Franklin Delano Roosevelt

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Franklin D. Roosevelt
Franklin Roosevelt - Presidential portrait.jpg

al 32-lea președinte Președinte al SUA
În funcție
4 martie 1933 – 12 aprilie 1945
Vice-președinte John N. Garner
Henry A. Wallace
Harry S. Truman
Precedat de Herbert Hoover
Succedat de Harry S. Truman

Născut(ă) 30 ianuarie 1882
Hyde Park, New York
Decedat(ă) 12 aprilie 1945
Warm Springs, Georgia
Partid politic Democratic
Soție Eleanor Roosevelt

Franklin Delano Roosevelt (n. 30 ianuarie 1882 - d. 12 aprilie 1945 ) a fost cel de-al treizeci și doilea președinte al Statelor Unite ale Americii (1933 - 1945). S-a remarcat ca fiind una dintre principalele figuri politice secolului XX-lea pe plan național cât și internațional, care a contribuit esențial la depășirea crizei economice mondiale și la înfrângerea Germaniei naziste în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, este singurul președinte din istoria Statelor Unite care a fost instituit în funcție patru mandate consecutiv.

Biografia[modificare | modificare sursă]

Originea familiei[modificare | modificare sursă]

Roosevelt - forma pseudo-anglicizată a numelui olandez „Van Rozevelt” sau „Van Rozenvelt”, care înseamnă „din câmpia de trandafiri”. Primele nume de „Roosevelt” din Statele Unite ale Americii au fost Klaus si fiul său Nicolae de unde numele a început a se răspândi. Astfel, in 1828 s-a născut tatăl viitorului președinte al SUA, James Roosevelt. În 1880 se căsătorește cu Sara Delano, devenind doi ani mai târziu părinții lui Franklin Delano Roosevelt. Una dintre cele mai vechi familii din New York, Roosevelt s-au remarcat în mai multe domenii, în afară de politică. Strămoșul familiei Delano în America, în anul 1621 a fost Philippe de La Nua, primul hughenot în „Lumea Nouă”, al cărui nume a fost ulterior anglicizat.

Tinerețea[modificare | modificare sursă]

Franklin Delano Roosevelt s-a născut în familia lui James Roosevelt și a doua soție a acestuia, Sara Delano. Tatăl, fiind businessman, deținea o proprietate ereditară pe Hyde Park pe râul Hudson și mize importante într-o serie de companii de cărbune și transport. Mama lui Roosevelt, Sara Delano, de asemenea, a aparținut aristocrației locale. În copilărie, Roosevelt călatoarea în fiecare vară cu familia în Europa (motiv pentru care deținea cunoștințe bune în limbile străine) și se odihnea pe litoralul mării Noii Anglii, de unde a devenit interesat de chestiunile maritime.

Până la vârsta de 14 ani, a primit educația la domiciliu. Între anii 1896-1899, și-a făcut studiile la una dintre cele mai bune școli din orașul Groton, statul Massachusetts. Între 1900 si 1904, și-a continuat studiile la Universitatea Harvard din Cambridge, unde a primit o diplomă de licență. Ulterior, (1905-1907) a urmat Facultatea de Drept a Universității Columbia și a primit dreptul de a practica profesia de avocat. Astfel, și-a început cariera pe Wall Street la o mare firmă de avocatură.

Căsnicia și viața de familie[modificare | modificare sursă]

Pe data de 17 martie, 1905, Franklin Delano Roosevelt face primul pas către întemeierea unei familii, căsătorindu-se cu verișoara sa de gradul cinci, Anna Eleanor Roosevelt (1884-1962). Tatăl ei era frate mai mic al președintelui Theodore Roosevelt, care a fost idolul lui Franklin. Cuplul a avut șase copii: Anna Eleanor Roosevelt, James Roosevelt, Franklin Roosevelt, Elliott Roosevelt, Franklin Delano Roosevelt, Jr., John Aspinwall Roosevelt. Al treilea dintre aceștia nu a trăit decât aproape 8 luni. Soția lui FDR a jucat un rol deosebit de important în cariera lui politică, în special după 1921, când Franklin Delano Roosevelt s-a imbolnăvit de poliomielită și a început să conducă țara din scaunul cu rotile.

Câinele Fala i-a servit lui Roosevelt ca animal de companie pe durata șederii lui la Casa Albă și a devenit cunoscut ca „cel mai fotografiat câine din lume”.

Începutul carierei politice[modificare | modificare sursă]

Senator al New York[modificare | modificare sursă]

În 1910, Roosevelt a primit o ofertă tentantă din partea Partidului Democart al Statelor Unite să ocupe funcția de senator în legislatura statului New York. În mod surprinzător, o campanie electorală eficientă, sprijinul Partidului Democart și influența acestuia în Hudson Valley l-au lăsat să câștige alegerile cu ușurință.

Incepând cu 1911, acesta a devenit unul dintre cei mai aroganți și insurgenți lideri oponenți ai „autocrației” lui Tammany, care se voia „dominant” al partidului. O adevarată luptă a început la data de 16 ianuarie a aceluiași an între amandouă tabere de facțiune, la alegerea senatului SUA, când, timp de 74 de zile, noul legislativ a suferit, ceea ce un biograf a numit mai târziu „puterea deplină a lui Tammany”. Unul dintre susținătorii lui Tammany a avertizat că Roosevelt trebuie să fie exclus „înainte ca acesta să tulbure ordinea politică a Partidului Democart, cum a facut-o vărul său în Partidul Republican”. Aceste evenimente i-a oferit lui Roosevelt primele experiențe politice importante, Roosevelt devenind o figură populară în rândul locuitorilor statului New York. Știri și articole au fost publicate despre el, fiind interpretat ca un personaj care „i-a pus fiori reci pe spatele lui Tammany”.

În ciuda încasării unei febre tifoide serioase și datorită sprijinului lui Louis McHenry Howe care a condus această campanie, Roosevelt a fost reales pentru înca un mandat și a servit în calitate de președinte a Comitetului pentru Agricultură. Experiența acumulată i-a fost o bună inspirație pentru „Noul curs” (original „New Deal”), pe care avea să-l aplice abia peste 20 de ani. În tot acest timp, a devenit mai consistent și mai progresiv în sprijinul forței de muncă și programe sociale pentru femei și copii, vărul Theodore având unele influențe pentru Roosevelt întru realizarea celor propuse. La alegerile prezidențiale din 1912, în opoziție cu Tammany Hall i-a oferit suport lui Woodrow Wilson, pronunțându-se pozitiv pentru acesta.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]