Ronald Reagan
| Ronald Wilson Reagan | |
|
al 40-lea președinte Președinte al SUA
|
|
| În funcție 20 ianuarie 1981 – 20 ianuarie 1989 |
|
| Vice-președinte | George H. W. Bush |
|---|---|
| Precedat de | Jimmy Carter |
| Succedat de | George H. W. Bush |
|
|
|
| Născut(ă) | 6 februarie 1911 |
| Decedat(ă) | 5 iunie 2004 Bel-Air, California |
| Partid politic | Republican |
| Soție | (1) Jane Wyman (1940-1948, divorțat) (2) Nancy Reagan (1951-2004) |
| modifică |
|
Ronald Wilson Reagan, cunoscut mai ales ca Ronald Reagan, (n. 6 februarie 1911, Tampico, Illinois - d. 5 iunie 2004, Los Angeles, California) a fost cel de-al patruzecilea președinte al Statelor Unite ale Americii. Prin politica sa intransigentă în confruntarea cu Uniunea Sovietică în perioada războiului rece, a avut o contribuție hotărâtoare la prăbușirea imperiului comunist din răsăritul Europei.
Fiu al unui negustor ambulant de încălțăminte, Reagan a trebuit să recurgă la talentele sale sportive în jocul de "foot-ball" american pentru a-și putea finanța studiile universitare. În 1932 se licențiază în Științe Sociale și devine un apreciat cronicar sportiv la posturile de radio. În 1937 își începe cariera de actor de cinematograf în studiourile din Hollywood, interpretând diverse roluri, fără a depăși un nivel mediocru. În timpul celui de-al doilea război mondial este căpitan în "Air Force". Între anii 1947-1952 se angajează în politica profesională ca președinte al sindicatului actorilor din Hollywood. În anul 1952 se căsătorește cu Nancy Davis, care-i va sta alături pentru tot restul vieții.
Reagan intră în mod activ în politică în 1954, când General Motors îi propune să țină o serie de conferințe în diversele fabrici ale concernului. Reagan își creează un important cerc de relații în lumea financiară și industrială, care, în 1964 îl determină să se consacre în mod exclusiv politicii. Participă la campania pentru alegerile prezidențiale, susținând candidatura reprezentantului republican Barry Goldwater. În 1966, Reagan candidează pentru funcția de guvernator al statului California, obținând o victorie zdrobitoare. Este reales în 1970.
Zece ani mai târziu, în 1980, Reagan este candidat al partidului republican în cursa pentru "Casa Albă". Obține victoria împotriva președintelui democrat, Jimmy Carter, în starea de spirit a electoratului american, influențată de capturarea ca ostateci a personalului ambasadei americane din Teheran (Iran). Acești ostateci au fost eliberați în timp ce Ronald Reagan presta jurământul de președinte pe Colina Capitoliului din Washington, la 20 ianuarie 1981. În ziua de 30 martie 1981, este rănit în urma unui atentat, în urma căruia va ramane cu hemotorax stâng pentru tot restul vieții. Se vindecă, dar starea sa de sănătate este permanent marcată de diverse afecțiuni în timpul anilor petrecuți la "Casa Albă".
Politica sa ca președinte al Statelor Unite este caracterizată de optimism și de încredere în calitățile poporului american. Pe plan economic, realizează cea mai mare reducere de impozite din istoria americană. În politica externă, se remarcă prin deciziile sale ferme, lipsite de compromisuri. În 1983 ordonă invazia Grenadei iar în 1986 bombardarea instalațiilor militare din Libia. Susține lupta de guerilă împotriva guvernului pro-castrist din Nicaragua și a mujahidinilor afgani în lupta lor contra ocupației sovietice.
Încurajează Inițiativa de apărare strategică SDI (en:Strategic Defense Initiative), cunoscută (datorită concentrării asupra apărării spațiale împotriva rachetelor intercontinentale sovietice) sub expresia de "Războiul stelelor", în confruntarea cu Uniunea Sovietică, pe care o definește drept "Imperiul Răului" (Empire of Evil - Godless, Communists, Liars and Spies). În 1984, Reagan obține al doilea mandat prezidențial. Urmează ani caracterizați de înăsprire a "Războiului rece", în care timp - pe de altă parte - are mai multe întrevederi cu președintele sovietic, Mihail Gorbaciov, la Geneva, Reykjavik, Moscova și Washington, ajungând - până la urmă - la acordul istoric de eliminare a rachetelor cu rază medie de acțiune din Europa. În anchetarea scandalului provocat de vânzarea de arme guvernului din Iran, pentru finanțarea forțelor "Contras" din Nicaragua, Reagan rămâne indemn de orice culpă. Își încheie mandatul cu o popularitate în continuă creștere. Se retrage la reședința sa în California; în 1994 se anunță că suferă de boala Alzheimer. Din acest moment nu mai apare în public, starea sănătății lui se înrăutățește continuu, având nevoie de o îngrijire permanentă. Ronald W. Reagan moare la 5 iunie 2004, la Los Angeles, în vârstă de 93 de ani.
[modificare] Vezi și
- Președinte al Statelor Unite ale Americii
- Lista președinților Statelor Unite ale Americii
- Lista președinților Statelor Unite ale Americii după data nașterii
- Lista președinților Statelor Unite ale Americii după data decesului
[modificare] Legături externe
Articole biografice
- Ronald Reagan a pasit in istorie, 7 Iunie 2004, Evenimentul zilei
|
|||||||
|
|||||
- Nașteri în 1911
- Decese în 2004
- Ronald Reagan
- Actori de film americani
- Actori din California
- Actori din Illinois
- Anticomuniști americani
- Candidați prezidențiali americani din 1968
- Candidați prezidențiali americani din 1976
- Candidați prezidențiali americani din 1980
- Candidați prezidențiali americani din 1984
- Guvernatori ai statului California
- Nominalizări prezidențiale ale Partidului Republican al SUA
- Personalul administrației Reagan
- Prezbiterieni americani
- Politicieni americani
- Președinți americani supraviețuitori ai atentatelor de asasinare
- Președinții Statelor Unite ale Americii
- Scriitori din California
- Scriitori din Illinois
- Scoțieni americani
- Tau Kappa Epsilon