Liga Campionilor UEFA

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la UEFA Champions League)
Salt la: Navigare, căutare
Pix.gif Liga Campionilor UEFA Football pictogram.svg
UEFA Champions League logo 2.svg
Confederație Europa (UEFA)
Înființat(ă) în 1955
Echipe 32 (etapa grupelor)
76 (total)
Campion Spania Real Madrid (al 10-lea titlu)
Cele mai multe trofee Spania Real Madrid (10 titluri)
Televizări România TVR
România Dolce Sport
România Digi Sport
Republica Moldova Prime TV
Imn Imnul Ligii Campionilor UEFA
Site oficial uefa.com/uefachampionsleague uefa.com
Crystal Clear app kworldclock.png
Pentru ediția actuală, vedeți :
Liga Campionilor 2014-2015

Liga Campionilor UEFA (numită Cupa Campionilor Europeni până în 1992) este o competiție fotbalistică europeană anuală inter-cluburi dedicată celor mai victorioase echipe din Europa. Ea reprezintă una dintre cele mai prestigioase trofee de cluburi în sport, alături de Copa Libertadores a Americii de Sud. Liga Campionilor nu trebuie confundată cu Europa League, al doilea cel mai important campionat pentru echipe de cluburi europene.

Real Madrid este cel mai de succes club din istoria competiției, câștigând trofeul de zece ori, inclusiv primele 5 ediții. Cluburile spaniole au cele mai multe trofee cumulativ (14 wins), urmate de cele engleze și italiene (câte 12). Competiția a fost câștigată de 22 de cluburi diferite de-a lungul timpului, 12 dintre care au câștigat-o de mai multe ori.[1] De când competiția și-a schimbat denumirea și structura în 1992, nici un club nu a câștigat două ediții consecutive; AC Milan fiind ultima câștigătoare care și-a apărat cu succes titlul, în sezonul 1989–90.[2]

Campioana en-titre este Real Madrid, care câștigând-o în finala din 24 mai 2014 pe Atlético Madrid cu 4–1, a câștigat cel de-al zecelea titlu al său.[3]

Structură[modificare | modificare sursă]

Logo-ul competiției este afișat în centrul terenului înaintea fiecărui meci de Liga Campionilor

Cunoscută inițial ca Cupa Campionilor Europeni sau abreviată simplu sub Cupa Europeană, competiția a început în 1955/1956 cu un format de fază eliminatorie în tur-retur unde echipele disputau două meciuri, unul acasă și unul în deplasare, iar echipa cu cel mai mare scor per total se califica pentru următoarea fază a competiției. Participarea era posibilă doar echipelor câștigătoare ale titlului de campioană în ligile naționale și deținătoarei curente a cupei. Competiția este organizată și se derulează anual într-o manieră similară Copei Libertadores din America de Sud.

Formatul și numele au fost schimbate în '92/'93, sistemul de disputare al partidelor modificându-se radical de-a lungul anilor, de asemenea. Actualmente competiția consistă din trei tururi de calificare, un stadiu de competiție în formatul grupelor (unde echipele vor juca în maniera disputării campionatelor interne: un meci pe teren propriu, unul în deplasare), iar apoi patru tururi finale eliminatorii. Toate disputele de calificare și cele eliminatorii se dispută în format tur/retur, cu excepția finalei, care este o singură partidă disputată la o locație predeterminată.

Tragerea la sorți este structurată momentan pentru a asigura cluburile care reprezintă aceeași națiune nu vor juca între ele până în sferturile de finală. O excepție a fost făcută în sezonul 2005 - 2006 din prisma participării speciale a câștigătorilor din sezonul 2004/2005 Liverpool.

Real Madrid CF a câștigat această competiție de zece ori. Următoarele clasate sunt: A.C. Milan (7 titluri), Liverpool FC și FC Bayern Munchen (ambele câte 5 trofee), FC Barcelona și AFC Ajax (câte 4 titluri).

Cluburile câștigătoare primesc trofeul la ceremonia de premiere, dar trebuiesc să-l returneze la sediul central UEFA cu două luni înainte de finala sezonului următor. Apoi UEFA oferă câștigătorilor o replică la scară mai mică a trofeului pentru a-l păstra permanent. Însă, regulile actuale ale competiției subliniază că trofeul va fi acordat permanent echipei care câștigă competiția trei ani consecutiv sau de cinci ori în total.

