Real Madrid CF

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Real Madrid
Real Madrid CF.svg
Informații generale
Nume complet Real Madrid Club de Fútbol[1]
Poreclă Los Blancos (Albii)[2]
Los Merengues
Los Vikingos (Vikingii)[3]
Data fondării 6 martie 1902 (1902-03-06) (112 ani în urmă)
(ca Madrid Fotbal Club)[2]
Culori         
Stadion Santiago Bernabéu,
Madrid
(85.454[4] locuri)
Campionat Primera División
Președinte Spania Florentino Pérez
Antrenor Italia Carlo Ancelotti
Site web www.realmadrid.com
Palmares
Național Campionatul Spaniei (32)
Copa Del Rey (19)
Supercupa Spaniei (8)
Copa Eva Duarte (1)
Copa de la Liga (1)[5]
Internațional Liga Campionilor (10)
Cupa UEFA (2)
Supercupa Europei (2)
Cupa Intercontinentală (3)
Echipament
Kit body realmadrid1415home.png
Kit body.svg
Kit right arm realmadrid1415h.png
Kit right arm.svg
Kit shorts realmadrid1415h.png
Kit shorts.svg
Kit socks realmadrid1415h.png
Kit socks long.svg
Acasă
Kit body realmadrid1415away.png
Kit body.svg
Kit right arm realmadrid1415a.png
Kit right arm.svg
Kit shorts realmadrid1415a.png
Kit shorts.svg
Kit socks 3 stripes white.png
Kit socks long.svg
Deplasare
Kit body realmadrid1415third.png
Kit body.svg
Kit right arm rmcf1415t.png
Kit right arm.svg
Kit shorts rmcf1415t.png
Kit shorts.svg
Kit socks 3 stripes white.png
Kit socks long.svg
Alternativ

Real Madrid Club de Fútbol, cunoscut mai mult ca Real Madrid, sau simplu Real, este un club de fotbal profesionist din Madrid, Spania, care evoluează în Primera División. Este cea mai de succes echipă din fotbalul spaniol și a fost desemnată de FIFA drept „Cel mai bun club al secolului XX” după ce a câștigat un număr record de 32 de titluri La Liga, 19 cupe ale Spaniei, un număr record de 10 titluri Liga Campionilor UEFA / Cupa Campionilor Europeni și două Cupe UEFA. Real este unul din membrii fondatori ai FIFA și al defunctului grup de cluburi de fotbal europene de elită G-14, precum și al înlocuitoarei sale, Asociația Cluburilor Europene.

Real Madrid este cel mai bogat club de fotbal din lume în materie de venituri[6], cu încasări anuale de peste 513 milioane € și totodată este cel mai scump club din lume, cu o valoare de circa 2,4 miliarde € (3,3 miliarde $).[7][8] Fondat în 1902, Real Madrid este una din cele trei echipe din Spania care nu au retrogradat niciodată în ligile inferioare, celelate două fiind Athletic Bilbao și Barcelona. Real Madrid are multe rivalități de lungă durată, cele mai notabile fiind El Clásico cu FC Barcelona și El Derbi madrileño cu Atlético Madrid. Clubul s-a afirmat ca o forță majoră atât în fotbalul spaniol cât și în cel european în anii 1950. În anii 1980, clubul avea una dintre cele mai bune echipe din Spania și Europa (cunoscută ca La Quinta del Buitre), câștigând două cupe UEFA, cinci campionate spaniole la rând, o cupă spaniolă și trei supercupe ale Spaniei.

Echipa joacă într-un echipament alb complet, de unde și porecla Los Blancos (Albii). Logoul său a fost schimbat de mai multe ori ca urmare a încercărilor de a-l moderniza; logoul actual este o versiune modificată a celui din 1920. Stadionul pe care își dispută meciurile de acasă este Santiago Bernabéu în Madrid, unde joacă din 1947. Capacitatea sa este de 85 454 de spectatori. Spre deosebire de majoritatea cluburilor europene de fotbal, membrii Real Madridului (socios) au deținut și operat clubul încă de la întemeierea sa. De asemenea, clubul mai are și o echipă de rezervă, Real Madrid Castilla, dar și o reușită echipă de baschet, Real Madrid Baloncesto.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Perioada timpurie (1897–1945)[modificare | modificare sursă]

Real Madrid în 1905

Fotbalul a fost introdus la Madrid de către profesorii și studenții de la Institución Libre de Enseñanza, printre care și câțiva absolvenți ai universităților Oxford și Cambridge. În 1897 aceștia au fondat Fotbal Club Sky, jucând în diminețile de duminică la Moncloa. Acesta s-a împărțit în 1900 în două cluburi noi: New Foot-Ball de Madrid și Club Español de Madrid. Cel din urmă s-a mai împărțit o dată în două în 1902, în urma acesteia rezultând formarea lui Madrid Fotbal Club la 6 martie 1902.[2] La trei ani după fondarea sa, în 1905, Madrid FC a câștigat primul titlu după ce a învins-o pe Athletic Bilbao în finala Cupei Spaniei. Clubul a devenit unul dintre membrii fondatori ai Federației Regale Spaniole de Fotbal pe 4 ianuarie 1909, atunci când președintele clubului, Adolfo Meléndez, a semnat acordul de fondare a asociației de fotbal spaniole. După ce a jucat pe mai multe stadioane, echipa s-a mutat la „Campo de O'Donnell” în 1912.[9] În 1920, numele clubului a fost schimbat în Real Madrid, după ce regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei a acordat titlul de Real (Regal) clubului.[10]

Regele Spaniei Alfonso al XIII-lea

În 1929 a fost fondată prima ligă de fotbal spaniolă. Real Madrid a condus în prima ediție tot sezonul până la ultimul meci, și suferind o înfrângere în fața lui Athletic Bilbao, s-a clasat pe locul doi, după Barcelona.[11] Real Madrid a câștigat primul titlu al ligii în sezonul 1931–32. Albii au câștigat din nou Liga în anul următor, devenind prima echipă care a câștigat campionatul de două ori.[12]

Pe 14 aprilie 1931, venirea celei de-a Doua Republici Spaniole a cauzat clubului pierderea titlului de Real și revenirea la vechea denumire Madrid Football Club. Fotbalul a continuat și pe durata celui de-al doilea Război Mondial, și pe 13 iunie 1943 Madrid a bătut Barcelona cu 11–1 în manșa secundă a semifinalei Copa del Generalísimo[13], Copa del Rey fiind redenumită în cinstea Generalului Franco. S-a vehiculat că jucătorii Barcelonei ar fi fost intimidați de poliție,[14] inclusiv de directorul securității de stat care "ar fi spus echipei că unii dintre ei au mai joacă, doar din cauza generozității regimului care le permite să rămână în țară."[15](p26) Președintele Barcelonei, Enric Piñeyro, a fost asaltat de fanii Madridului.[16](p284)

Santiago Bernabéu Yeste și succesul european (1945–1978)[modificare | modificare sursă]

Santiago Bernabéu Yeste a devenit președintele lui Real Madridu în 1945.[17] Sub președinția sa clubul, stadionul Santiago Bernabéu și Ciudad Deportiva au fost reconstruite după încheierea Războiului Civil Spaniol. Adițional, în anii 1950, fostul jucător al Real Madrid Amateurs, Miguel Malbo, a fondat academia de tineret a lui Real Madrid, cunoscută în prezent ca La Fábrica.[18] Începând cu 1953, el a abordat o nouă strategie, aceea de a semna cu jucători de clasă mondială din străinătate, cea mai proeminentă realizare fiind aducerea lui Alfredo Di Stéfano.[19]

Alfredo Di Stéfano, a condus clubul spre câștigarea a 5 Cupe Europene consecutiv (în prezent, Liga Campionilor)

În 1955, acționând în lumina ideii propuse de jurnalistul și editorul sportiv al ziarului francez L'Équipe, Gabriel Hanot, și bazându-se pe Cupa Latină (un turneu incluzând cluburi din Franța, Spania, Portugalia și Italia), Bernabéu s-a întâlnit în hotelul Ambasador din Paris cu Bedrignan și Gusztáv Sebes și a creat ceea ce astăzi este cunoscută sub numele de Liga Campionilor UEFA.[20] Sub conducerea lui Bernabéu Real Madrid s-a impus ca o forță majoră atât în fotbalul spaniol cât și în cel european. Clubul a câștigat Cupa Europeană de cinci ori la rând între 1956 și 1960, remarcându-se în finala de la Hampden Park din 1960 împotriva echipei Eintracht Frankfurt care s-a terminat cu scorul de 7-3.[19] Deoarece a câștigat competiția de cinci ori la rând, Real a primit pentru totdeauna cupa originală și dreptul de a purta insigna de onoare a UEFA.[21] Clubul a câștigat Cupa Europeană pentru a șasea oară în 1966, învingând pe FK Partizan cu scorul de 2-1 în finală cu o echipă alcătuită numai din jucători spanioli (cunoscută ca echipa Ye-yé) - o premieră în cadrul competiției.[22] Numele de „Ye-yé” venea de la refrenul „Yeah, yeah, yeah” din cântecul She Loves You al formației The Beatles după ce patru membri ai echipei au pozat pentru Diario Marca purtând peruci Beatles. Generația Ye-yé a ajuns de asemenea până în finalele Cupei Europene din 1962 și 1964.

