Stat al Statelor Unite ale Americii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Un stat al Statelor Unite ale Americii (în engleză, state of the United States of America, sau, pe scurt, U.S. state) este unul din cele cincizeci de state (deși patru dintre ele preferă numele oficial de commonwealth, "stat prin asociere"), care împreună cu Districtul Columbia formează cele 50 + 1 subdiviziuni naționale ale Statelor Unite ale Americii, considerate ca stat federal și națiune independentă.

Responsabilitatea privind suveranitatea națională este împărțită între guvernul unui stat și guvernul federal al Statelor Unite, în sensul că un cetățean american este simultan un cetățean al entității fedrale dar și al statului în care își are reședința. De fapt, cetățeniile statelor federale ale țării sunt foarte flexibile, nefiind nevoie de nici o aprobare pentru ca cineva să se mute dintr-un stat în altul, cu excepția celor condamnați la a nu părăsi statul respectiv (de ex. dacă sunt eliberați condiționat).

Hartă a Statelor Unite ale Americii cu numele tuturor statelor

Constituția Statelor Unite ale Americii desemnează împărțirea puterii între cele două forme de guvernământ în termeni generali. Prin ratificarea Constituției Statelor Unite ale Americii, oricare dintre state:

  • transferă anumite puteri suverane statului federal, spre exemplu puterea de a emite monedă;
  • acceptă să împartă anumite puteri, spre exemplu puterea de a crea un corp militar al cetățenilor, cunoscut în engleză sub termenul din engleză militia;
  • reține restul puterilor pentru guvernarea locală, spre exemplu autoritatea de a reglementa practicarea medicinei și a magistraturii, respectiv a avocaturii.

Educația, sănătatea, transporturile și alte tipuri de domenii legate de infrastructură sunt în general responsabilitatea statelor. Toate statele transferă, împart și mențin exact aceleași puteri.

De-a lungul timpului, pe măsură ce constituției i-au fost aduse amendamente (astăzi existând 27 de amendamente ale Constituției SUA), interpretările și aplicarea articolelor sale în cazuri concrete s-au schimbat. Tendința generală a fost aceea spre centralizare, statului federal revenindu-i un rol mai sporit decât îl avusese inițial. De fapt, există o continuă dezbatere asupra "drepturilor statelor" (în engleză States rights) comparativ cu cele ale statului federal, care se referă la extinderea și natura puterilor pe care statele le-au dat sau cedat guvernului federal.

Legalitatea relației[modificare | modificare sursă]

Statutul legal la sfârșitul Războiului de Independență[modificare | modificare sursă]

În momentul adoptării Declarației de Independență față de Regatul Marii Britanii la 4 iulie 1776, cele 13 colonii au devenit juridic 13 state suverane independente, chiar dacă Marea Britanie nu a recunoscut acest fapt decât cu ocazia Tratatului de la Paris, 1783, semnat în ziua de 3 septembrie 1783 și ratificat de Congress-ul Statelor Unite pe 14 ianuarie 1784. Aceste 13 state suverane au devenit 14 în 1777, odată cu organizarea teritoriului ce cuprinde statul Vermont de azi ca Republica Vermont. Pentru o scurtă perioadă de timp, mai exact până la adoptarea Constituției SUA, aceste 13, apoi 14 entități politice au fost cu adevărat națiuni suverane.

Uniunea într-o singură națiune[modificare | modificare sursă]

După adoptarea Articolele Confederației și ale Perpetuei Uniuni, prima constituție a celor treisprezece foste colonii britanice din America de Nord, care s-au răsculat contra Regatului Marii Britanii în 1776, aceste foste 13 colonii au devenit o confederație, o singură entitate politică, constituind de fapt prima încercare juridică, administrativă și politică a viitoarei republici federale, Statele Unite ale Americii.

Deși conform legilor internaționale existente atunci, cele 13 state fondatoare erau o entitate politică distinctă, devenită independentă și suverană după recunoașterea sa de către Marea Britanie în 1783, aceasta era slabă și ineficace. Articolele Confederației alcătuiau o constituție neclară și lipsită de majoritatea puterilor executive la nivel central cerute de conducerea unei entități formate din state independente, statele fondatoare înseși fuseseră secătuite de război și structura confederală însăși era vag definită, aproape inactivă și slab prezentă.

Toate aceste cauze au determinat din partea acelor oameni extraordinari, participanți în toate fazele creării Statelor Unite, supranumiți Founding Fathers, să ia măsuri excepționale de adunare a forțelor, a minților creatoare și de punere în comun a experienței și gândirii lor colective. Rezultatul a fost crearea Constituției Statelor Unite ale Americii între februarie și septembrie 1787, un act normativ puternic care corecta majoritatea deficiențelor constatate anterior.

Astfel prin procesul de redactare și finalizare al Constituției Statelor Unite ale Americii în decursul anului 1787, respectiv prin ratificarea sa progresivă, începând cu statul Delaware la 7 decembrie 1787 și terminând cu cea a statului Rhode Island la 29 mai 1791, cele treisprezece state originare s-au alăturat treptat Uniunii moderne.

Relația dintre state[modificare | modificare sursă]

Statele Unite ale Americii aranjate după data obţinerii statului de Stat al SUA

Conform articolului patru al Constituției Statelor Unite, care definește relațiile dintre state, Congresul Statelor Unite ale Americii este singura entitate a guvernului federal care puterea de a accepta noi state în Uniune. Statelor li se cere să dea "totală recunoaștere și credit" (conform originalului în engleză, "Full Faith and Credit Clause") tuturor actelor emise de legislaturile și curțile de justiție ale celorlalte state componente, incluzând contracte legale, judecăți în cazuri civile și penale ale statelor care au fost state care au acceptat sclavia la momentele respective. Statelor le este garantată apărarea, atât civilă cât și militară de către guvernul federal, care este de asemenea mandatat să vegheze asupra statului de republică al fiecăruia din statele componente ale Uniunii.

Admiterea statelor întru Uniune[modificare | modificare sursă]

Lista statelor componente ale Uniunii[modificare | modificare sursă]

Statele componente ale Statelor Unite, cu abrevierea lor poștală, abrevierea lor tradițională, capitalele lor, cele mai mari orașe și steaguri sunt prezentate în următorul tabel. Pentru o listă completă a zonelor ne-statale, teritorii și alte zone aflate sub controlul Uniunii, vedeți lista zonelor dependente de Statele Unite ale Americii.

Cod
poștal
Tradițional Stat Capitală Cel mai mare
(cel mai populat)
oraș
Steag
al statului
AL Ala. Alabama Montgomery Birmingham Flag of Alabama.svg
AK Alaska Alaska Juneau Anchorage Flag of Alaska.svg
AZ Ariz. Arizona Phoenix Phoenix Flag of Arizona.svg
AR Ark. Arkansas Little Rock Little Rock Flag of Arkansas.svg
CA Cal. sau Calif. California Sacramento Los Angeles Flag of California.svg
CO Colo. Colorado Denver Denver Flag of Colorado.svg
CT Conn. Connecticut Hartford Bridgeport Flag of Connecticut.svg
DE Del. Delaware Dover Wilmington Flag of Delaware.svg
FL Fla. Florida Tallahassee Jacksonville Flag of Florida.svg
GA Ga. Georgia Atlanta Atlanta Flag of Georgia (U.S. state).svg
HI Hawaii Hawaii Honolulu Honolulu Flag of Hawaii.svg
ID Idaho Idaho Boise Boise Flag of Idaho.svg
IL Ill. Illinois Springfield Chicago Flag of Illinois.svg
IN Ind. Indiana Indianapolis Indianapolis Flag of Indiana.svg
IA Iowa Iowa Des Moines Des Moines Flag of Iowa.svg
KS Kan. ori Kans. Kansas Topeka Wichita Flag of Kansas.svg
KY Ky. Kentucky Frankfort Louisville Flag of Kentucky.svg
LA La. Louisiana Baton Rouge New Orleans * Flag of Louisiana.svg
ME Maine Maine Augusta Portland Flag of Maine.svg
MD Md. Maryland Annapolis Baltimore Flag of Maryland.svg
MA Mass. Massachusetts Boston Boston Flag of Massachusetts.svg
MI Mich. Michigan Lansing Detroit Flag of Michigan.svg
MN Minn. Minnesota Saint Paul Minneapolis Flag of Minnesota.svg
MS Miss. Mississippi Jackson Jackson Flag of Mississippi.svg
MO Mo. Missouri Jefferson City Kansas City Flag of Missouri.svg
MT Mont. Montana Helena Billings Flag of Montana.svg
NE Neb. Nebraska Lincoln Omaha Flag of Nebraska.svg
NV Nev. Nevada Carson City Las Vegas Flag of Nevada.svg
NH N.H. New Hampshire Concord Manchester Flag of New Hampshire.svg
NJ N.J. New Jersey Trenton Newark Flag of New Jersey.svg
NM N.M. New Mexico Santa Fe Albuquerque Flag of New Mexico.svg
NY N.Y. New York Albany New York City Flag of New York.svg
NC N.C. Carolina de Nord Raleigh Charlotte Flag of North Carolina.svg
ND N.D., N.Dak. ori No. Dak. Dakota de Nord Bismarck Fargo Flag of North Dakota.svg
OH Ohio Ohio Columbus Columbus Flag of Ohio.svg
OK Okla. Oklahoma Oklahoma City Oklahoma City Flag of Oklahoma.svg
OR Ore. sau Oreg. Oregon Salem Portland Flag of Oregon.svg
PA Penn. ori Penna. Pennsylvania Harrisburg Philadelphia Flag of Pennsylvania.svg
RI R.I. Rhode Island Providence Providence Flag of Rhode Island.svg
SC S.C. Carolina de Sud Columbia Columbia Flag of South Carolina.svg
SD S.D. ori S.Dak. Dakota de Sud Pierre Sioux Falls Flag of South Dakota.svg
TN Tenn. Tennessee Nashville Memphis Flag of Tennessee.svg
TX Tex. sau Texas Texas Austin Houston Flag of Texas.svg
UT Utah Utah Salt Lake City Salt Lake City Flag of Utah.svg
VT Vt. Vermont Montpelier Burlington Flag of Vermont.svg
VA Va. Virginia Richmond Virginia Beach Flag of Virginia.svg
WA Wash. Washington Olympia Seattle Flag of Washington.svg
WV W.Va. Virginia de Vest Charleston Charleston Flag of West Virginia.svg
WI Wis. or Wisc. Wisconsin Madison Milwaukee Flag of Wisconsin.svg
WY Wyo. Wyoming Cheyenne Cheyenne Flag of Wyoming.svg

* Înaintea "Uraganului Katrina", New Orleans era cel mai populat oraș din Louisiana. După "Katrina", populația orașului Baton Rouge a crescut substanțial. Datele bazate pe ultimul recensământ efectuat de United States Census Bureau, în anul 2000 vor indica New Orleans ca fiind cel mai populat oraș al statului Louisiana.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]