1933;
• Rostul politic şi social al bisericii în trecut şi prezent, Bucureşti, 1933;
• Rück – und Ausblick in die Geschichte Rumaniens, Iena und Leipzig (1933);
• Discurs, Cernăuţi, 1934;
• Problema ucraineană în lumina istoriei (1934);
• Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonia, Bucureşti, f.an.;
• Universitatea din Cernăuţi şi loviturile lui P.P. Negulescu, Cernăuţi, 1926 (cu alţii);
• T. G. Masaryk (cu alţii), Buc., 1930;
• Corespondenţa lui Coronini cu principatele, Cernăuţi, 1938;
• Bucovina sub dominaţiunea românească (1938);
• Documente privitoare la istoria Românilor… (1938)

[modifică] Imagini

Ion Nistor - 1937 senator	Statuia lui Ion Nistor din Vicov	Fisa de incarcerare pag 1 - Ion Nistor	Fisa de incarcerare pag 2 - Ion Nistor
Istoria Basarabiei	Istoria românilor

[modifică] Bibliografie

• Iurie Colesnic, Ion Nistor în Magazin Bibliografic, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, nr. 2-3, 2006 [1]
• Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, Edituara Saeculum, Bucureşti 1999 ISBN 973-9399-03-7
• Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999 ISBN 973-27-06967