În anii 1970, Real Madrid a câștigat cinci campionate și trei cupe spaniole.[23] Clubul a jucat pentru prima dată în finala Cupei Cupelor UEFA în 1971, fiind învins de echipa engleză Chelsea cu scorul de 2-1.[24] Pe 2 iulie 1978, președintele clubului, Santiago Bernabéu, a murit în timp ce Campionatul Mondial se desfășura în Argentina. În onoarea sa, FIFA a decretat trei zile de doliu în timpul turneului.[25] În anul următor, clubul a organizat prima ediție a Trofeului Santiago Bernabéu în memoria fostului său președinte.

Quinta del Buitre și a 7-a Cupă Europeană (1980–2000)[modificare | modificare sursă]

Până la începutul anilor 1980, Real Madrid își pierduse supremația asupra titlului La Liga, până când o nouă serie de staruri spaniole a adus succesul pe plan național înapoi la club.[26] Jurnalistul sportiv spaniol Julio César Iglesias i-a dat acestei generații numele de La Quinta del Buitre („Cohorta vulturului”), care provenea de la porecla atribuită unuia dintre membrii săi, Emilio Butragueño. Ceilalți patru membri erau Manuel Sanchís Hontiyuelo, Rafael Martín Vázquez, Míchel și Miguel Pardeza.[27] Cu La Quinta del Buitre (redusă la patru membri atunci când Pardeza a părăsit clubul pentru Zaragoza în 1986) și jucători notabili precum portarul Francisco Buyo, fundașul dreapta Miguel Porlán Chendo și atacantul mexican Hugo Sánchez, Real Madrid avea una dintre cele mai bune echipe din Spania și Europa în a doua jumătate a anilor 1980, câștigând două cupe UEFA, cinci campionate spaniole la rând, o cupă spaniolă și trei supercupe spaniole.[27]

La începutul anilor 1990, La Quinta del Buitre s-a dezmembrat după ce Martín Vázquez, Emilio Butragueño și Míchel au părăsit clubul. În 1996, președintele Lorenzo Sanz l-a numit pe Fabio Capello ca antrenor. Deși mandatul său a durat numai un sezon, Real Madrid a fost proclamată campioană a ligii, iar jucători ca Roberto Carlos, Predrag Mijatović, Davor Šuker și Clarence Seedorf au sosit la club pentru a întări o echipă care deja se mândrea cu fotbaliști precum Raúl González, Fernando Hierro, Iván Zamorano și Fernando Redondo. Prin urmare, Real Madrid (după aducerea și a lui Fernando Morientes în 1997) a pus capăt în sfârșit unei așteptări de 32 de ani a unei a șaptea Cupe Europene. În 1998, sub conducerea lui Jupp Heynckes, albii au învins pe Juventus cu scorul de 1-0 în finală datorită unui gol înscris de Predrag Mijatović.[28]

Los Galácticos (2000–2006)[modificare | modificare sursă]

Beckham și Zidane sunt considerați "Galácticos"

În iulie 2000, Florentino Pérez a fost ales președinte al clubului.[29] Campania sa promitea să șteargă datoria clubului de 270 de milioane de euro și să îi modernizeze facilitățile. Cu toatea acestea, promisiunea electorală principală care i-a adus victoria lui Pérez a fost obținerea semnăturii lui Luís Figo.[30] În anul următor, clubul și-a vândut într-un mod controversat terenul de antrenament și a folosit banii pentru a începe asamblarea faimoasei echipe Galáctico, incluzând jucători precum Zinédine Zidane, Ronaldo, Luís Figo, Roberto Carlos, Raúl și David Beckham. Este discutabil dacă riscul a meritat, deoarece în ciuda câștigării Ligii Campionilor și a Cupei Intercontinentale în 2002, urmată de campionat în 2003, clubul nu a reușit să obțină vreun trofeu major în următoarele trei sezoane.[31] În vara lui 2003, imediat după câștigarea unui nou titlu în La Liga, Florentino Pérez și consiliul de directori au refuzat să reînnoiască contractul antrenorului Vicente del Bosque, iar după o dispută internă, au forțat căpitanul Fernando Hierro să părăsească clubul. De asemenea ei au ignorat cererea lui Claude Makélélé de a i se mări salariul, ca răspuns, Makélélé a cerut să fie transferat, și clubul l-a cedat la Chelsea FC. La încheierea ferestrei de transferuri, Fernando Morientes a părăsit clubul fiind dat în împrumut la AS Monaco. Real Madrid a adus un nou antrenor, pe Carlos Queiroz, iar la începutul sezonului 2006-2006 a făcut noi achiziții importante, Julio Baptista (20 mln €), Robinho (30 mln €) și Sergio Ramos (30 mln €). Însă succesele nu au început să apară, și Real a pierdut cu 0-3 rivalei FC Barcelona chiar pe Santiago Bernabéu. La scurt timp, Real Madrid a fost eliminată din Liga Campionilor pentru al patrulea an consecutiv, de data aceasta de către Arsenal, și pe 27 februarie 2006, Florentino Pérez și-a dat demisia.[32]

Noul președinte Ramón Calderón (2006–2009)[modificare | modificare sursă]

Jucătorii lui Real Madrid celebrând cucerirea Supercopa de España 2008 în fața Valenciei

Ramón Calderón a fost ales președinte al clubului pe 2 iulie 2006, imediat numindu-i apoi pe Fabio Capello ca antrenor principal și pe Predrag Mijatović ca director sportiv. Noul președinte, Calderon, a venit cu ideea întineririi lotului, și astfel în scurt timp i-a vândut pe Beckham, Roberto Carlos, Robinho și Ronaldo. În locul lor i-a cumpărat pe van Nistelrooy, Fabio Cannavaro, Higuaín, Sneijder și Pepe. Real Madrid a câștigat titlul La Liga în 2007, pentru prima dată în ultimii patru ani, însă Capello a fost demis, motivul fiind evoluția nestrălucită din Liga Campionilor, unde Real iarăși a fost eliminată în optimile de finală.[33] Noul antrenor a fost numit germanul Bernd Schuster. Cu neamțul pe bancă, Blancos au cucerit supercupa și și-au adjudecat titlul în campionat înainte de final, astfel încât în „El Clasico” (jucat pe Bernabeu, scor 4-1), Barcelona a fost nevoită să întâmpine noua campioană cu un coridor viu și aplauze. În sezonul 2007–08, Albii au câștigat campionatul național pentru a 31-a oară, realizând prima câștigare consecutivă a titlului în ultimii 18 ani.[34] Totuși în Liga Campionilor evoluția la fel rămânea a fi mediocră, Real din nou a fost eliminată în optimi, de data asta de către AS Roma cu scorul general de 4-2. În 2009, în urma iscării unui scandal privind fraudarea alegerilor din 2006, Ramón Calderón și-a dat demisia. Pe durata conducerii de patru ani a lui Calderón, Real a devenit de două ori campioană și a câștigat o supercupă.

Revenirea lui Pérez și era Mourinho (2009-2013)[modificare | modificare sursă]

José Mourinho în 2010

Pe 1 iunie 2009, Florentino Pérez a fost reales în funcția de președinte al Real Madrid CF.[35][36] Pérez a continuat cu politica sa Galácticos, cumpărându-l pe Kaká de la AC Milan.[37] Apoi Real Madrid a bătut recordul mondial la sume de transferuri atunci când l-a achiziționat pe Cristiano Ronaldo de la Manchester United pentru suma de 93,3 mln €, zdrobind suma de transfer a lui Zinedine Zidane.

José Mourinho ajunge la cârma echipei în mai 2010.[38][39] În aprilie 2011, un eveniment ciudat s-a întâmplat, pentru prima dată în istorie, patru El Clásico urmau a fi jucate în intervalul a optsprezece zile. Prima întâlnire a fost în campionatul Spaniei pe 17 aprilie, meci care s-a terminat 1-1 cu goluri înscrise din penalty pentru ambele echipe. A urmat finala Copa del Rey 2010-2011, Real Madrid s-a impus cu scorul de 1-0, iar apoi controversata dublă manșă din semifinalele Ligii Campionilor din 27 aprilie și 2 mai, soldată cu eliminarea Realului de către Barcelona cu scorul general de 3–1.

Cristiano Ronaldo, primul jucător din istoria La Liga, care marchează contra tuturor echipelor într-un singur sezon

.

