Ungaria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteţi contribui la dezvoltarea şi îmbunătăţirea lui apăsând butonul "modifică pagina".

Ungaria (în maghiară Magyarország) sau Republica Ungară (maghiară Magyar Köztársaság) este o ţară din Europa Centrală. Etimologia cuvântului folosit în limba română, este denumirea din limba turcă veche, prin secolul VII, de On-Ogour care se traduce prin Zece săgeţi.

Este vecină cu Austria (vest), Slovacia (nord), Ucraina (est), România (est), Serbia (sud), Croaţia (sud) şi Slovenia (sud).

Populaţia este formată în general de unguri sau maghiari. Denumirea de maghiari este folosită des în limba română,spre deosebire de alte limbi în care e uzual termenul de "unguri" sau "ungari" (vezi, în germană - Ungaren, în rusă "Венгры" (Vengry), în italiană "Ungari", în franceză "Hongrois", în engleză "Hungarians"). Astăzi Ungaria împreună cu Polonia, Slovacia şi Republica Cehă, formează aşa-numitul grup de la Vişegrad .

Forma de guvernământ este o republică.

Cuprins 1 Istorie 2 Etelköz 830-895 3 Demografie 3.1 Istorie 3.2 Prezent 4 Sistemul politic 5 Economie 6 Diviziuni administrative 7 Referinţe 8 Vezi şi 9 Legături externe

[modifică] Istorie

În perioada Imperiului Roman, romanii au numit regiunea unde se află actualul stat Ungaria, Panonia. Primii care au invadat Câmpia Panonică au fost hunii, conduşi de Attila, care la un moment dat au făcut alianţă cu Imperiul Roman, acesta folosindu-i în luptele împotiva galilor. Au fost însă alungaţi de către lombarzi şi gepizi care au pus stăpânire circa o sută de ani pe acest teritoriu.

După căderea Imperiulul roman, triburile germanice au stăpânit un timp Câmpia Panonică. În această perioadă au continuat migraţiile şi invaziile diferitelor popoare migratoare.

Astfel, triburile slave au migrat în partea sudică a Europei. În jurul anului 560 avarii cuceresc acest teritoriu al Panoniei şi păstrează controlul lui timp de două secole până în secolul IX. Urmează o perioadă sub controlul francilor, al regatului slav Moravia Mare şi al cnezatului slav al Balatonului până la sfârşitul secolului al IX, când maghiarii au intrat în Panonia şi au pus bazele statului lor.

Maghiarii stabiliţi în Etelköz (Teritoriul dintre râuri), un teritoriu situat la nord de Marea Neagră, la sfârşitul secolului al IX-lea au migrat spre vest, în Bazinul Carpatin, ocupând partea estică a marii Puste Maghiare, începând cu partea de nord-est, Bihor, Ţinutul Zărandului (regiunea păstrează numele ducelui Zerind din dinastia arpadiană), Arad şi Timiş până la Dunăre. Prezenţa maghiarilor aici a fost dovedită de săpăturile arheologice care au descoperit cimitire cu morminte ungare din această perioadă, a descălecatului ("Erdély rövid története"-Scurtă istorie a Ardealului 1989,pag.107). De menţionat că în aceast areal mai multe localităţi mai poartă numele triburilor maghiare descălecătoare (Kér, Jenő, Tarján, Keszi, etc.) În textul cronicii din jurul anului 950 al împăratului bizantin Constantin Porfirogenetul este scris, că pe acest teritoriu trăiesc turci adică maghiari.

După tradiţie ţara maghiarilor Magyarország a fost descoperită de Árpád, conducătorul acestora, care i-a adus si a descălecat în Panonia după 895. Regatul ungar a luat fiinţă în anul 1000 sub conducerea lui Ştefan I al Ungariei, primul rege maghiar. Numele originar al acestuia era Voicu, mama lui fiind romanca crestin ortdoxa.^{[necesită citare]} Dupa mama sa, Voicu, devenit ulterior primul rege al Ungariei sub numele de Stefan I, era nepotul ducelui roman Iula.^{[necesită citare]}

Ştefan I, cunoscut şi ca Sfântul Ştefan (Szent István), s-a căsătorit cu Ghizela, fiica lui Henric II Duce de Bavaria. În anul 996 a devenit conducătorul statului maghiar, Ungaria, primind coroana de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1000 în oraşul Esztergom. Ca rege catolic a infiinţat Biserica Ungară, si a asigurat trecerea populatiei bastinase, in special romani, de la ortodoxie la catolicism. A întemeiat zece episcopii, iar regatul l-a împărţit în comitate (în maghiară: vármegye). Ungaria a devenit regat patrimonial unde majoritatea terenului era împărţit în proprietăţi private.

