Negrești-Oaș

Negrești-Oaș
—  Oraș  —
Stemă
Negrești-Oaș Poziția geografică
Coordonate: 47°52′10″N 23°25′27″E
Țară	România
Județ	Satu Mare
Localități componente	Luna, Tur
Guvernare
- Primar	Aurelia Fedorca (USL, ales 2012)
Suprafață
- Total	130  km²
Populație
- Total	13.871 locuitori
- Densitate	115 loc./km²
Site: Primăria Negrești-Oaș

Negrești-Oaș este un oraș în județul Satu Mare, Transilvania, România, centru tradițional al regiunii istorico-etnografice numite Țara Oașului.

Așezare geografică

Orașul Negrești Oaș este așezat în extremitatea nord-estică a județului Satu Mare, la o distanță de 50 km de municipiul Satu Mare și la aceeași distanță de municipiul Baia Mare, la 55 km de municipiul Sighetul Marmației, având legături cu toate aceste localități pe șoselele asfaltate, iar cu municipiul Satu Mare și pe cale ferată initial ingusta si acum cu ecartament normal. Se învecinează la nord de zona centrală a Țării Oașului cu comuna Certeze, la nord-vest cu Bixadul, la sud cu comuna Vama și la vest cu localitatea Tur care face parte integrantă din acesta.

Istorie

Așadar, vechea așezare își are începuturile pe malul stâng al Văii Albe între actuala așezare și comuna Bixad. Asupra etimologiei Țării Oașului au existat și există diverse păreri: Gustav Weigan presupune că este vorba de numele unui voievod local Oaș; Alexandru Doboș îl pune pe seama cuvântului Avaș, care înseamnă „păduri vechi, seculare; alții că ar deriva de la Havas, care tradus înseamnă munte; alții îl derivă din Ovas, care se traduce prin cuvântul românesc „curătură”, despădurire, termen întâlnit și în alte lucrări. (I. Velcea – Țara Oașului – Editura Academiei R.P.R. – 1964: pag. 14-15) Actul din 1270, Noiembrie 17, face cunoscut că: prin scrisoarea regelui Ștefan dată în anul Domnului o mie douăsute șaptezeci, în ziua de 15, înainte de calendele lui Decembrie, iar în al domniei sale în anul întâi, se arată că moșiile Livada, Orașu Nou, Vama, Prilog și Ovas care au fost odinioară a lui Benedict numit Ur., mort fără moștenitor, care au fost date pentru totdeauna, de către acel rege Ștefan, suzeranului Nicolae fiul lui Mauricius pentru serviciile sale credincioase. (Documente privind istoria României, seria C. Transilvania, veacul al XIII-lea, volumul II, Edit. Academiei R.P.R., 1952, pag. 132) În 1452, când cetatea Sătmarului aparținea familiei Huniazilor, Negreștiul este pomenit ca aparținător al acestei familii. Pe la 1490 este pomenit ca încadrat în domeniul Medieșului Aurit. În următoarele secole până în secolul al XVIII-lea domeniul Oașului, deci și Negreștiul trece în stăpânirea habzburgilor, a principiilor Transilvaniei. („Pagini din istoria Maramureșului, Baia Mare – 1967, pag. 74.) Documentele din sec. XIX, vorbesc despre Negrești, ca fiind cel mai mare sat din „Țara Oașului”. Din acest secol găsim mențiuni importante despre viața locuitorilor, așezarea având 600 de case cu 2.725 locuitori. Din anul 1944 Negreștiul a cunoscut o mai mare dezvoltare, în special după noua împărțire teritorial-administrativă, când a devenit centrul administrativ al raionului Oaș, cunoscând o continuă dezvoltare în toate ramurile inclusiv aceea industrială. În anul 1964, decembrie 31, a fost declarat oraș. În componența orașului a intrat localitatea propriu-zisă, satul Tur și cătunul Luna.

Demografie

Evoluția populației la recensăminte:

Astăzi orașul are o populație de aproximativ 13.871 locuitori. Suprafața totală a orașului este de 13.012 ha din care: intravilan – 1.088 ha; extravilan – 11.924 ha. În transporturi orașul are o rețea de drumuri în lungime de 39 km, din care 10 km modernizate. Rețeaua de apă potabilă însumează 14,4 km din care apă industrială 4,4 km. În oraș mai funcționează: un spital cu profil general; 1 dispensar, o policlinică, mai multe farmacii cu capital privat, 4 instituții de învățământ primar și gimnazial, 3 grădinițe, o bibliotecă publică; un muzeu în aer liber, 2 licee și un post de TV și internet prin cablu privat (RCS&RDS Negrești-Oaș). În acest cadru își desfășoară activitatea formația civilă de pompieri a orașului nostru în orice fel de situații de urgență. Paza și stingerea incendiilor în localitatea noastră, era asigurată de cetățeni voluntari, care în caz de foc interveneau la stingerea incendiului la semnalul „Clopotul tras într-o ureche”.

Perioada interbelică a orașului și funcționarea lui

Din anul 1947 comuna Negrești, reședință a raionului Negrești, „plasa Oaș” a fost dotată cu o pompă manuală și cu o hipocisternă cu un bazin de 0,5 mc. Deși mijloacele au fost rudimentare, totuși formația dotată cu primul utilaj de intervenție „modern” primit prin donație de la Grupul de pompieri al Regiunii Maramureș, pentru rezultatele obținute la Concursurile pompierilor între raioane. Menționăm că Raionul Oaș făcea parte din Regiunea Maramureș. Cu acest utilaj – PRAGA – s-a intervenit după 4 zile în comuna Certeze, sat. Huta obținându-se rezultate deosebite în stingerea focului, spre marea satisfacție a locuitorilor care l-au felicitat pe șeful de formație, actualmente veteran – Hotcă Ioan. În urma unor rezultate bune obținute la o serie de intervenții și concursuri pompieristice, formația civică de pompieri a obținut steagul de fruntaș în paza contra incendiilor în anul 1947. Obținându-l de trei ori consecutiv, a rămas în patrimoniul formației în anul 1961. (vezi remiza F.C.P.). Menționăm că în această perioadă formațiile civile din raionul Oaș au fost coordonate de către căpitanul Ieremia Constantin. (vezi anexa nr. 2). Mai dispunem de documente de la pregătirea formației (vezi anexa nr. 3 și 4). În anul 1965 clasându-se mașina ,,Praga” formația a fost dotată cu un SR. 114, utilaj cu performanțe deosebite la aceea vreme. (vezi anexa nr. 5). Cu această ocazie în viața formației apar o serie de transformări: - dotarea formației cu echipament adecvat – brâie, costume, accesorii de bună calitate și echipament de protecție ; - intervențiile s-au îmbunătățit, au apărut o serie de manifestări cu caracter emulativ între formații (vezi anexa nr. 6 și 7). În anul 1967 formația civilă de pompieri Negrești obține locul I pe raionul Oaș în Întrecerea patriotică organizată între formațiile civile. (vezi Diplomă remiză F.C.P.). După trecerea la noua structură administrativ-teritorială, Negreștiul trece la județul Satu Mare iar în anul 1970 formația ocupă locul I pe județ la întrecerea patriotică. (vezi cupă și diplomă – remiza F.C.P.).

Note

SM Acest articol despre o localitate din județul Satu Mare este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.