În sezonul La Liga 2011–2012, Real Madrid a câștigat campionatul, pentru a 32-a oară - record în istoria La Liga și a terminat sezonul cu un număr record de 100 de puncte într-un singur sezon, recordul de 121 de goluri marcate și diferența de goluri +89, și recordul de 16 victorii în deplasare și 32 victorii în total.[40] În același sezon, Cristiano Ronaldo devine jucătorul care a atins cel mai rapid cifra de 100 de goluri în istoria campionatului Spaniei. Marcând 101 goluri în 92 de jocuri, Ronaldo a surclasat-o pe legenda lui Real Madrid, Ferenc Puskás, care marcase 100 de goluri în 105 meciuri. Ronaldo a stabilit un nou record la club, la goluri individuale marcate într-un singur an, el acumulând 60, și a devenit primul jucător care a marcat contra tuturor celor 19 echipe adverse din campionat într-un singur sezon.[41][42]

Real Madrid a început sezonul 2012-13 cucerind Supercopa de España, după ce a surclasat-o pe FC Barcelona prin regula golului marcat în deplasare, însă a terminat sezonul La Liga 2012-2013 pe locul 2. Un major transfer al sezonului a fost aducerea lui Luka Modrić pentru circa 33 milioane £. În Liga Campionilor, echipa a nimerit în "grupa morții" alături de Borussia Dortmund, Manchester City și Ajax Amsterdam, și acumulând 10 puncte a terminat pe locul 2, în spatele Borussiei. În optimile de finală Real a trecut de Manchester United, în sferturi a eliminat-o pe Galatasaray, și s-a oprit pentru a treia oară consecutiv în semifinalele Champions League, unde a fost din nou surclasată de Dortmund. După o înfrângere dezolantă în prelungiri în fața lui Atlético Madrid în finala Copa del Rey 2013, la sfârșitul sezonului Florentino Pérez a anunțat despărțirea de Mourinho prin "comun acord".[43][44] Mourinho s-a reîntors în Premier League la Chelsea, pe care a mai antrenat-o între 2004 și 2007.

Era Ancelotti și "La Décima" (2013–prezent)[modificare | modificare sursă]

Pe 25 iunie 2013, Carlo Ancelotti este prezentat oficial ca antrenor la Real Madrid, semnând un contract pe trei ani.[45][46] O zi mai târziu, el a ținut prima conferință de presă la Madrid unde a anunțat că Zinedine Zidane și Paul Clement vor fi asistenții săi.[47] Pe 1 septembrie 2013, mult-așteptatul transfer al lui Gareth Bale la Real, s-a produs. Transferul galezului a stabilit un nou record mondial, prețul căruia s-a ridicat la 100 milioane €.[48] În primul sezon al lui Ancelotti la club, Real Madrid a câștigat Copa del Rey, Bale marcând golul câștigător din finala jucată în compania Barcelonei.[49] Pe 24 mai 2014, Real Madrid a învins-o pe rivala concitadină, Atlético Madrid, în Finala Ligii Campionilor, câștigând astfel primul său titlu european din 2002 încoace, și cea de-a zecea Ligă a Campionilor, numită în spaniolă ”La Décima”.[50]

Culori și stemă[modificare | modificare sursă]

Evoluția stemei lui Real Madrid de la fondarea clubului în 1902

Culoarea tradițională a lui Real Madrid pentru meciurile de acasă este alb. Deși în primii ani de existență, s-a adoptat o dungă albastră oblică pe tricou, iar mai apoi șosetele negre le-au înlocuit pe cele albastre, ulterior s-a revenit la echipamentul alb complet.[11] În 1925, pe durata unui sezon, echipa a evoluat în tricouri albe și șorțuri negre, care însă la finele sezonului au fost înlocuite din nou cu echipamentul alb complet.[51][52] Pe 23 noiembrie 1947, într-un meci contra lui Atlético Madrid pe stadionul Metropolitano, Real Madrid devenea prima echipă din Spania care purta tricouri numerotate.[17]

Culoarea tradițională a echipamentului lui Real pentru deplasări este albastru sau violet complet. Echipamentul actual al clubului este produs de Adidas, contractul cu ei datând încă din 1998.[53][54] Primul sponsor de pe tricou al lui Real Madrid a fost Zanussi, înțelegerea fiind pentru sezoanele 1982–83, 1983–84 și 1984–85. Ulterior clubul a fost sponsorizat de Parmalat și Otaysa, apoi a urmat un contract de lungă durată cu Teka încheiat în 1992.[55][56] În 2001, Real Madrid și-a întrerupt contractul cu Teka și pe durata unui sezon a utilizat logo-ul Realmadrid.com pentru a-și promova site-ul web recent lansat. Apoi, în 2002, Real a semnat cu Siemens Mobile și în 2006, logo-ul BenQ Siemens apărea pe tricourile echipei.[57] Din 2007 până în 2013, sponsorul lui Real Madrid de pe tricou a fost bwin.com.[58][59]

Echipament și sponsori[modificare | modificare sursă]

Avionul privat al clubului
Perioada Producător de echipament Sponsor pe tricou
1902–1980 N/A N/A
1980-1982 Logo brand Adidas.png
Adidas
N/A
1982–1985 Logo Zanussi.png
1985–1986 Parmalat logo.png
1986–1989 Hummel (Marca Deportiva).png
Hummel
1989–1990 Reny Picot
1990–1992 Otaysa
1992–1994 Teka logo.png
Teka
1994–1998 Kelme Logo.svg
Kelme
1998–2001 Adidas Logo.svg
Adidas
2001-2003 1Realmadrid.com
2003–2005 Siemens Mobile
2005–2006 Siemens AG logo.svg
2006–2007 BenQ wordmark.svgSiemens AG logo.svg
2007–2013 Bwin
2013–2018 Fly Emirates logo.png
2018–2020 Necunoscut

1Realmadrid.com apărea pe tricou în loc de sponsor pentru promova noul site web al clubului.

Rivalitate[modificare | modificare sursă]

El Clásico[modificare | modificare sursă]

”Coridorul” organizat de FC Barcelona pentru Real Madrid, care intra în teren având asigurat titlul de campioană înainte de finalul sezonului 2007-2008

Rivalitatea dintre Real Madrid și FC Barcelona este legendară. De-a lungul timpului acest derby a fost supranumit El Clásico (Clasicul). Încă de la început cluburile erau văzute ca reprezentante ale două regiuni rivale ale Spaniei, Castilia și Catalonia, precum și ale celor două orașe pe care le reprezentau. Însă rivalitatea a atins un nou nivel în timpul perioada lui Miguel Primo de Rivera și mai ales a lui Franco, când Real Madrid era considerată a fi "echipa regimului", în timp ce FC Barcelona era menționată ca echipa a opoziției. Toate limbile vorbite pe teritoriul Spaniei cu excepția spaniolei Castiliane, erau interzise.[60][61] Ambele cluburi, însă, dețineau membri proeminenți ale căror credințe politice dezaprobau această teorie. În timpul Războiului civil spaniol președintele lui Real Madrid, Rafael Sanchez Guerra, era un proeminent republican și a fost întemnițat și torturat de către suporterii naționaliști. Tot ei i-au arestat și ucis pe vice-președintele și trezorierul clubului.

În anii 1950 rivalitatea exacerba în continuare, motivul fiind și transferul controversat al lui Alfredo Di Stéfano, vare inițial s-a transferat de la Millonarios la FC Barcelona, dar din careva probleme, contractul nu a fost recunoscut de către FIFA, și apoi în timpul renegocierilor Di Stefano nu a mai semnat cu Barcelona, ci a trecut la Real Madrid, unde ulterior era să devină cheia succesului.[62] Anii 1960 aduc rivalitatea pe plan european, când cele două cluburi s-au întâlnit de două în faza eliminatorie a Cupei Europene.[63] În 2002, întâlnirea celor două cluburi în Liga Campionilor a fost supranumită "Meciul Secolului" de către mass-media, și a fost urmărită de peste 500 de milioane de oameni în întreaga lume.[64]

El Derbi madrileño[modificare | modificare sursă]

Coregrafia suporterilor lui Real Madrid la un El Derbi madrileño, în 2006, pe Satiago Bernabeu

Cel mai apropiat vecin al clubului este Atlético Madrid, cu care s-a stabilit o rivalitate reciprocă dintre fanii echipelor. Deși Atlético a fost inițial fondată de trei studenți basci în 1903, la echipă s-au alăturat în 1904 câțiva membri disidenți de la Madrid FC. Ulterior tensiunea s-a intensificat deoarece suporterii lui Real se trag din clasa mijlocie a populației, în timp ce suporterii lui Atlético se trag din rândurile clasei muncitorești. În prezent aceste distincții sunt vag dispersate. Cluburile s-au întâlnit prima dată pe 21 februarie 1929 în etapa a treia din sezonul La Liga 1929 pe fostul Estadio Chamartín. A fost primul derby oficial al noii competiții, pe care Real l-a câștigat cu 2–1.[11]

Rivalitatea a atras atenția internațională pentru prima dată în 1959 în cadrul Cupei Europene, când cele două cluburi s-au întâlnit în semifinale. Real a câștigat manșa tur cu 2–1 pe Bernabéu, iar Atlético a câștigat returul cu 1–0 pe Metropolitano. Egalitatea scorului la general a dus la rejucarea meciului, și albii s-au impus cu 2–1. Apoi Atlético s-a răzbunat totuși, fiind condusă de fostul antrenor al lui Real Madrid, José Villalonga, ea a învins clubul regal în finala Copa del Generalísimo din 1960 și apoi 1961.