Iniţial istoria politică al Ungariei a evoluat alături de Polonia şi Boemia ,în strânse conexiuni cu papii de la Roma si cu Sfântul Imperiu Roman de naţiune germană .

De asemeni, circa patru secole, Ungaria a controlat principatele din Valahia, Moldova şi Transilvania, fără a le anexa.

Între 1241-1242 Ungaria a fost asaltată şi înfrântă de hoardele tătare sau mongole conduse de Batu Han în bătălia de la Muhi .

În mod treptat, sub conducerea dinastiei Árpád statul maghiar s-a alăturat civilizaţiei europene. Sub dinastia Angevinilor , Ungaria şi-a pierdut controlul asupra Valahiei în urma bătăliei de la Posada din 9-12 noiembrie 1330,dintre voievodul român Basarab I şi regele Carol Robert de Anjou. Acesta scăpă de la faţa locului prin fugă, deghizat în haine femeieşti. Ulterior , Ungaria pierdu şi controlul Moldovei în 1359.

Un moment culminant în istoria Ungariei îl constituie domnia regelui Matei Corvin, dintr-o familie cu rădăcini române din Transilvania. Regele Matei Corvin, a fost fiul lui Iancu de Hunedoara (cunoscut de către maghiari ca János Hunyady ) şi a condus Regatul Ungar din 1458 până-n 1490. În această perioadă ,care coincide cu anii Renaşterii în Europa de vest şi centrală, Ungaria a cunoscut o perioadă înfloritoare, devenind un important centru cultural. Iancu de Hunedoara si fiul său, Matei Corvin, au luptat împotriva Imperiului Otoman, consolidând independenţa Ungariei faţă de acesta.

Independenţa Ungariei a luat însă sfârşit în 1526 după bătalia cu otomanii de la Mohács. Regatul a fost împărţit în trei părţi: partea de vest a fost anexată Austriei, în est principatul Transilvănean a rămas independent, iar centrul Ungariei a ajuns sub stăpânirea Imperiului Otoman.

După 150 de ani de ocupaţie otomană, în secolul XVII Austria şi alianţa creştină au eliberat centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiară pentru independenţă dintre anii 1703 şi 1711condusă de Francisc Rákóczi al II-lea a contribuit şi ea la eliberarea ţării.

Revoluţia burgheză condusă de Lajos Kossuth din 1848-1849, a fost înăbuşită de armata imperială a Austriei cu ajutorul intervenţiei Rusiei Ţariste.

In 1867 Ungaria a obţinut o autonomie lărgită , cu guvern şi parlament propriu , în cadrul dualismului austro-ungar.Imperiul Austriac şi-a schimbat în urma acestui act denumirea în Imperiul Austro-Ungar.

La 16 noiembrie 1918 s-a proclamat Republica Ungară, ca urmare a destrămării Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial. În martie 1919 comuniştii a preluat puterea sub conducerea lui Béla Kun care a proclamat Statul Sovietic Ungar.

În ianuarie 1920 amiralul Miklós Horthy a fost ales de adunarea naţională ca Regent al statului maghiar. Regele Carol I al Austriei a încercat să revină la tronul Ungariei, dar fără succes.

La data de 4 iunie 1920 s-a semnat Tratatul de la Trianon, ca urmare a primului război mondial şi a destrămării Imperiului Habsburgic care a fixat noile graniţe ale Ungariei. Ungaria a pierdut 71% din teritoriu şi 66% din populaţie, dar nu trebuie neglijat faptul că la acea dată minorităţile etnice depăşeau mult populaţia maghiară. Trebuie însa recunoscut că o treime din populaţia maghiară a devenit o minoritate etnică în ţările vecine, noi formate ca România, (Cehoslovacia, astăzi Slovacia şi sud-vestul Ucrainei),(Iugoslavia, astăzi Serbia şi Croaţia). Ungaria a pierdut şi singurul port maritim la Marea Adriatică, Fiume,azi Rijeka în Croaţia.

