Mahatma Gandhi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Mahatma Gandhi (*2 octombrie 1869, Porbandar/Kathiawar - †30 ianuarie 1948, New Delhi) cu adevăratul său nume Mohandas Karamchand Gandhi (Hindi: मोहनदास करमचंद गांधी), părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă neviolente. Numele de "Mahatma" (în sanscrită înseamnă "marele suflet") i-a fost dat de poetul indian Rabindranath Tagore.

Gandhi provenea dintr-o familie indiană din pătura superioară a societăţii, aparţinând castei neguţătorilor, Vaishya. Tatăl lui, Mohandas Kaba Gandhi, a fost prim-ministru în Kathiawar în statul Vankaver. După frecventarea colegiului "Samaldas" din Bhavnagar, studiază dreptul la universităţile din Ahmadabad şi Londra şi practică pentru scurt timp avocatura în Bombay. Din anul 1890 devine vegetarian. În 1893 pleacă în Africa de Sud, în funcţie de consilier juridic al unei firme comerciale indiene, unde va rămâne timp de 21 de ani. Aici este confruntat cu o realitate teribilă, mii de imigranţi indieni sunt victime ale segregaţiei rasiale, ceea ce îl determină să se angajeze în lupta împotriva dominaţiei britanice.

Gandhi luptă pentru recunoaşterea drepturilor compatrioţilor săi şi, începând din anul 1906, lansează la nivel de masă metoda de revoltă bazată pe rezistenţă paşnică, denumită Satyagraha, o formă de refuz radical al oricărei colaborări cu autorităţile britanice. Guvernul sudafrican admite, în cele din urmă, adoptarea unor reforme în favoarea muncitorilor indieni: anularea unora din regulile discriminatorii, recunoaşterea drepturilor civile pentru imigranţi şi validitatea căsătoriilor religioase.

În 1915 Gandhi se întoarce în India, unde fermenta deja nemulţumirea populaţiei autohtone împotriva dominaţiei britanice, în special împotriva unei noi legi agrare, care prevedea confiscarea pământului ţăranilor în caz de recoltă proastă sau necultivare. Gandhi devine lider al Partidului Congresului, care avea în program eliberarea Indiei de sub colonialismul britanic.

În 1919 declanşează prima mare campanie satyagraha de nesupunere civilă, care prevedea boicotul mărfurilor englezeşti şi refuzul plăţii impozitelor. Gandhi este arestat şi, după un proces, este condamnat la câteva luni de închisoare. Abia eliberat, îşi continuă activitatea, este din nou arestat, apoi, pus în libertate, participă la Conferinţa din Londra (1926) asupra problemei indiene, cerând independenţa ţării sale. În anul 1930 se iniţiază o largă campanie de rezistenţă, având ca obiectiv abrogarea impozitului pe sare şi boicotarea textilelor provenite din Marea Britanie. Autorităţile engleze îl arestează împreună cu soţia sa şi cu alţi 50.000 de militanţi indieni. În închisoare, reacţionează cu lungi greve ale foamei, care se repetă şi în viitor, devenite legendare.

La începutul celui de-al doilea război mondial, Gandhi cheamă populaţia să nu susţină Marea Britanie, dacă aceasta nu garantează independenţa Indiei. Guvernul englez reacţionează cu arestarea lui, împreună cu alţi 60.000 de oponenţi, şi nu este eliberat decât după doi an de detenţie. Părăsiţi India, această declaraţie din 1942 sfârşeşte prin a cristaliza rezistenţa în jurul lui: considerat un fel de sfânt şi un conducător politic, Gandhi obţine retragerea britanică şi independenţa Indiei la 15 august 1947.

Gandhi asistă cu durere la diviziunea subcontinentului indian în două state, India şi Pakistan, care consfinţeşte separarea între hinduişti şi musulmani şi care culminează la sfârşitul anului 1947 cu un război civil, ce a costat viaţa a peste un milion de oameni şi a pus pe drumuri şase milioane de refugiaţi. Atitudinea moderată a lui Gandhi în problema scindării ţării a provocat ura unui fanatic hindus, care-l asasinează la 30 ianuarie 1948, în timpul unei ceremonii religioase. Incinerarea sa publică a provocat manifestări extraordinare de doliu popular.

Cuprins 1 Principiile lui Gandhi 2 Scrieri 3 Adepţi şi influenţe 4 Moştenire 5 Citate 6 Legături externe

[modifică] Principiile lui Gandhi

Adevărul

Gandhi şi-a dedicat viaţa înaltului scop de a descoperi adevărul sau Satya. A încercat să obţină aceasta prin învăţarea din propriile greşeli şi experimentând pe el însuşi. Şi-a intitulat autobiografia „Povestea experimentelor mele cu adevărul”. Gandhi a declarat că cea mai importantă luptă de purtat este cu proprii demoni, temeri şi nesiguranţe.