Între 1961 și 1989, pe când Real domina La Liga, doar Atlético îi oferea o concurență pe măsură, câștingând titlurile în 1966, 1970, 1973 și 1977. În 1965, Atlético devine prima echipă care câștigă Realul pe Bernabéu în ultimii opt ani. În perioada mai recentă, prestația lui Real Madrid în fața lui Atlético este foarte favorabilă.[65] Punctul de apogeu vine în sezonul 2002–03, Când Real Madrid cucerește titlul în La Liga după o victorie impresionantă asupra lui Atlético cu scorul de 0–4 chiar pe Stadionul Vicente Calderón, acasă la rivală.[66]

Lotul actual[modificare | modificare sursă]

La 2 septembrie 2014.[67]
Nr. Poziție Jucător
1 Spania P Iker Casillas (căpitan)[68]
2 Franța F Raphaël Varane
3 Portugalia F Pepe (vice-căpitan)[69]
4 Spania F Sergio Ramos (vice-căpitan)[68]
5 Portugalia F Fábio Coentrão
6 Germania M Sami Khedira
7 Portugalia A Cristiano Ronaldo
8 Germania M Toni Kroos
9 Franța A Karim Benzema
10 Columbia M James Rodríguez
11 Țara Galilor M Gareth Bale
Nr. Poziție Jucător
12 Brazilia F Marcelo (vice-căpitan)[68]
13 Costa Rica P Keylor Navas
14 Mexic A Javier Hernández (împrumut de la Manchester United)
15 Spania F Dani Carvajal
17 Spania F Álvaro Arbeloa
18 Spania F Nacho Fernández
19 Croația M Luka Modrić
20 Spania A Jesé
23 Spania M Isco
24 Spania M Asier Illarramendi
25 Spania P Fernando Pacheco

Împrumutați[modificare | modificare sursă]

Nr. Poziție Jucător
Brazilia M Casemiro (la FC Porto până la 30 iunie 2015)
Rusia M Denis Cerîșev (la Villarreal CF până la 30 iunie 2015)

Personal[modificare | modificare sursă]

Stafful tehnic[modificare | modificare sursă]

Antrenorul actual: Carlo Ancelotti
Vezi și: Lista antrenorilor lui Real Madrid CF
Funcția Nume
Antrenor principal Carlo Ancelotti
Antrenor secund Zinedine Zidane
Antrenor secund Paul Clement
Antrenor de portari William Vecchi
Antrenor de fitness Davide Ancelotti
Antrenor de fitness Francesco Mauri
Antrenor de fitness Giovanni Mauri
Delegat la meciuri Chendo
  • Actualizat: 26 octombrie 2013, conform site-ului oficial.[70]

Conducerea clubului[modificare | modificare sursă]

Businessmanul spaniol Florentino Pérez este actualul președinte al clubului
Vezi și: Lista președinților lui Real Madrid CF
Funcția Nume
Președinte Florentino Pérez
Președinte de onoare pe viață Alfredo Di Stéfano
Prim vice-președinte Fernando Fernández Tapias
Vice-președinte Eduardo Fernández de Blas
Secretar de consiliu Enrique Sánchez González
Director General José Ángel Sánchez
Directorul oficiului președintelui Manuel Redondo
Director pe Aria Socială José Luis Sánchez
  • Actualizat: 20 octombrie 2011, conform site-ului oficial.[71]

Informații despre stadion[modificare | modificare sursă]

Santiago Bernabéu
Estadio Santiago Bernabéu - 02.jpg
Vedere din interior a stadionului Santiago Bernabéu
Început 27 octombrie 1944
Deschis 14 decembrie 1947
Arhitect Manuel Muñoz Monasterio, Luis Alemany Soler, Antonio Lamela
Capacitate 85.454
Dimensiuni 107x72 m[72]

După îndelungi schimbări de terenuri, echipa s-a stabilit pe Campo de O'Donnell în 1912, care a devenit stadionul de casă al clubului pentru următorii 11 ani.[9] După această perioadă, în următorul an, clubul a evoluat pe Campo de Ciudad Lineal, un mic teren cu o capacitate de 8.000 de locuri. După asta, Real Madrid și-a schimbat din nou arena de casă, aceasta devenind Estadio Chamartín care a fost inaugurat pe 17 mai 1923, într-un meci contra lui Newcastle United.[73] Pe acest stadion, care găzduia 22.500 de spectatori, Real Madrid a celebrat primul său titlu de campion în Spania.[11] A urmat o perioadă cu succese, și în 1943 noul președinte ales, Santiago Bernabéu a decis că Estadio Chamartín nu este îndeajuns de mare pentru ambițiile clubului. Un nou stadion a fost construit și inaugurat pe 14 decembrie 1947.[17][74] Acesta a fost Stadionul Santiago Bernabéu după cum e cunoscut în prezent, nume pe care l-a primit în 1955.[19] Primul meci ținut pe Bernabéu a fost între Real Madrid și clubul portughez Belenenses, meci câștigat de „albi” cu 3–1, primul gol pe noul stadion fiind marcat de Sabino Barinaga.[17]

Estadio Santiago Bernabéu
Bernabeu.jpg

Capacitatea stadionului varia frecvent, atingând apogeul de 120.000 de locuri după extinderea din 1953.[75][76] De atunci au avut loc un număr de reduceri pentru modernizare și securitate, dar și câteva extinderi.[75] Ultima modificare a fost o extindere de aproximativ 5000 de locuri ajungându-se la capacitatea de 85.454, schimbare făcută în 2011. A fost anunțat planul de a se adăuga un acoperiș retractabil.[77] Real Madrid are a patra cea mai mare prezență medie de spectatori în Europa, după Borussia Dortmund, FC Barcelona și Manchester United.[78][79][80][81]

Santiago Bernabéu a găzduit finala Campionatului European de Fotbal din 1964, Finala Campionatului Mondial de Fotbal 1982, Finala Cupei Campionilor Europeni 1957, Finala Cupei Campionilor Europeni 1969 și Finala Cupei Campionilor Europeni 1980, dar și Finala Ligii Campionilor 2010.[82] Stadionul are propria sa stație de metrou, Madrid Metro, de pe linia 10, numită Santiago Bernabéu.[83] Pe 14 noiembrie 2007, Bernabéu a fost apreciat de UEFA cu statutul Stadion de Fotbal de Elită.[84]

Pe 9 mai 2006, Stadionul Alfredo Di Stéfano a fost inaugurat în Madrid, fiind locul unde Real Madrid deobicei susține antrenamentele. Meciul inaugural s-a jucat între Real Madrid și Stade Reims, o reeditare a Finalei Cupei Europene din 1956. Real Madrid a câștigat meciul cu 6–1 prin golurile lui Sergio Ramos, Cassano (2), Soldado (2), și Jurado. Acum stadionul face parte din Ciudad Real Madrid, un complex propriu al clubului, situat înafara Madridului, în Valdebebas. Arena are o capacitate de 5.000 de locuri și este stadionul de casă al echipei a doua a clubului - Real Madrid Castilla. Este denumit în cinstea fostului jucător al Realului, Alfredo Di Stéfano.[85]

Recorduri și statistici[modificare | modificare sursă]

Transferul lui Gareth Bale la Real Madrid în 2013, pentr cca. 100 milioane €, a devenit un nou record mondial
Raúl este liderul all-time al Real Madrid, după numărul de goluri și apariții

Raúl deține recordul pentru cele mai multe apariții la Real Madrid, jucând de 741 de ori în tricoul lui Real, între 1994 și 2010. Manuel Sanchis, Jr. este al doilea, disputând 711 meciuri pentru Real.[86] Recordul printre portari e deținut de Iker Casillas, cu 630 de apariții. Având 152 de selecții la națională, el este de asemenea cel mai selecționat jucător internațional de la Real Madrid. Iar portughezul Luís Figo, cu 127 de selecții (47 când era la Real), este cel mai selecționat jucător internațional străin de la Real Madrid.[87]

Raúl golgheterul all-time al Realului, cu 323 de goluri în 741 de meciuri (1994–2010).[88] Alți patru jucători au marcat peste 200 de goluri fiecare, în tricoul lui Real: Alfredo Di Stéfano (1953–64), Santillana (1971–88), Ferenc Puskás (1958–66) și Hugo Sánchez (1985–92). Portughezul Cristiano Ronaldo deține recordul pentru cele mai multe goluri marcate într-un sezon în campionat (46 în sezonul 2011–12). Cele 49 de goluri în 58 de meciuri, ale lui Di Stéfano, au fost decenii la rând recordul la numărul de goluri marcate de un singur jucător în Cupa Campionilor Europeni (Liga Campionilor), până când nu a fost surclasat de Raúl în 2005. Cel mai rapid gol din istoria clubului a fost marcat în secunda 15 de brazilianul Ronaldo pe 3 decembrie 2003, într-un meci din campionat, contra rivalilor de la Atlético Madrid.[89]