Amiralul Horthy s-a aliat cu Adolf Hitler în anii 1930- cu speranţa de a primi înapoi teritoriile pierdute din primul război mondial. Astfel, Ungaria a anexat sudul Slovaciei şi Rutenia subcarpatică, iar apoi, după Dictatul de la Viena din 1940, Ardealul de Nord, iar in 1941 o parte din nordul Serbiei -Voivodina. Ungaria a intrat în al doilea război mondial alături de Germania împotriva U.R.S.S.. Adolf Hitler l-a înlocuit pe amiralul Miklós Horthy în septembrie 1944, după ce acesta consimţise la un armistiţiu cu Uniunea Sovietică şi l-a instalat la putere pe fascistul extremist Ferenc Szálasi liderul partidului Crucile cu Săgeţi . Începând din anii 1920, dar mai ales dupa aderarea la Pactul Anticomintern Ungaria a adoptat o serie de legi şi măsuri anti-evreieşti.

În ultimul an al războiului mondial guvernul Ungariei si apoi regimul partidului "Crucilor cu Săgeţi" au participat din plin la Holocaust. În jur de 440.000 evrei în 145 de trenuri au fost deportaţi la Auschwitz, inclusiv marea majoritate a evreilor din Ungaria rurală şi Ardealul de Nord.

Ungaria a fost scoasă de sub controlul trupelor germane în urma ofensivei armatei sovietice,la care a participat şi armata română. Lupte grele s-au dus în special pentru cucerirea Budapestei.

După o perioadă scurtă de democraţie, 1946 - 1947, după anul 1948 liderul comunist Mátyás Rákosi a instaurat, sub ocupaţie sovietică, regimul comunist, dictatorial şi nepopular, după modelul sovietic al lui Stalin. Acesta a fost principalul motiv al izbucnirii Revoluţiei maghiare din 1956 (denumită de comunişti "contrarevoluţie"). Un nou guvern inclinat spre reforme , condus de Nagy Imre a anunţat ieşirea ţării din Pactul de la Varşovia,iniţiat şi patronat de Uniunea Sovietică. Armata sovietică de ocupaţie a înăbuşit în sânge revolta populară, sovieticii instalându-l la conducerea statului pe János Kádár,care devenise omul lor de încredere. Profitând de faptul că în timpul revoltei graniţele au fost deschise, circa un milion de maghiari au emigrat din Ungaria spre Occident.

Ulterior, în anii 70, sub conducerea lui Kádár, regimul comunist a făcut unele reforme de liberalizare în domeniul economic si cultural .

Ca urmare a noii politici de reforme ("perestroika" şi "glasnost") promovate de Mihail Gorbaciov in Uniunea Sovietică s-au prăbuşit regimurile comuniste în întreaga Europă de Est ,inclusiv in Ungaria. Trecerea la noua orânduire,bazată pe revenirea la economia de piaţă şi pe principiile democraţiei, s-a făcut de această dată fără vărsare de sânge.

La 23 octombrie 1989, Mátyás Szűrös a proclamat a treia Republică Ungară şi a devenit preşedinte. Primele alegeri libere, democratice s-au desfăşurat în anul 1990. În 1999 Ungaria a devenit membră a NATO.

Vezi şi Titluri nobiliare maghiare

Migraţia ungurilor 1. Yugra (strămoşi unguri) 2.Magna Hungaria 3. Lévédié 4. Etelköz.

Triburile maghiare : Jenő, Kér, Keszi, Kürt-Gyarmat, Megyer (Magyar), Nyék, şi Tarján, şi încă trei triburi Kabare, în total 10 triburi.

