Maree

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Prin maree (flux şi reflux) se înţelege o oscilaţie periodică a nivelului mării sau oceanului, în raport cu o poziţie medie, datorită forţei de atracţie combinate a Lunii şi Soarelui. Perioada de oscilaţie are o durată aproximativă de 12h25min., astfel că în decurs de 24h50min. (durata unei zile lunare) se vor produce următoarele faze într-un punct al oceanului sau mării:

• a) flux, adică o creştere treptată a nivelului mării şi acoperirea cu apă a unei fâşii din uscat; acesta se termină cu o maree înaltă — în timpul căreia nivelul mării a atins o înălţime maximă şi rămâne pentru un scurt timp imobil;

• b) reflux, adică o scădere treptată a nivelului mării şi retragerea apelor de pe fâşia de uscat acoperită anterior; se termină cu o maree joasă — când nivelul mării ocupă o poziţie coborâtă, menţinându-se constant un interval scurt de timp.

Ciclul se repetă astfel în mod invariabil. Referindu-ne la întreg globul, mareea este materializată de un val care se propagă pe suprafaţa oceanelor, odată cu rotirea Pământului în jurul axei sale; în largul oceanului amplitudinea mareei nu trece de 80 cm, în timp ce în apropierea coastelor şi în golfurile lungi, înguste şi puţin adânci, ajunge chiar până la 16 m (Golful Fundy — America de Nord).

Perioadele mareelor:

• Semidiurne (12h30min. în zona ecuatorială)
• Diurne (24h50min. în zona tropicală)
• Semilunare sau de sizigii (14,7 zile)
• Lunare sau de perigeu şi apogeu (27,5 zile)

În funcţie de poziţia reciprocă a Lunii, Soarelui şi Pămîntului, deosebim:

• a) maree la sizigii sau maree vii — cu amplitudini mai mari decât mareele normale şi
• b) maree la cvadratură sau maree moarte — cu amplitudini mai mici.

În portul Constanţa, mareea este de tip semidiurn neregulat, cu o amplitudine maximă de 20 cm.

[modifică] Mareea lunisolară

Influenţa însumată a Lunii şi Soarelui asupra particulelor de apă de pe suprafaţa Pământului dă naştere mareei lunisolare.

Astfel, forţele generatoare ale mareei iau naştere în funcţie de poziţiile Pământului, Lunii şi Soarelui, la un moment dat, într-un punct de pe suprafaţa terestră.

Datorită formei de elipsoid a Pământului amplitudinea mareei este maximă la ecuator şi descreşte cu creşterea latitudinii.

• mareea înaltă lunisolară se produce la Lună nouă şi la Lună plină şi este denumită şi maree de sizigii.

Mareele de sizigii se produc la culminaţia superioară sau inferioară a Lunii.

• mareele de cuadratură se produc după primul şi ultimul pătrar al Lunii.

Mai exact acestea au loc când Soarele, Pământul şi Luna formează un unghi de 90°. Mareele de cuadratură au amplitudini reduse faţă de cele de sizigii dat fiind poziţiile Lunii şi Soarelui in acest caz.

• apă înaltă reprezintă nivelul maxim al apei atins la mareea înaltă.
• apă joasă reprezintă nivelul minim al apei atins la mareea joasă.
• înalţimea mareei reprezintă înălţimea apei la un moment dat faţă de nivelul de referinţă zero al acelui loc.

[modifică] Vezi şi

• Curent marin
• Curent de maree

---