Oficial, cel mai mare număr de spectatori la un meci al lui Real Madrid acasă, a fost 83.329, la un meci din 2006, în Cupa Spaniei. Capacitatea actuală legală a stadionului Stantiago Bernabéu este de 80.354 spectatori.[90] Media de spectatori a clubului în sezonul 2007–08 a fost de 76.234 spectatori, cea mai mare printre toate cluburile din competițiile europene.[91] Real a mai stabilit un șir de recorduri în fotbalul spaniol, cel mai notoriu fiind numărul de titluri cucerite - 32 și cele mai multe sezoane câștigate la rând (câte 5 sezoane, de două ori, între 1960–65 și 1985–90).[92] Cu 121 de meciuri (din 17 februarie 1957 până în 7 martie 1965), clubul deține recordul pentru cea mai lungă serie de meciuri fără înfrângere din La Liga.[93]

Albii mai dețin recordul a 10 Ligi ale Campionilor câștigate[94] și de cele mai multe prezențe în semifinalele Ligii Campionilor, realizând asta de 25 de ori. Raúl González este golgheterul all-time al Ligii Campionilor, cu 71 de goluri în total, 66 din ele fiind pentru Real Madrid. Echipa are un număr record de participări consecutive în Cupa Campionilor Europeni (înainte ca ea să devină Liga Campionilor) având 15 la activ, din 1955–56 până în 1969–70.[95]

În iunie 2009, club a bătut propriul său record pentru cel mai scump transfer din istoria fotbalului, înțelegându-se cu Manchester United pe 96 de milioane € (131,5 mln USD$, 80 mln £) pentru transferul lui Cristiano Ronaldo.[96][97] Suma precedentă a fost de 76 milioane € pentru transferul lui Zinedine Zidane de la Juventus la Real Madrid în 2001. Acest record a mai fost bătut încă o dată în iunie 2009, cu câteva zile mai devreme, când Real Madrid l-a cumpărat pe Kaká de la A.C. Milan.

Recordul la suma transferului de vânzare al clubului a fost stabilit pe 2 septembrie 2013, când Arsenal l-a cumpărat pe Mesut Özil pentru 47 milioane €.[98]

Cele mai scumpe transferuri din istoria lui Real Madrid[modificare | modificare sursă]

Achiziții
# Jucător Cost[99] Proveniență
1 Portugalia Cristiano Ronaldo 94 mln € Anglia Manchester United
2 Țara Galilor Gareth Bale 91-100 mln € [100] Anglia Tottenham Hotspur
3 Columbia James Rodríguez 80 mln € Franța AS Monaco
4 Franța Zinédine Zidane 75 mln € Italia Juventus Torino
5 Brazilia Kaká 65 mln € Italia AC Milan
6 Portugalia Luís Figo 61 mln € Spania FC Barcelona
7 Brazilia Ronaldo 45 mln € Italia Inter Milano
8 Spania Asier Illarramendi 38,8 mln € Spania Real Sociedad
9 Anglia David Beckham 37,5 mln € Anglia Manchester United
10 Olanda Arjen Robben 36 mln € Anglia Chelsea
Vânzări
# Jucător Cost Destinație
1 Spania Ángel Di María 75 mln € Anglia Manchester United
2 Germania Mesut Özil 50 mln € Anglia Arsenal
3 Brazilia Robinho 42 mln € Anglia Manchester City
4 Argentina Gonzalo Higuaín 37 mln € Italia SSC Napoli
5 Franța Nicolas Anelka 34,5 mln € Franța Paris Saint-Germain
6 Olanda Arjen Robben 25 mln € Germania Bayern Munchen
7 Olanda Clarence Seedorf 24 mln € Italia Inter Milano
8 Anglia Michael Owen 23,5 mln € Anglia Newcastle United
9-10 Argentina Fernando Redondo 20 mln € Italia AC Milan
Franța Claude Makelele Anglia Chelsea

Topul jucătorilor după numărul de meciuri și goluri[modificare | modificare sursă]

La 4 decembrie 2014.
Jucătorii scriși cu aldin sunt activi la club și în prezent.
Jucător Meciuri Perioada
Spania Raúl 741 1994-2010
Spania Manuel Sanchís 710 1983-2001
Spania Iker Casillas 695 1999-
Spania Carlos Santillana 643 1971-1988
Spania Francisco Gento 602 1953-1971
Spania Fernando Hierro 601 1989-2003
Spania José Antonio Camacho 577 1973-1989
Spania Pirri 561 1964-1980
Spania Míchel 559 1981-1996
Spania Guti 542 1996-2010
Jucător Goluri Perioada
Spania Raúl 323 1994-2010
Argentina Alfredo Di Stéfano 307 1953-1964
Spania Carlos Santillana 290 1971-1988
Portugalia Cristiano Ronaldo 278 2009 -
Ungaria Ferenc Puskás 242 1958-1966
Mexic Hugo Sánchez 208 1985-1992
Spania Francisco Gento 181 1953-1971
Spania Pirri 172 1964-1980
Spania Emilio Butragueño 171 1984-1995
Spania Amancio 155 1962-1976

Palmares[modificare | modificare sursă]

Vitrina cu trofeele lui Real Madrid

Până în data de 24 mai 2014, Real Madrid a câștigat un număr record de 32 titluri La Liga și un număr record de 10 trofee de Cupa Campionilor Europeni / Liga Campionilor UEFA. În semn de recunoștință, pe 23 decembrie 2000, clubul a fost desemnat "Clubul FIFA al secolului al XX-lea",[101] și "Cel mai bun club european al secolului al XX-lea" de către IFFHS, pe 11 mai 2010 la Londra.[102][103] De asemenea Real a primit Ordinul Meritului FIFA în 2004.[104] Suplimentar, Real are permisiunea să poarte pe tricouri ”ecusonul UEFA al onoarei” de multiplă-câștigătoare, pe durata meciurilor din Liga Campionilor, întrucât echipa a câștigat mai mult de 5 Cupe Europene.[21]

Național[modificare | modificare sursă]

Campioană (32 – record): 1931–32, 1932–33, 1953–54, 1954–55, 1956–57, 1957–58, 1960–61, 1961–62, 1962–63, 1963–64, 1964–65, 1966–67, 1967–68, 1968–69, 1971–72, 1974–75, 1975–76, 1977–78, 1978–79, 1979–80, 1985–86, 1986–87, 1987–88, 1988–89, 1989–90, 1994–95, 1996–97, 2000–01, 2002–03, 2006–07, 2007–08, 2011–12
Locul 2 (21): 1928–29, 1933–34, 1934–35, 1935–36, 1941–42, 1944–45, 1958–59, 1959–60, 1965–66, 1980–81, 1982–83, 1983–84, 1991–92, 1992–93, 1998–99, 2004–05, 2005–06, 2008–09, 2009-10, 2010-11, 2012-13
Câștigătoare (19): 1904–05, 1905–06, 1906–07, 1907–08, 1916–17, 1933–34, 1935–36, 1945–46, 1946–47, 1961–62, 1969–70, 1973–74, 1974–75, 1979–80, 1981–82, 1988–89, 1992–93, 2010–11, 2013–14
Finalistă (20): 1902–03, 1915–16, 1917–18, 1923–24, 1928–29, 1929–30, 1932–33, 1939–40, 1942–43, 1957–58, 1959–60, 1960–61, 1967–68, 1978–79, 1982–83, 1989–90, 1991–92, 2001–02, 2003-04, 2012–13,
Câștigătoare (9): 1988, 1989*, 1990, 1993, 1997, 2001, 2003, 2008, 2012
Finalistă (4): 1982, 1995, 2007, 2011
(* A câștigat Copa del Rey și La Liga)
Câștigătoare (1): 1984–85
Finalistă (1): 1982–83

Internațional[modificare | modificare sursă]

Câștigătoare (10 – record): 1955–56*, 1956–57, 1957–58, 1958–59, 1959–60, 1965–66, 1997–98, 1999–2000, 2001–02, 2013–14
Finalistă (3): 1961–62, 1963–64, 1980–81
(* Primii câștigători din istorie)
Câștigătoare (2): 1984–85, 1985–86
Finalistă (2): 1970–71, 1982–83
Câștigători (3): 1960, 1998, 2002
Locul (2): 1966, 2000
Câștigători (2): 2002,2014
Finaliști (2): 1998, 2000

Distincții individuale[modificare | modificare sursă]

Baloanele de aur ale jucătorilor lui Real Madrid
Super Ballon d'or (1)
Balonul de Aur (6)
Balonul de Argint (10)
Balonul de Bronz (5)
Fotbalistul Anului FIFA (4)
Gheata de aur (2)
Golgheterul Ligii Campionilor (10)
Pichichi (25)
Cel mai bun portar al anului (IFFHS) (5)
Trofeul Zamora (16)
Onze d'or (2)
Onze d'argent (5)
Onze de bronze (1)
Trofeo Alfredo Di Stéfano (2)
Trofeul Bravo (3)

Antrenorul anului FIFA (1)

Trofeul Miguel Muñoz (2)

Jucători celebri[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Lista jucătorilor de la Real Madrid C.F.

Țara Nume Perioada
Spania José Berraondo 1904-1909
Argentina Sotero Aranguren 1911-1918
Argentina Eulogio Aranguren 1911-1921
Spania Santiago Bernabéu 1911-1927
Spania Alberto Machimbarrena 1913-1918
Franța René Petit 1914-1917
Spania Juan Monjardín 1919-1929
Spania Félix Quesada 1922-1936
Spania Gaspar Rubio 1928-1930
Spania Jaime Lazcano 1928-1934
Spania Luis Olaso 1929-1933
Spania Ricardo Zamora 1930-1936
Spania Luis Regueiro 1931-1936
Spania Ciriaco Errasti 1931-1938
Spania Josep Samitier 1932-1934
Spania Emilín 1933-1936
Spania Simón Lecue 1935-1942
Spania Juan Antonio Ipiña 1939-1949
Spania Sabino Barinaga 1939-1950
Spania José Corona 1943-1948
Spania Bañón 1943-1949
Spania Jacinto Quincoces 1945-1948
Spania Luis Molowny 1946-1957
Spania Adauto Iglesias 1947-1953
Spania Pahiño 1948-1953
Spania Miguel Muñoz 1948-1958
Spania Joaquín Navarro 1949-1957
Spania Juanito Alonso 1949-1961
Spania Joseíto Iglesias 1951-1959
Spania José María Zárraga 1951-1962
Spania Enrique Mateos 1953-1961
Argentina
Spania
Alfredo Di Stéfano 1953-1964
Spania Francisco Gento 1953-1971
Argentina Héctor Rial 1954-1961
Spania Marquitos 1954-1962
Spania Ramón Marsal 1955-1961
Spania Juan Santisteban 1955-1961
1963-1964
Franța Raymond Kopa 1956-1959
Uruguay
Spania
José Santamaría 1957-1966
Ungaria
Spania
Ferenc Puskás 1958-1966
Spania Pachín 1959-1968
Spania Manolín Bueno 1959-1971
Țara Nume Perioada
Spania Luis del Sol 1960-1962
Spania José Vicente 1960-1964
Spania Vicente Miera 1961-1969
Spania Antonio Betancort 1961-1971
Spania Juan Santisteban 1962-1965
Brazilia Evaristo de Macedo 1962-1965
Spania Ignacio Zoco 1962-1974
Spania Amancio 1962-1976
Spania Manuel Sanchís 1964-1971
Spania Pedro de Felipe 1964-1972
Spania Ramón Grosso 1964-1976
Spania Pirri 1964-1980
Spania Manuel Velázquez 1965-1977
Spania José Luis 1967-1976
Spania Miguel Ángel 1967-1986
Spania Goyo Benito 1968-1982
Spania Mariano García Remón 1971-1986
Spania Santillana 1971-1988
Germania Günter Netzer 1973-1976
Spania Vicente del Bosque 1973-1984
Spania Ricardo Gallego 1973-1989
Germania Paul Breitner 1974-1977
Spania Camacho 1974-1989
Spania Isidoro San José 1976-1986
Germania Uli Stielike 1977-1985
Spania Juanito 1977-1987
Anglia Laurie Cunningham 1979-1983
Spania Agustín 1980-1990
Spania Míchel 1982-1996
Spania Chendo 1982-1998
Spania Martín Vázquez 1983-1990
1992-1995
Spania Manuel Sanchís Jr 1983-2001
Argentina Jorge Valdano 1984-1987
Spania Emilio Butragueño 1984-1995
Spania Antonio Maceda 1985-1988
Spania Rafael Gordillo 1985-1992
Mexic Hugo Sánchez 1985-1992
Spania Francisco Buyo 1986-1997
Spania Miguel Tendillo 1987-1992
Germania Bernd Schuster 1988-1990
Spania Santiago Cañizares 1988-1998
Spania Fernando Hierro 1989-2003
România Gheorghe Hagi 1990-1992
Spania Luis Milla 1990-1997
Țara Nume Perioada
Chile Iván Zamorano 1992-1996
Spania Luis Enrique 1992-1996
Spania Rafa Alkorta 1993-1997
Danemarca Michael Laudrup 1994-1996
Argentina Fernando Redondo 1994-2000
Spania Raúl 1994-2010
Brazilia Zé Roberto 1996-1998
Iugoslavia Predrag Mijatović 1996-1999
Croația Davor Šuker 1996-1999
Olanda Clarence Seedorf 1996-2000
Germania Bodo Illgner 1996-2001
Brazilia Roberto Carlos 1996-2007
Spania Guti 1996-2010
Italia Christian Panucci 1997-1999
Franța Christian Karembeu 1997-2000
Spania Fernando Morientes 1997-2003
2004-2005
Spania Iván Campo 1998-2002
Anglia Steve McManaman 1999-2003
Spania Iván Helguera 1999-2007
Spania Míchel Salgado 1999-2009
Spania Iker Casillas din 1999
Franța Claude Makelele 2000-2003
Argentina Santiago Solari 2000-2005
Portugalia Luís Figo 2000-2005
Franța Zinédine Zidane 2001-2006
Brazilia Ronaldo 2002-2007
Anglia David Beckham 2003-2007
Anglia Michael Owen 2004-2005
Spania Sergio Ramos din 2005
Brazilia Robinho 2005-2008
Italia Fabio Cannavaro 2006-2009
Olanda Ruud van Nistelrooy 2006-2010
Argentina Gonzalo Higuaín 2006-2013
Brazilia Marcelo din 2007
Olanda Wesley Sneijder 2007-2009
Olanda Arjen Robben 2007-2009
Portugalia Pepe din 2007
Brazilia Kaká 2009-2013
Spania Xabi Alonso din 2009
Portugalia Cristiano Ronaldo din 2009
Franța Karim Benzema din 2009
Germania Mesut Özil 2010-2013
Argentina Ángel Di María din 2010
Croația Luka Modrić din 2012
Țara Galilor Gareth Bale din 2013

Antrenori faimoși[modificare | modificare sursă]

Sunt menționați numai antrenorii care au câștigat cel puțin un trofeu.[107][108]
Nume Perioadă Trofee Total
Național Internațional
Liga CS SS CL LCU CU SE CI
Anglia Arthur Johnson 1910–20
5
5
Ungaria Lippo Hertzka 1930–32
1
1
Anglia Robert Firth 1932–34
1
1
Spania Francisco Bru 1934–36, 1939–41
1
1
Spania Jacinto Quincoces 1945–46, 1947–48
1
1
Spania Baltasar Albéniz 1946–47, 1950–51
1
1
Uruguay Enrique Fernández 1953–54
1
1
Spania José Villalonga 1954–57
2
2
4
Argentina Luis Carniglia 1957–59, 1959
1
2
3
Spania Miguel Muñoz 1959, 1960–74
9
2
2
1
14
Iugoslavia Miljan Miljanić 1974–77
2
1
3
Iugoslavia Vujadin Boškov 1979–82
1
1
2
Spania Luis Molowny 1974, 1977–79, 1982, 1985–86
3
3
1
2
9
Olanda Leo Beenhakker 1986–89, 1992
3
1
1
5
Țara Galilor John Toshack 1989–90, 1999
1
1
2
Argentina Alfredo di Stéfano 1990–91
1
1
Iugoslavia Radomir Antić 1991–92
1
1
Spania Benito Floro Sanz 1992–94
1
1
2
Argentina Jorge Valdano 1994–96
1
1
Germania Jupp Heynckes 1997–98
1
1
2
Olanda Guus Hiddink 1998–99
1
1
Spania Vicente del Bosque 1999–03
2
1
2
1
1
7
Portugalia Carlos Queiroz 2003–04
1
1
Italia Fabio Capello 1996-97, 2006–07
2
2
Germania Bernd Schuster 2007–08
1
1
2
Portugalia Jose Mourinho 2010–2013
1
1
1
3
Italia Carlo Ancelotti 2013–
1
1

Președinți[modificare | modificare sursă]

Conform site-ului oficial.[109]
Țara Nume Perioada
1 Spania Julián Palacios 1900-1902
2 Spania Juan Padrós 1902-1904
3 Spania Carlos Padrós 1904-1908
4 Spania Adolfo Meléndez 1908-1916
5 Spania Pedro Parages 1916-1926
6 Spania Luis de Urquijo 1926-1930
7 Spania Luis Usera 1930-1935
8 Spania Rafael Sánchez Guerra 1935-1936
9 Spania Adolfo Meléndez 1936-1940
Țara Nume Perioada
10 Spania Antonio Santos Peralba 1940-1943
11 Spania Santiago Bernabéu 1943-1978
12 Spania Luis de Carlos Ortiz 1978-1985
13 Spania Ramón Mendoza 1985-1995
14 Spania Lorenzo Sanz 1995-2000
15 Spania Florentino Pérez 2000-2006
16 Spania Ramón Calderón 2006-2009
17 Spania Vicente Boluda 2009
18 Spania Florentino Pérez din 2009

Cultura populară[modificare | modificare sursă]

Real Madrid a fost clubul prezentat în filmul Goal! 2: Living the Dream... (2007), care este cea de-a doua parte a filmului Goal!, parte a unei trilogii fotbalistice. Filmul îl prezintă pe fostul star al lui Newcastle United, Santiago Muñez, cum este curtat iar apoi semnează cu Real Madrid pentru sezonul 2005–06. Creatorii filmului au vrut să pună accent pe schimbările din viața lui Munez, după transferul său la Real. O serie de jucători din lotul lui Real Madrid și-au jucat propriul său rol în film, printre care: Iker Casillas, Zinedine Zidane, David Beckham, Ronaldo, Roberto Carlos, Raúl, Sergio Ramos, Robinho, Thomas Gravesen, Michael Owen, Míchel Salgado, Júlio Baptista, Steve McManaman, Jonathan Woodgate și Iván Helguera. Alți fotbaliști dinafara Realului care au apărut în roluri cameo în film sunt: Ronaldinho, Thierry Henry, Lionel Messi, Samuel Eto'o, Andrés Iniesta, Pablo Aimar, Fredrik Ljungberg, Cesc Fàbregas, Santiago Cañizares ș.a. În film, atât Florentino Pérez cât și Alfredo Di Stéfano au prezentat transferul la club al persoanjului fictiv, fotbalistul Santiago Muñez.[110]

Real, The Movie este un film parțial artistic-parțial documentar din 2005, care prezintă pasiunea globală pentru Real Madrid CF. Produs de către club și regizat de Borja Manso, el prezintă 5 sub-povești ale unor fani din jurul lumii și dragostea lor pentru Real Madrid. Alături de o porțiune fictivă din film, el de asemenea conține imagini reale cu lotul echipei, pe durata antrenamentelor la Ciudad Real Madrid, a meciurilor, și a interviurilor. Deși filmul menționează întregul lot, accentul este pus în special pe galácticos precum David Beckham, Zinedine Zidane, Raúl, Luís Figo, Ronaldo, Iker Casillas și Roberto Carlos. Filmul a fost produs original în spaniolă, dar a fost dublat în engleză pentru fanii din întreaga lume.

Cartea White Storm: 100 years of Real Madrid de Phil Ball a fost prima istorie a lui Real Madrid scrisă în limba engleză. Publicată în 2002, ea povestește despre cele mai de succes momente din primul centenar al clubului, fiind tradusă în mai multe limbi.

Pe 7 decembrie 2011, Real Madrid a lansat o adaptare dance a imnului clubului, "Himno del Real Madrid", intitulată "Everybody", ca un prim single de pe viitorul album intitulat The Legends: The Official Real Madrid Digital Music Album. Acesta a fost creat de DJii australieni The Stafford Brothers.[111]

Real Madrid TV[modificare | modificare sursă]

Real Madrid TV este un canal codificat de televiziune digitală, operat de Real Madrid și specializat în difuzarea materialelor despre club. Canalul este disponibil în limbile spaniolă și engleză. Acesta își are sediul în Ciudad Real Madrid din Valdebebas (Madrid), centrul de antrenamente al lui Real Madrid.