[modifică] Etelköz 830-895

În jurul anului 830, a pornit un război civil în hanatul (Khaganatul) Kazar,ceea ce a făcut ca 3 triburi Kabare să iasă din imperiul Kazar , să se unească şi împreună cu Proto-Maghiarii , sa se îndrepte spre Etelköz, un teritoriu dintre Carpaţi şi rîul Nipru , azi în Ucraina în jurul anului 854. Proto-Maghiarii se refugiaseră acolo din faţa unui atac al Pecenegilor . Triburile kabare i-au invăţat pe Maghiari limba lor turcică , ceea ce a făcut ca cel puţin 300 de cuvinte din limba turcă să fie prezente în limba maghiară modernă. Noii vecini ai Proto-Maghiarilor erau Varegii şi Slavii. Arheologii au găsit mărturii care sugerează că Proto-Maghiarii au intrat în interacţie cu aceste doua grupe etnice. Proto-Maghiarii, cunoscuţi incepând din 862 sub numele de Ungri au început împreună cu aliaţii lor , kabarii, o serie de atacuri din directia Etelköz înspre Carpaţi.

[modifică] Demografie

[modifică] Istorie

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

• 900 d.c 250.000 - 500.000 maghiari s-au aşezat în Câmpia Panonică locuită în principal de slavi
• 1711 - 3.000.000 populatia Ungariei

în perioada sfârşitului razboaielor Kuruc-ilor (1.6 milioane maghiari)

• 1790 - 8.000.000 (39% maghiari)
• 1828 - 11.495.536
• 1846 - 12.033.399
• 1880 - 13.749.603 (48% maghiari)
• 1900 - 16.838.255 (51,4% maghiari)
• 1910 - 18.264.533 (54,5% maghiari, 5% de evrei maghiari vezi Istoria evreilor din Ungaria)
• 1920 - 7.516.000 după Tratatul de la Trianon (90% maghiari, 6.1% evrei)
• 1981 - 10.800.000
• 2001 - 10.197.119
• 2007 - 9.899.000 estimări CIA

[modifică] Prezent

Populaţia maghiară din Ungaria de azi reprezintă 89 - 95%, limba ei este maghiară din familia ugro-finică, alte minorităţi : rromi, sau romák în maghiară (5%), germani sau németek ori svábok în maghiară (1.2%),slovaci (0.4%),croaţi sau horvátok (0.2%),sârbi sau szerbek (0.2%), ucrainieni sau ruteni (0.1%), şi români sau románok în maghiară (0.1%). Românii din Ungaria, grupaţi în special în zona oraşului Gyula (Giula); sunt 8.000 - 10,000 oameni din totalul populaţiei ţării (10.000.000).

Religia romano- catolică e cea dominantă (67.5%), 16%-20% din populaţia maghiară din Ungaria este de religie reformată (calvinistă) şi 3%-5% de religie evanghelică (luterană); circa 0.2% din populaţie sunt de religie mozaică (evrei). De asemenea există importante comunităţi creştine ortodoxe (române, sârbe), uniate (greco-catolice, de exemplu la ruteni şi români), obşti neo-protestante, precum şi o comunitate musulmană. [1]

Comunitatea ortodoxă română din Ungaria este organizată în Episcopia Ortodoxă Română de Gyula, care este condusă în prezent de episcopul Sofronie Drincec, originar din Arad. Comunităţile greco-catolice din Ungaria (alcătuite din maghiari, ruteni, slovaci şi români) sunt organizate în Episcopia Greco-Catolică de Nyiregyháza.

Limba oficială a Ungariei este maghiara (denumită şi ungară), o limbă ugro-finică. Limba maghiară conţine şi multe cuvinte de origine slavă. Comunităţi maghiare importante locuiesc în statele vecine Ungariei, în special în Slovacia, România (mai ales în Transilvania, in măsura mică şi in Moldova), în Serbia (Voivodina), în Ucraina Transcarpatică, în Austria (Burgenland), dar şi în Statele Unite ale Americii ,Canada,Germania,Franţa si in America latină.În Israel trăiesc câteva zeci de mii de evrei ungarofoni,originari din Ungaria şi Transilvania.

[modifică] Sistemul politic

Odată la 4 ani sunt alegeri parlamentare. Primul ministru este desemnat de Preşedinte. Prim-ministru numeşte miniştrii, şi desemnează Guvernul.