Cinci echipe au primit acest trofeu permanent:

După ce Liverpool a înregistrat cel de-al cincilea său succes, un nou trofeu a fost creat pentru sezonul 2005–2006.

Calificare[modificare | modificare sursă]

Calificarea pentru competiție este decisă de către poziția ocupată de echipele competitoare în ligile lor domestice, și în funcție de locul ligii domestice în clasamentul coeficientului UEFA. Cluburile care joacă în ligi domestice clasate între primele ligi conform coeficientului UEFA intră automat în fazele mai târzii ale competiției. Din sezonul 2009-2010, UEFA a adus o serie de modificări competiției, mai ales cu privire la calificarea celor 32 de echipe care vor constitui 8 grupe. Astfel 22 de echipe sunt calificate direct în faza grupelor, iar pentru celelalte 10 locuri sunt create două tablouri diferite: tabloul campioanelor de pe care se califică 5 echipe, destinat campioanelor din țările cu un coeficient UEFA mai slab, și tabloul non-campioanelor de pe care se califică 5 echipe din campionatele primelor 15 țări în ordinea coeficienților. De asemenea deținătoarea titlului Ligii Campionilor este calificată direct în faza grupelor, indiferent pe ce poziție se clasează în liga sa domestică. Această decizie a fost luată imediat după ce clubul englez Liverpool a câștigat competiția din 2004-2005. Liverpool a terminat pe locul cinci în Premier League, la un loc în afara ultimei poziții de calificare directă, fiind în imposibilitatea de a-și apăra titlul. Pentru stabilirea celor 22 de echipe calificate direct în faza grupelor și a celor 5 echipe calificate de pe tabloul campioanelor distingem 2 cazuri: Cazul I - deținătoarea titlului ocupă o poziție în clasamentul țării sale care îi asigură accesul direct în grupe conform coeficienților UEFA. În acest caz, calificate direct în faza grupelor vor fi campioanele din primele 13 țări în ordinea coeficienților, vicecampioanele din primele 6 țări și ocupantele locului trei din primele 3 țări. Pe tabloul campioanelor vor fi disputate patru tururi de calificare. În primul tur intră în competiție câștigătoarele titlurilor din asociațiile UEFA clasate pe ultimele 4 locuri, adica locurile 50-53 în clasamentul coeficienților. Cele 2 învingătoare se califică în turul doi preliminar unde se alătură alte 32 de campioane, adică locurile 17-49 din care este exclus Liechtenstein care nu are campionat propriu. Celor 17 câștigătoare li se alătură în turul trei, campioanele din țările plasate pe locurile 14-16 în ierarhia coeficienților. După disputarea turului trei rezultă 10 echipe calificate care se vor confrunta în turul patru, iar cele 5 echipe câștigătoare se vor califica în faza grupelor de pe tabloul campioanelor. Cazul II - deținătoarea titlului nu ocupă o poziție în clasamentul țării sale care să îi asigure accesul direct în grupe conform coeficienților UEFA, beneficiind de regula calificării directe. În acest caz, calificate direct în faza grupelor vor fi deținătoarea titlului, campioanele din primele 12 țări în ordinea coeficienților, vicecampioanele din primele 6 țări și ocupantele locului trei din primele 3 țări. Pe tabloul campioanelor vor fi disputate patru tururi de calificare. În primul tur intră în competiție câștigătoarele titlurilor din asociațiile UEFA clasate pe ultimele 6 locuri, adică locurile 48-53 în clasamentul coeficienților. Cele trei învingătoare se califică în turul doi preliminar unde se alătură alte 31 de campioane, adică locurile 16-47 din care este exclus Liechtenstein care nu are campionat propriu. Celor 17 câștigătoare li se alătură în turul trei, campioanele din țările plasate pe locurile 13-15 în ierarhia coeficienților. După disputarea turului trei rezultă 10 echipe calificate care se vor confrunta în turul patru, iar cele 5 echipe câștigătoare se vor califica în faza grupelor de pe tabloul campioanelor. În ambele cazuri, pe tabloul non-campioanelor sunt programate două tururi de calificare. În primul tur vor intra vicecampioanele din țările aflate pe locurile 7-15 în clasamentul coeficienților UEFA, și a treia clasată din țara aflată pe locul 6 în aceeași ierarhie. Învingătoarelor li se vor alătura în turul doi echipele care au încheiat pe locul trei în campionatele naționale ale asociațiilor de pe locurile 4 și 5 în ierarhia UEFA și echipele care au încheiat pe locul patru în primele 3 campionate europene. Cele 5 echipe câștigătoare se vor califica în faza grupelor de pe tabloul non-campioanelor. Din 2010, finala Ligii Campionilor va avea loc într-o sâmbătă, și nu miercurea, așa cum a fost programată până în prezent.

Cazul I

Echipe care intră în această rundă Echipele care avansează din turul precedent
Turul 1 preliminar
(4 echipe)
  • 4 campioni de la asociațiile fotbalistice clasate pe locurile conform coeficientului UEFA 50–53
Turul 2 preliminar
(34 echipe)
  • 32 de campioni de la asociațiile fotbalistice clasate pe locurile 17–49 (excepție Liechtenstein)
  • 2 câștigători din Turul 1
Turul 3 preliminar Campioni
(20 echipe)
  • 3 campioni de la asociațiile fotbalistice clasate pe locurile 14–16
  • 17 câștigători din Turul 2
Non-campioni
(10 echipe)
  • 9 echipe de pe locul 2 de la asociațiile fotbalistice clasate pe locurile 7–15
  • 1 echipa de pe locul 3 de la asociația fotbalistică clasată pe locul 6
Play-off Campioni
(10 echipe)
  • 10 câștigători din Turul 3 din faza pentru campioni
Non-campioni
(10 echipe)
  • 2 echipe de pe locul 3 de la asociațiile fotbalistice clasate pe locurile 4–5
  • 3 echipe de pe locul 4 de la asociațiile fotbalistice clasate pe locurile 1–3
  • 5 câștigători din Turul 3 din faza pentru non-campioni
Faza grupelor
(32 echipe)
  • 13 campioni de la asociațiile fotbalistice clasate pe locurile 1–13
  • 6 echipe de pe locul 2 de la asociațiile fotbalistice clasate pe locurile 1–6
  • 3 echipe de pe locul 3 de la asociațiile fotbalistice clasate pe locurile 1–3
  • 5 câștigători din play-off din faza pentru campioni
  • 5 câștigători din play-off din faza pentru non-campioni
Faza eliminatorie
(16 echipe)
  • 8 echipe care s-au clasat pe primul loc în grupe
  • 8 echipe care s-au clasat pe locul doi în grupe

Pentru sezonul 2014-2015 asociațiile au alocate locurile în conformitate cu Coeficientul UEFA al țării în 2013,care ia în considerare performanța lor în competițiile europene în intervalul 2008-09 și 2012-13.

Loc Asociația Coef. Echipe în LC
1 Spania Spania 88.025 4
2 Anglia Anglia 82.963
3 Germania Germania 79.614
4 Italia Italia 64.147 3
5 Portugalia Portugalia 59.168
6 Franța Franța 59.000
7 Ucraina Ucraina 49.758 2
8 Rusia Rusia 46.332
9 Olanda Olanda 44.729
10 Turcia Turcia 34.500
11 Belgia Belgia 34.400
12 Grecia Grecia 34.000
13 Elveția Elveția 28.925
14 Cipru Cipru 26.833
15 Danemarca Danemarca 25.700
16 Austria Austria 25.375 1
17 Cehia Cehia 23.725
18 România Romania 23.024
Loc Asociația Coeff. Echipe
19 Israel Israel 22.875 1
20 Belarus Belarus 20.875
21 Polonia Polonia 20.750
22 Croația Croația 19.583
23 Suedia Suedia 15.625
24 Scoția Scoția 15.191
25 Serbia Serbia 14.625
26 Slovacia Slovacia 14.208
27 Norvegia Norvegia 14.175
28 Bulgaria Bulgaria 12.250
29 Ungaria Ungaria 11.750
30 Slovenia Slovenia 9.708
31 Georgia Georgia 9.166
32 Azerbaidjan Azerbaijan 8.541
33 Finlanda Finlanda 8.508
34 Bosnia și Herțegovina Bosnia-Herțegovina 7.833
35 Republica Moldova Moldova 7.666
36 Republica Irlanda Irlanda 7.375
Loc Asociația Coeff. Echipe
37 Lituania Lituania 6.500 1
38 Kazahstan Kazahstan 5.958
39 Letonia Letonia 5.791
40 Islanda Islanda 5.416
41 Muntenegru Muntenegru 5.250
42 Republic of Macedonia Macedonia 5.250
43 Albania Albania 4.166
44 Malta Malta 3.958
45 Liechtenstein Liechtenstein 3.500 0
46 Luxemburg Luxemburg 3.375 1
47 Irlanda de Nord Irlanda de Nord 3.083
48 Țara Galilor Țara Galilor 2.583
49 Estonia Estonia 2.208
50 Armenia Armenia 1.750
51 Insulele Feroe Insulele Feroe 1.583
52 San Marino San Marino 0.666
53 Andorra Andorra 0.500
54 Gibraltar Gibraltar 0.000 TBA

Performanțe ale echipelor românești[modificare | modificare sursă]

Steaua a fost prima echipă din estul Europei care a reușit să câștige Cupa Campionilor Europeni în 1986, impunându-se cu 2-0, după executarea loviturilor de departajare, în fața echipei FC Barcelona. Cu acea ocazie, portarul Stelei, Helmuth Duckadam, a intrat în cartea recordurilor, reușind să apere patru penalty-uri consecutiv. În anul 1989, Steaua a ajuns din nou în finală, dar a pierdut cu 4-0 în fața lui AC Milan. Tot Steaua a mai reuṣit o calificare în semifinale, în 1988, fiind atunci eliminatǎ de Benfica Lisabona (0-0 acasǎ ṣi 0-2 în Portugalia).

Alte performanțe notabile au fost obținute de Dinamo București, ajunsă în semifinale în 1984 (0-1 în deplasare și 1-2 acasă cu Liverpool F.C.) și de Universitatea Craiova, care a fost prima echipă românească calificată în sferturile de finală ale competiției, în anul 1981 (0-2 acasă și 1-1 în deplasare cu Bayern Munchen).

De la reorganizarea competiției în formatul Ligii Campionilor, reușitele echipelor românești au fost mai modeste; singura echipă care s-a calificat în faza grupelor până în 2008 a fost Steaua, cu șase participări, iar apoi CFR Cluj și Unirea Urziceni. Dintre toate cele 3 niciuna nu a trecut în fazele superioare, dar Steaua, Unirea Urziceni și CFR Cluj au reușit totuși să ajungă în Cupa UEFA (respectiv Europa League) de pe locul 3 al grupelor din care au făcut parte.

Câștigătoarele[modificare | modificare sursă]

Performanța cluburilor în Cupa Campionilor Europeni/Liga Campionilor
Club Campioni Vice-campioni Anul câștigării trofeului Anul devenirii vice-campioană
Spania Real Madrid 10 3 1956, 1957, 1958, 1959, 1960, 1966, 1998, 2000, 2002, 2014 1962, 1964, 1981
Italia AC Milan 7 4 1963, 1969, 1989, 1990, 1994, 2003, 2007 1958, 1993, 1995, 2005
Germania Bayern München 5 5 1974, 1975, 1976, 2001, 2013 1982, 1987, 1999, 2010, 2012
Anglia Liverpool 5 2 1977, 1978, 1981, 1984, 2005 1985, 2007
Spania Barcelona 4 3 1992, 2006, 2009, 2011 1961, 1986, 1994
Olanda Ajax 4 2 1971, 1972, 1973, 1995 1969, 1996
Italia Inter Milano 3 2 1964, 1965, 2010 1967, 1972
Anglia Manchester United 3 2 1968, 1999, 2008 2009, 2011
Portugalia Benfica 2 5 1961, 1962 1963, 1965, 1968, 1988, 1990
Italia Juventus 2 5 1985, 1996 1973, 1983, 1997, 1998, 2003
Anglia Nottingham Forest 2 0 1979, 1980
Portugalia Porto 2 0 1987, 2004
Scoția Celtic 1 1 1967 1970
Germania Hamburg 1 1 1983 1980
România Steaua București 1 1 1986 1989
Franța Marseille 1 1 1993 1991
Germania Borussia Dortmund 1 1 1997 2013
Anglia Chelsea 1 1 2012 2008
Olanda Feyenoord 1 0 1970
Anglia Aston Villa 1 0 1982
Olanda PSV Eindhoven 1 0 1988
Iugoslavia Steaua Roșie Belgrad 1 0 1991
Franța Stade de Reims 0 2 1956, 1959
Spania Atlético Madrid 0 2 1974, 2014
Spania Valencia 0 2 2000, 2001
Italia Fiorentina 0 1 1957
Germania Eintracht Frankfurt 0 1 1960
Iugoslavia Partizan 0 1 1966
Grecia Panathinaikos 0 1 1971
Anglia Leeds United 0 1 1975
Franța Saint-Étienne 0 1 1976
Germania Borussia Mönchengladbach 0 1 1977
Belgia Club Brugge 0 1 1978
Suedia Malmö FF 0 1 1979
Italia AS Roma 0 1 1984
Italia Sampdoria 0 1 1992
Germania Bayer Leverkusen 0 1 2002
Franța AS Monaco 0 1 2004
Anglia Arsenal 0 1 2006

Câștigătoarele pe națiuni[modificare | modificare sursă]

Finalele Cupei Campionilor Europeni și a Ligii Campionilor UEFA[modificare | modificare sursă]

Lista finalelor Cupei Campionilor Europeni și Ligii Campionilor
Sezon Țară Câștigători Scor Vice-campioni Țară Stadion Spectatori
1955–56  SPA Real Madrid 4–3 Stade Reims  FRA Parc des Princes, Paris 38.239
1956–57  SPA Real Madrid 2–0 Fiorentina  ITA Santiago Bernabéu, Madrid 120.000
1957–58  SPA Real Madrid 03–2 AC Milan  ITA Stadionul Heysel, Bruxelles 67.000
1958–59  SPA Real Madrid 2–0 Stade Reims  FRA Neckarstadion, Stuttgart 80.000
1959–60  SPA Real Madrid 7–3 Eintracht Frankfurt  FRG Hampden Park, Glasgow 135.000
1960–61  POR Benfica 3–2 Barcelona  SPA Stadionul Wankdorf, Berna 33.000
1961–62  POR Benfica 5–3 Real Madrid  SPA Stadionul Olimpic, Amsterdam 65.000
1962–63  ITA AC Milan 2–1 Benfica  POR Stadionul Wembley, Londra 45.700
1963–64  ITA Inter Milano 3–1 Real Madrid  SPA Stadionul Prater, Viena 72.000
1964–65  ITA Inter Milano 1–0 Benfica  POR San Siro, Milan 85.000
1965–66  SPA Real Madrid 2–1 Partizan  YUG Stadionul Heysel , Bruxelles 55.000
1966–67  SCO Celtic 2–1 Inter Milano  ITA Estádio Nacional, Lisabona 56.000
1967–68  ENG Manchester United 04–1 Benfica  POR Stadionul Wembley, Londra 92.225
1968–69  ITA AC Milan 4–1 Ajax  NED Santiago Bernabéu, Madrid 50.000
1969–70  NED Feyenoord 02–1 Celtic  SCO San Siro, Milan 50.000
1970–71  NED Ajax 2–0 Panathinaikos  GRE Stadionul Wembley, Londra 90.000
1971–72  NED Ajax 2–0 Inter Milano  ITA De Kuip, Rotterdam 67.000
1972–73  NED Ajax 1–0 Juventus  ITA Stadionul Steaua Roșie, Belgrad 93.500
1973–74  FRG Bayern München 01–1[A] Atlético Madrid  SPA Stadionul Heysel, Bruxelles 49.000
04–0[A] 23.000
1974–75  FRG Bayern München 2–0 Leeds United  ENG Parc des Princes, Paris 50.000
1975–76  FRG Bayern München 1–0 Saint-Étienne  FRA Hampden Park, Glasgow 54.864
1976–77  ENG Liverpool 3–1 Borussia Mönchengladbach  FRG Stadio Olimpico, Roma 52.000
1977–78  ENG Liverpool 1–0 Club Brugge  BEL Stadionul Wembley, Londra 92.000
1978–79  ENG Nottingham Forest 1–0 Malmö FF  SWE Olympiastadion, München 57.000
1979-80  ENG Nottingham Forest 1–0 Hamburg  FRG Santiago Bernabéu, Madrid 50.000
1980–81  ENG Liverpool 1–0 Real Madrid  SPA Parc des Princes, Paris 48.360
1981–82  ENG Aston Villa 1–0 Bayern München  FRG De Kuip, Rotterdam 46.000
1982–83  FRG Hamburg 1–0 Juventus  ITA Stadionul Olimpic, Atena 75.000
1983–84  ENG Liverpool 1–1*[B] Roma  ITA Stadio Olimpico, Roma 69.693
1984–85  ITA Juventus 1–0 Liverpool  ENG Stadionul Heysel , Bruxelles 59.000
1985–86  ROU Steaua București 0–0*[C] Barcelona  SPA Estadio Ramón Sánchez Pizjuán, Sevilia 70.000
1986–87  POR Porto 2–1 Bayern München  FRG Stadionul Prater, Viena 62.000
1987–88  NED PSV Eindhoven 0–0*[D] Benfica  POR Neckarstadion, Stuttgart 70.000
1988–89  ITA AC Milan 4–0 Steaua București  ROU Camp Nou, Barcelona 97.000
1989–90  ITA AC Milan 1–0 Benfica  POR Stadionul Prater, Viena 57.500
1990–91  YUG Steaua Roșie Belgrad 0–0*[E] Marseille  FRA Stadio San Nicola, Bari 56.000
1991–92  SPA Barcelona 01–0 Sampdoria  ITA Stadionul Wembley, Londra 70.827
1992–93  FRA Marseille 1–0 AC Milan  ITA Olympiastadion, München 64.400
1993–94  ITA AC Milan 4–0 Barcelona  SPA Stadionul Olimpic, Atena 70.000
1994–95  NED Ajax 1–0 AC Milan  ITA Ernst-Happel-Stadion, Viena 49.730
1995–96  ITA Juventus 1–1*[F] Ajax  NED Stadio Olimpico, Roma 67.000
1996–97  GER Borussia Dortmund 3–1 Juventus  ITA Olympiastadion, München 59.000
1997–98  SPA Real Madrid 1–0 Juventus  ITA Amsterdam Arena, Amsterdam 47.500
1998–99  ENG Manchester United 2–1 Bayern München  GER Camp Nou, Barcelona 90.045
1999-2000  SPA Real Madrid 3–0 Valencia  SPA Stade de France, Saint-Denis 78.759
2000–01  GER Bayern München 1–1*[G] Valencia  SPA San Siro, Milan 71.500
2001–02  SPA Real Madrid 2–1 Bayer Leverkusen  GER Hampden Park, Glasgow 52.000
2002–03  ITA AC Milan 0–0*[H] Juventus  ITA Old Trafford, Manchester 63.215
2003–04  POR Porto 3–0 Monaco  FRA Arena AufSchalke, Gelsenkirchen 52.000
2004–05  ENG Liverpool 3–3*[I] AC Milan  ITA Stadionul Olimpic Atatürk, Istanbul 70.024
2005–06  SPA Barcelona 2–1 Arsenal  ENG Stade de France, Saint-Denis 79.500
2006–07  ITA AC Milan 2–1 Liverpool  ENG Stadionul Olimpic, Atena 74.000
2007–08  ENG Manchester United 1–1*[J] Chelsea  ENG Stadionul Lujniki, Moscova 67.310
2008–09  SPA Barcelona 2–0 Manchester United  ENG Stadio Olimpico, Roma 62.467
2009-10  ITA Inter Milano 2–0 Bayern München  GER Stadionul Santiago Bernabéu, Madrid 73.170
2010-11  SPA Barcelona 3–1 Manchester United  ENG Stadionul Wembley, Londra 87.695
2011–12  ENG Chelsea 1–1*[K] Bayern München  GER Allianz Arena, München 62.500
2012–13  GER Bayern München 2–1 Borussia Dortmund  GER Stadionul Wembley, Londra 86.298
2013–14  SPA Real Madrid 04–1 Atlético Madrid  SPA Estádio da Luz, Lisabona 60.976
2014–15 v Olympiastadion, Berlin

Golgheteri[modificare | modificare sursă]

Include tururile preliminare

Poziție Jucător Țara Goluri Goluri în faza eliminatorie Goluri în faza grupelor Goluri în preliminarii Ratio Meciuri Perioada Cluburi
1 Raúl Spania 71 20 51 0 0.49 144 1995–2011 Real Madrid (66), Schalke 04 (5)
2 Cristiano Ronaldo Portugalia 68 35 33 1 0.66 103 2002 – Manchester United (16), Real Madrid (52)
3 Lionel Messi Argentina 67 31 36 0 0.78 86 2004 – Barcelona (67)
4 Ruud van Nistelrooy Olanda 60 6 50 4 0.74 81 1998–2009 PSV (9), Manchester United (38), Real Madrid (13)
5 Andrei Șevcenko Ucraina 59 18 30 11 0.51 116 1994–2011 Dinamo Kiev (23), Milan (32), Chelsea (4)
6 Thierry Henry Franța 51 12 38 1 0.44 115 1997–2010 Monaco (7), Arsenal (35), Barcelona (9)
7 Filippo Inzaghi Italia 50 16 30 4 0.59 85 1997–2010 Juventus (17), Milan (33)
8 Alfredo Di Stéfano Argentina 49 0.84 58 1955–1964 Real Madrid (49)
9 Eusébio Portugalia 47 0.73 64 1961–1974 Benfica (47)
10 Alessandro Del Piero Italia 43 9 32 2 0.47 92 1995–2008 Juventus (43)

Cele mai multe apariții[modificare | modificare sursă]

Include tururile preliminare

Poziție Jucător Țara Meciuri Goluri Ratio Debut în Europa Cluburi
1 Ryan Giggs Țara Galilor 151 29 0.19 1993 Manchester United
2 Xavi Spania 147 12 0.08 1998 Barcelona
3 Raúl Spania 144 71 0.49 1995 Real Madrid, Schalke 04
4 Paolo Maldini Italia 141 3 0.02 1985 Milan
Iker Casillas Spania 141 0 0.00 1999 Real Madrid
6 Clarence Seedorf Olanda 131 12 0.09 1992 Ajax, Real Madrid, Internazionale, Milan
7 Paul Scholes Anglia 130 25 0.19 1994 Manchester United
8 Roberto Carlos Brazilia 128 17 0.13 1996 Internazionale, Real Madrid, Fenerbahçe
9 Carles Puyol Spania 120 2 0.02 1999 Barcelona
10 Andrei Șevcenko Ucraina 116 59 0.51 1994 Dinamo Kiev, Milan, Chelsea

Jucătorii cu aldin sunt activi și prezent.

Câteva date interesante[modificare | modificare sursă]

  • Francisco Gento este singurul jucător cu 6 trofee câștigate
  • Clarence Seedorf este singurul jucător cu 4 trofee câștigate cu 3 echipe diferite (Ajax '95, Real '98, Milan '03, Milan '07)
  • Milano este singurul oraș cu 2 reprezentante câștigătoare ale trofeului (Internazionale și AC Milan)
  • recordul de participări consecutive : Real Madrid cu 15 (între 55/56 și 69/70)
  • 3 jucători au câștigat trofeul ca jucător, și apoi ca antrenor cu aceeași echipă : Miguel Muñoz (Real - ca jucător în 55/56 și 56/57, ca antrenor în 65/66) și Carlo Ancelotti (AC Milan - ca jucător în 88/89 și 89/90, ca antrenor în 02/03 și 2013-14) și Pep Guardiola (FC Barcelona - ca jucător în 1991/92,ca antrenor 2008/09 și 2010/11)
  • Nottingham Forest FC este echipa cu mai multe Cupe ale Campionilor în palmares (2), decât titluri de campioană națională (1)
  • cel mai rapid gol marcat :
  1. Roy Makaay (Bayern) Bayern München - Real Madrid, în 10.50 secunde (07 03 2007)
  2. 2.David Alaba (Bayern) Bayern München - Juventus, în 20 secunde

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Liga Campionilor UEFA