Non-violenţa

Gandhi şi-a explicat filozofia şi modul de viaţă în autobiografia sa: „Când mă cuprinde disperarea, îmi amintesc că, de-a lungul istoriei, calea adevărului şi iubirii a învins mereu. Au existat tirani şi criminali şi, pentru un timp, păreau de neînvins dar, în cele din urmă, au căzut, întotdeauna.”

În aplicarea acestor principii, Gandhi nu a dat înapoi de la a le duce către cele mai logice extreme, închipuindu-şi o lume în care chiar guvernul, poliţia şi armata erau non-violente. Totuşi, Gandhi era conştient că acest nivel de non-violenţă cere credinţă şi curaj incredibile, pe care a realizat că nu toată lumea le posedă. De aceea a sugerat că nu toată lumea trebuie să ţină cu încăpăţinare de non-violenţă, mai ales dacă aceasta este folosită ca scuză pentru laşitate: „Cred”, scria el, „că acolo unde singura alegere este între laşitate şi violenţă, eu aş sugera violenţa”.

Vegetarianism

În copilărie, Gandhi a experimentat cu mâncatul cărnii. Asta datorită curiozităţii sale înnăscute şi, de asemenea, convingătorului său prieten Sheikh Mehtab. Ideea vegetarianismului este adânc înrădăcinată in tradiţiile Hindu şi Jain din India şi în ţinutul său natal Gujarat majoritatea hinduşilor erau vegetarieni şi la fel sunt toţi Jains. Familia Gandhi nu făcea excepţie. Înainte de a pleca pentru studii la Londra, Gandhi a promis mamei sale, Putlibai şi unchiului său, Becharji Swami că se va abţine de la carne, alcool şi promiscuitate. S-a ţinut cu tărie de promisiuni şi a dobândit mai mult decât o dietă: a dobândit bazele pentru filozofiile lui de viaţă. Odată cu maturizarea, Gandhi a devenit un vegetarian strict. El a scris „Baza morală a vegetarianismului” şi diferite articole legate de acest subiect, unele din ele fiind publicate în revista Societăţii Vegetariene Londoneze, „Vegetarianul”. Gandhi însuşi a fost inspirat de multe minţi măreţe în timpul acestei perioade şi s-a împrietenit cu preşedintele Societăţii Vegetariene Londoneze, Dr. Josiah Oldfield. Gandhi a petrecut mult timp susţinând vegetarianismul în timpul şi după şederea sa în Londra. Pentru Gandhi, o dietă vegetariană nu numai că ar satisface cerinţele corpului, dar ar servi şi unui scop economic deoarece carnea era şi încă este mai scumpă decât cerealele, legumele şi fructele. De asemenea, în acea perioadă mulţi indieni aveau venituri mici, deci vegetarianismul era văzut nu doar ca un obicei spiritual dar şi ca unul practic. El se abţinea de la mâncat pentru lungi perioade, folosind postul ca formă de protest politic. El refuza să mănânce până când moartea sau cererile sale erau atinse.

Simplitatea

Gandhi credea cu convingere că o persoană implicată în serviciul societăţii ar trebui să ducă o viaţă simplă, lucru care ar putea duce, credea el, la Brahmacharya - puritatea spirituală şi practică. Simplitatea lui a început prin renunţarea la modul de viaţă occidental pe care îl ducea în Africa de Sud. L-a numit „reducându-mă la zero”, ceea ce însemnă renunţarea la cheltuielile inutile şi adoptarea unui mod de viaţă simplu.

Gandhi petrecea câte o zi din fiecare săptămână în tăcere. El credea că abstinenţa de la vorbire îi aducea pacea interioară. În acele zile comunica cu ceilalţi prin scris.

La întoarcerea în India din Africa de Sud, unde a practicat dreptul cu succes, a renunţat la a purta haine occidentale, pe care le asocia cu bogăţia şi succesul. El se îmbrăca pentru a fi acceptat de către cea mai săracă persoană din India, susţinând folosirea pânzei lucrate în casă (khadi). Gandhi şi adepţii săi au adoptat purtarea hainelor ţesute din fire toarse de mâna lor şi încurajau şi pe alţii să facă la fel. În timp ce muncitorii indieni nu aveau un loc de muncă, ei îşi cumpărau deseori hainele de la fabricile deţinute de englezi. În opinia lui Gandhi, dacă indienii şi-ar fabrica propriile haine, ar cauza un puternic şoc economic sistemului britanic din India. Prin urmare, roata de tors a fost inclusă mai târziu pe steagul Congresului Naţional Indian. Ulterior, Gandhi a purtat un dhoti pentru tot restul vieţii sale pentru a exprima simplitatea existenţei sale.

Credinţa

Gandhi s-a născut hindus şi a practicat hinduismul toată viaţa sa, majoritatea principiilor sale provenind din hinduism. Ca un hindus obişnuit, el credea că toate religiile sunt egale şi a respins toate eforturile de a-l converti la o altă religie. A fost un teolog avid şi a citit considerabil despre toate marile religii. Gandhi credea că în centrul fiecărei religii este adevărul şi dragostea (compasiunea, non-violenţa şi Regula de Aur). De asemenea, el punea la îndoială ipocrizia, abaterile şi dogma din toate religiile şi era un neobosit reformator social.

[modifică] Scrieri

Gandhi a fost un scriitor prolific. Timp de decenii a editat diferite ziare incluzând „Harijan” în gujarati, hindusă şi engleză; „Indian Opinion” în Africa de Sud; „Young India” în engleza şi „Navajivan”, în gujarati, la întoarcerea sa în India. Mai târziu „Navajivan” a fost de asemenea publicată în hindusă. În plus, scria aproape zilnic diferitelor persoane şi publicaţii.

Gandhi a scris câteva cărţi, incluzând autobiografia sa - „Povestea experimentelor mele cu adevărul”, „Satyagraha în Africa de Sud” despre zbuciumul său de acolo, „Hind Swaraj”, un pamflet politic. De asemenea, a scris pe larg despre vegetarianism, dietă şi sănătate, religie, reforme sociale, etc. Gandhi scria de obicei în gujarati, deşi a revizuit şi traducerile cărţilor sale în hindusă şi engleză.

Operele complete ale lui Gandhi au fost publicate de către guvernul indian sub titlul „Operele complete ale lui Mahatma Gandhi” în 1960. Scrierile cuprind aproximativ 50.000 de pagini publicate în cam 100 de volume.

[modifică] Adepţi şi influenţe

Gandhi a influenţat lideri importanţi şi mişcări politice. Lideri ai luptei pentru drepturile civile din Statele Unite, inclusiv Martin Luther King şi James Lawson s-au inspirat din scrierile lui Gandhi în dezvoltarea propriilor teorii despre non-violenţă. Activistul anti-apartheid, fostul preşedinte al Africii de Sud, Nelson Mandela, a fost influenţat de Gandhi.

În 1931, remarcabilul fizician Albert Einstein a corespondat cu Gandhi prin scrisori, şi l-a numit „un model de urmat pentru generaţiile care vor veni”.

La Festivalul Internaţional de la Cannes din 2007, fostul vice-preşedinte SUA şi ecologul Al Gore a vorbit despre influenţa lui Gandhi asupra lui.

[modifică] Moştenire

Este onorat oficial în India drept Părintele Naţiunii; ziua de naştere a lui Gandhi, 2 octombrie, este sărbătoare naţională în India, Gandhi Jayanti. Pe 15 iunie 2007, s-a anunţat că „Adunarea Generală a Naţiunilor Unite” a adoptat în unanimitate rezoluţia ce declară 2 octombrie drept „Ziua Internaţională a Non-Violenţei”.

Revista „Time” l-a numit pe Gandhi „Omul Anului” în 1930. Gandhi a fost de asemenea al doilea după Albert Einstein pe lista „Personalităţilor Secolului” la sfârşitul lui 1999. În 1996, guvernul Indiei a introdus seria de bancnote „Mahatma Gandhi” de 5, 10, 20, 50, 100, 500 si 1000 de rupii. Astăzi, toate bancnotele în circulaţie din India conţin un portret al lui Mahatma Gandhi. În 1969, Marea Britanie a scos o serie de timbre comemorând centenarul Mahatma Gandhi.

Gandhi nu a primit vreodată Premiul Nobel pentru pace, deşi a fost nominalizat de 5 ori între 1937 si 1948. Zeci de ani mai târziu, Comitetul Nobel şi-a declarat public regretul pentru omisiune. Mahatma Gandhi a fost pe cale să primească Premiul Nobel în 1948, dar asasinarea sa a împiedicat acest lucru. Premiul nu a fost acordat în 1948, anul morţii lui Gandhi, pe motivul că „nu exista un candidat potrivit în viaţă”, iar când Dalai Lama a primit Premiul în 1989, preşedintele comitetului a spus că acesta este „într-un fel un tribut memoriei lui Mahatma Gandhi”.

[modifică] Citate

• "A învăţa că în viaţă, mai uşor se poate învinge ura cu dragostea, minciuna cu adevărul şi violenţa cu abnegaţia, ar trebui să fie un element fundamental în educaţia oricărui copil". (Mahatma Gandhi)
• "Traieste ca si cum ai muri maine si invata ca si cum ai trai vesnic"(Mahatma Gandhi)
• "Ochi pentru ochi, si lumea va deveni oarba"(Mahatma Gandhi)

[modifică] Legături externe

• Institutul Gandhi pentru nonviolenţă
• Site-ul oficial Mahatma Gandhi
• mkgandhi.org
• Fundaţia Gandhi
• Peste 10.000 de fotografii, Mahatma Gandhi
• The Official Mahatma Gandhi Picture Site
• Filme cu Mahatma Gandhi
• Înregistrări în hindi şi engleză, Mahatma Gandhi
• Scrieri despre şi ale lui Mahatma Gandhi
• Colecţie de articole, scrisori ale lui Gandhi
• Corespondenţa lui Mahatma Gandhi