Parlamentul Ungar are o singură camerâ, formată din 386 de membri. Sistemul electoral este unul dintre cele mai complicate sisteme din lume. 176 de membrii sunt aleşi pe circumscripţie unicâ, 152 prin reprezentare proporţionalâ în circumscripţii multiple, iar 58 sunt aleşi pentru realizarea reprezentanţei proporţionale. în circumscripţiile de membru propunerile a cel putin 750 de votanţi , autentificaţi prin semnatură, sunt ceruţi pentru nominalizare. În circumscripţiile regionale partidele pot face nominalizări pentru listele regionale. O listă regională poate fi concepută de un partid care a nominalizat deja un număr de candidaţi conform cu anexa acestui Act în cadrul circumscripţiilor unice din constituirea regionalâ, dar cel puţin în două circumscripţii. O listă naţională poate fi stabilită de un partid care are liste în cel puţin 7 circumscripţii regionale. Un candidat într-o circumscripţie va deveni membru al parlamentului în prima rundă a alegerilor, dacă obţine mai mult de jumatate din voturile validate, voturi ale unui număr mai mare de jumatate al votanţilor din circumscripţia respective. Fiecare votant poate să îşi stabilească votul pentru propriul candidat. Dacă în timpul primei runde electorale mai mult de jumătate din numărul votanţilor dintr-o circumscripţie nu votează , atunci se organizează o a două rundă.

Forma de stat a Ungariei este republică (în maghiară: köztársaság). Constituţia maghiară a fost modificată de mai multe ori, prima oară în anul 1949 schimbarea cea mai mare a fost în 1989 a intrat în vigoare în 23 octombrie 1989 Preşedintele este ales odată la 5 ani, funcţia preşedintului este reprezentativă (simbolică) dar el desemnează premierul şi este autoritatea supremă al armatei, parlamentul iniţiază legi care trebuie să corespundă cu constituţia ungară,apoi preşedintele le aprobă. În caz că o lege nu corespunde cu constituţia preşedintele are dreptul să anuleze legea iniţiată de parlament, prin tribunalul constituţional.

Ungaria face parte din NATO şi a devenit în mai 2004 membră a Uniunii Europene.

[modifică] Economie

Ungaria continuă să fie pe un trend ascendent de creştere economică, în calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat generează aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimilează circa o treime din totalul investiţiilor străine în Europa Centrală. Din 1989 investiţiile străine cumulează peste 23 miliarde de dolari. Inflaţia şi şomajul au crescut uşor în ultimii ani şi se aşteaptă să crească în continuare. Încrederea investitorilor străini în economia Ungariei este într-o uşoară scădere, după ce măsurile luate de guvern în 2006 au avut drept efect mai degrabă creşterea încasărilor şi mai puţin scăderea cheltuielilor.

Guvernul ungar şi-a exprimat dorinţa de a adera la zona euro în 2010. Analiştii economici consideră, însă, această dată drept nerealistă, date fiind problemele existente, ei considerând perioada 2013-2014 mult mai probabilă. Unii analişti au sugerat chiar că următorii membri UE - Bulgaria şi România - ar putea depăşi Ungaria la capitolul adoptarea monedei euro ^[1]

[modifică] Diviziuni administrative

Ungaria este împărţită în 19 comitate (megye) şi 23 de oraşe cu dreptul de comitat (Pest este comitat cu administraţia în capitala Budapesta) (megyei jogú város): Békéscsaba, Debrecen, Dunaújváros, Eger, Érd, Győr, Hódmezővásárhely, Kaposvár, Kecskemét, Miskolc, Nagykanizsa, Nyíregyháza, Pécs, Salgótarján, Sopron, Szeged, Székesfehérvár, Szekszárd, Szolnok, Szombathely, Tatabánya, Veszprém şi Zalaegerszeg.

[modifică] Referinţe

1. ^ http://euobserver.com/9/22015

[modifică] Vezi şi

• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
• Regii Ungariei
• Portal:Ungaria

[modifică] Legături externe

• en Portalul administraţiei maghiare
• en CIA: The World Factbook - Hungary
• Hévíz Hotel

v • d • m Ungaria — Maghiari — Limba maghiară
Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Floră • Faună • Educaţie • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism
Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal