Haile Selassie I al Etiopiei
| Haile Selassie I | |
|---|---|
 |
|
|
|
|
| Domnie | 2 noiembrie 1930 – 12 septembrie 1974 |
| Predecesor | Zewditu I |
| Succesor | De jure Amha Selassie I (încoronat în exil) |
| Căsătorit(ă) cu | Împărăteasa Menen |
| Urmași | |
| Prințesa Romanework Prințesa Tenagnework Asfaw Wossen Prințesa Zenebework Prințesa Tsehai Prințul Makonnen Prințul Sahle Selassie |
|
| Nume complet | |
| Tafari Makonnen Woldemikael | |
| Casa regală | Casa Solomon |
| Tată | Makonnen Woldemikael Gudessa |
| Mamă | Weyziro Yeshimebet Ali Abajifar |
| Naștere | 23 iulie 1892 Ejersa Goro, Etiopia |
| Deces | 27 august 1975 (83 ani) Addis Ababa, Etiopia |
Haile Selassie I (Tafari Makonnen Woldemikael; n. 23 iulie 1892 - d. 27 august 1975), denumit de către rastafarieni Haile Selassie (Regele regilor și Lordul lorzilor), a fost împărat al Etiopiei între 1930-1935 și 1941-1974.
A făcut apel, fără succes, la Liga Națiunilor împotriva cuceririi țării sale de către italieni (1935–1936) și, în urma acestui fapt, a fost detronat și a fugit în Marea Britanie. În 1940 s-a dus în Egipt, unde a format o armată cu care, în ianuarie 1941, a intrat în Etiopia alături de forțele britanice, fiind reinstalat pe tron în data de 5 mai 1941. În 1974, a fost înlăturat de la putere de către Mengistu Haile Mariam, printr-o sângeroasă lovitură de stat și a murit în captivitate, un an mai târziu.
Rastafarienii cred că el ar fi fost Mesia, încarnarea lui Dumnezeu (Iehova). În timpul domniei sale a inițiat numeroase reforme sociale și economice prin care a urmărit modernizarea statului.
Legături cu România [modificare]
În 1934, la Addis Abeba, Haile Selassie s-a întâlnit cu publicistul și călătorul român Mihai Tican Rumano, care și-a consemnat experiențele sale abisiniene, vechea denumire a etiopienilor, în cartea Abisinia, prefațată de Radu D. Rosetti, apărută în anul 1935.[1]