Panorama Stadionului Santiago Bernabéu
Panorama Stadionului Santiago Bernabéu

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Real Madrid Club de Fútbol” (în spaniolă). Liga de Fútbol Profesional. http://www.lfp.es/Default.aspx?tabid=78&IDParam=15. Accesat la 22 februarie 2009. 
  2. ^ a b c Luís Miguel González. „Preistorie și primul titlu oficial (1900-1910)”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730681095/noticia/Noticia/Real_Madrid_turns_106_(I).htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  3. ^ Los vikingos arrasan Europa”. Ligadecampeones.com. 23 noiembrie 1960. http://ligadecampeones.com/los-vikingos-arrasan-europa-98430/. Accesat la 18 februarie 2013. 
  4. ^ El Bernabéu estrena 900 localidades más”. as.com. http://www.as.com/futbol/articulo/bernabeu-estrena-900-localidades/20110821dasdaiftb_44/Tes. Accesat la 20 octombrie 2011. 
  5. ^ Palmares”. lpf.es. http://www.lfp.es/Temporada/FichaEquipo.aspx?IDParam=15. Accesat la 26 aprilie 2013. 
  6. ^ Deloitte Football Money League 2013”. Deloitte UK. http://www.deloitte.com/view/en_GB/uk/industries/sportsbusinessgroup/sports/football/deloitte-football-money-league/7c19cb03a366c310VgnVCM1000003256f70aRCRD.htm. Accesat la 30 ianuarie 2013. 
  7. ^ Soccer's Most Valuable Teams: At $3.3 Billion, Real Madrid Knocks Manchester United From Top Spot”. Forbes. http://www.forbes.com/sites/mikeozanian/2013/04/17/soccers-most-valuable-teams-real-madrid-dethrones-manchester-united-from-top-spot-at-3-3-billion/. 
  8. ^ Badenhausen, Kurt (15 iulie 2013). „Real Madrid Tops The World's Most Valuable Sports Teams”. Forbes. http://www.forbes.com/sites/kurtbadenhausen/2013/07/15/real-madrid-tops-the-worlds-most-valuable-sports-teams/. Accesat la 13 decembrie 2013. 
  9. ^ a b Istorie — Capitolul 1 - De la parcela Estrada la drăguțul, micul stadion O’Donnel”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/Santiago_Bernabeu/1193041512791/Historia/History.htm. Accesat la 11 iulie 2008. 
  10. ^ Luís Miguel González. „Debutul lui Bernabéu la titlul de Real (1911-1920)”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730681252/noticia/Noticia/Real_Madrid_turns_106_(II).htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  11. ^ a b c d Luís Miguel González (28 februarie 2007). „Un salt spectaculos către viitor (1921-1930)”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730681768/noticia/Noticia/Real_Madrid_turns_106_(III).htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  12. ^ Luís Miguel González. „Prima dublă campioană a ligii (1931-1940)”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730681729/noticia/Noticia/Real_Madrid_turns_106_(IV).htm. Accesat la 18 iulie 2008. 
  13. ^ Real Madrid v Barcelona: six of the best 'El Clásicos'”. London: The Telegraph. 9 decembrie 2011. http://www.telegraph.co.uk/sport/football/competitions/la-liga/8946213/Real-Madrid-v-Barcelona-six-of-the-best-El-Clasicos.html. Accesat la 19 decembrie 2011. 
  14. ^ Aguilar, Paco (10 decembrie 1998). „Barca – Much more than just a Club”. FIFA. Arhivat din original la 29 aprilie 2008. http://web.archive.org/web/20080429205533/http://www.fifa.com/aboutfifa/federation/news/newsid=70557.html. Accesat la 19 decembrie 2011. 
  15. ^ Ball, Phil (12 decembrie 2003). Morbo: the Story of Spanish Football. WSC Books Ltd. ISBN 978-0-9540134-6-2 
  16. ^ Spaaij, Ramn (2006). Understanding football hooliganism: a comparison of six Western European football clubs. Amsterdam: Amsterdam University Press. ISBN 978-90-5629-445-8. http://books.google.com/books?id=i21W_KN_iUMC&pg=284. Accesat la 19 decembrie 2011 
  17. ^ a b c d Luís Miguel González. „Bernabéu debutează în funcția de președinte prin construirea noului stadion Chamartín (1941-1950)”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730681924/noticia/Noticia/Real_Madrid_turns_106_(V).htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  18. ^ Real Madrid C.F. - Web Oficial — El Padre de la cantera”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/es/1202773840831/noticia/Noticia/undefined. Accesat la 25 septembrie 2013. 
  19. ^ a b c Luís Miguel González. „O decadă excepțională (1951-1960)”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730565386/noticia/Noticia/Real_Madrid_turns_106_(VI).htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  20. ^ Matthew Spiro (12 mai 2006). „Jos pălăria în fața lui Hanot”. uefa.com. http://www.uefa.com/magazine/news/Kind=512/newsId=419682.html. Accesat la 11 iulie 2008. 
  21. ^ a b Regulamentul Ligii Campionilor UEFA” (PDF). UEFA. http://www.uefa.com/newsfiles/19071.pdf. Accesat la 12 iulie 2008. ; Pagina 4, §2.01 „Cupa” & Pagina 26, §16.10 „Logoul deținătorului titlului”
  22. ^ Luís Miguel González. „Remanierea generațiilor a avut succes (1961-1970)”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730565958/noticia/Noticia/Real_Madrid_turns_106_(VII).htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  23. ^ a b c d e f g h Camera trofeelor”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/First_Team/1193041481370/Palmares/Honours.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  24. ^ Competiții europene 1971”. RSSS. http://www.rsssf.com/ec/ec197071.html#cwc. Accesat la 27 septembrie 2008. 
  25. ^ Santiago Bernabéu”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1193041516821/1193040973708/contenido/Presidente/Santiago_Bernabeu.htm. Accesat la 12 octombrie 2008. 
  26. ^ Era „Quinta del Buitre” începe”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202735906881/noticia/Noticia/1985_86.htm. Accesat la 11 iulie 2008. 
  27. ^ a b Luís Miguel González (5 martie 2008). „1981-1990 - Cinci titluri ale ligii consecutive și un nou record”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730567810/noticia/Noticia/Real_Madrid_turns_106_(IX).htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  28. ^ 1991-2000 - De la Raúl González la noul mileniu”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1193041516534/Historia/Club.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  29. ^ Era Florentino Pérez” (în spaniolă). Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/es/1193040472604/1193040504604/contenido/Presidente/Florentino_Perez.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  30. ^ Înțelegerea lui Figo cu Real”. BBC Sport. 24 iulie 2000. http://news.bbc.co.uk/sport1/hi/football/europe/848836.stm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  31. ^ 2001-prezent — Real Madrid depășește granița dintre secole”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1193041516534/Historia/Club.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  32. ^ BBC Sport | Football | Europe | Perez resigns as Madrid president”. BBC News. 27 februarie 2006. http://news.bbc.co.uk/sport2/hi/football/europe/4757112.stm. Accesat la 7 ianuarie 2012. 
  33. ^ Cristina Monge (18 iunie 2007). „Real Madrid 3-1 Mallorca”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730196845/noticia/Noticia/Real_Madrid_3-1_Mallorca.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  34. ^ Primul titlu consecutiv al ligii în 18 ani”. Realmadrid.com. 5 mai 2008. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202735919333/noticia/Noticia/2007_08.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  35. ^ First measures adopted by the Real Madrid Board of Directors”. Realmadrid.com. 1 iunie 2009. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202773095983/noticia/ComunicadoOficial/ANNOUNCEMENT_OF_THE_BOARD_OF_DIRECTORS.htm. Accesat la 15 august 2011. 
  36. ^ Perez to return as Real president”. BBC Sport. 1 iunie 2009. http://news.bbc.co.uk/sport2/hi/football/europe/8076515.stm. Accesat la 3 iunie 2009. 
  37. ^ The Times Madrid Signs Kaká timesonline.co.uk
  38. ^ Tynan, Gordon (28 mai 2010). „Mourinho to be unveiled at Madrid on Monday after £7m compensation deal”. The Independent (London). http://www.independent.co.uk/sport/football/european/mourinho-to-be-unveiled-at-madrid-on-monday-after-1637m-compensation-deal-1986040.html. Accesat la 31 mai 2010. 
  39. ^ Real Madrid unveil José Mourinho as their new coach”. BBC Sport. 31 mai 2010. http://news.bbc.co.uk/sport2/hi/football/europe/8708315.stm. Accesat la 31 mai 2010. 
  40. ^ La Liga 2011-2012
  41. ^ BBC Sport – Cristiano Ronaldo is fastest La Liga player to 100 goals”. Bbc.co.uk. 24 martie 2012. http://www.bbc.co.uk/sport/0/football/17502825. Accesat la 19 august 2012. 
  42. ^ Jose Mourinho, Real Madrid earn vindication after La Liga conquest – La Liga News | FOX Sports on MSN”. Msn.foxsports.com. 13 mai 2012. http://msn.foxsports.com/foxsoccer/laliga/story/jose-mourinho-real-madrid-earn-vindication-after-la-liga-conquest-051312. Accesat la 19 august 2012. 
  43. ^ Jose Mourinho: Real Madrid boss to leave next month”. BBC. 20 mai 2013. http://www.bbc.co.uk/sport/0/football/22583729. 
  44. ^ Jose Mourinho: Real Madrid season worst of my career”. BBC. 17 mai 2013. http://www.bbc.co.uk/sport/0/football/22578880. Accesat la 17 mai 2013. 
  45. ^ Carlo Ancelotti, new Real Madrid coach”. Real Madrid C.F.. 25 iunie 2013. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/Actualidad_Primer_Equipo_en/1330152799545/noticia/Noticia/Carlo_Ancelotti,_new_Real_Madrid_coach.htm. Accesat la 25 iunie 2013. 
  46. ^ Official: Real Madrid confirm Ancelotti signing”. Real Madrid C.F.. 26 iunie 2013. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/Actualidad_Primer_Equipo_en/1330153439722/noticia/Noticia/Carlo_Ancelotti_has_signed_his_contract_with_Real_Madrid.htm. Accesat la 26 iunie 2013. 
  47. ^ Sharma, Rik (26 iunie 2013). „Ancelotti presented as new Madrid boss with former Chelsea coach Clement and Zidane as his assistants”. Daily Mail (London). http://www.dailymail.co.uk/sport/football/article-2348832/Carlo-Ancelotti-presented-Real-Madrid-manager.html. Accesat la 26 iunie 2013. 
  48. ^ Bale, Real Madrid's newest player”. Real Madrid C.F. official site. 1 septembrie 2013. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/Actualidad_Primer_Equipo_en/1330158339750/noticia/Noticia/Bale,_Real_Madrid’s_newest_player.htm. Accesat la 1 septembrie 2013. 
  49. ^ Lowe, Sid (16 aprilie 2014). „Real Madrid's Gareth Bale gallops past Barcelona to land Copa del Rey”. The Guardian. http://www.theguardian.com/football/2014/apr/16/barcelona-real-madrid-copa-del-rey-match-report-gareth-bale. Accesat la 30 aprilie 2014. 
  50. ^ Bayern Munich 0-4 Real Madrid”. BBC Sport. 29 aprilie 2014. http://www.bbc.co.uk/sport/0/football/27193338. Accesat la 30 aprilie 2014. 
  51. ^ Camiseta Real Madrid” (în Spanish). santiagobernabeu.com. http://www.santiagobernabeu.com/contentid-15.html. Accesat la 29 noiembrie 2008. 
  52. ^ Colours and Crest”. ibnlive.in.com. http://www.ibnlive.in.com/worldoffootball/club/crest/real-madrid.html. Accesat la 16 august 2013. 
  53. ^ Álvaro Velasco (1 decembrie 2006). „Leaders in sporting goods”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202733617742/noticia/Noticia/Leaders_in_sporting_goods.htm. Accesat la 12 iulie 2008. „Ramón Calderón says: We began working with Adidas again in 1998” 
  54. ^ Our Sponsors — Adidas”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1193042216490/contenido/Patrocinador/Adidas.htm. Accesat la 18 iulie 2008. 
  55. ^ Evolución Del Uniforme del Real Madrid (1902–1989)” (în Spanish). Leyendablanca.com. http://www.leyendablanca.galeon.com/uniformes.htm. Accesat la 18 iulie 2008. 
  56. ^ Evolución Del Uniforme del Real Madrid (1991–2008)” (în Spanish). Leyendablanca.com. http://www.leyendablanca.galeon.com/uniformes2.htm. Accesat la 18 iulie 2008. 
  57. ^ BenQ Mobile Scores As Real Madrid's New Major Sponsor”. Realmadrid.com. 8 noiembrie 2005. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202735411099/noticia/Noticia/BenQ_Mobile_Scores_As_Real_Madrid&%238217,s_New_Major_Sponsor.htm. Accesat la 18 iulie 2008. 
  58. ^ Juan José López Soto (11 iunie 2008). „Real Madrid and Bwin sign sponsorship agreement”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730193846/noticia/Noticia/Three_year_deal.htm. Accesat la 18 iulie 2008. 
  59. ^ Our Sponsors — bwin.com”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1193042218494/contenido/Patrocinador/bwin.htm. Accesat la 18 iulie 2008. 
  60. ^ Kleiner-Liebau, Désirée. p. 70
  61. ^ Phil Ball (21 aprilie 2002). „The ancient rivalry of Barcelona and Real Madrid”. The Guardian (London: Guardian News and Media). http://www.guardian.co.uk/football/2002/apr/21/championsleague.sport. Accesat la 13 martie 2010. 
  62. ^ Burns, Jimmy. pp. 31–34
  63. ^ García, Javier (31 ianuarie 2000). „FC Barcelona vs Real Madrid CF since 1902”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. http://www.rsssf.com/tablesb/barcamadrid.html. Accesat la 21 august 2010. 
  64. ^ Real win Champions League showdown”. BBC News. 11 decembrie 2008. http://news.bbc.co.uk/sport2/hi/football/7773773.stm. Accesat la 21 august 2010. 
  65. ^ Álvaro Velasco (17 ianuarie 2008). „One for the ages”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202728441904/noticia/Noticia/One_for_the_ages.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  66. ^ The derby turns 78”. Realmadrid.com. 22 februarie 2007. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202730679362/noticia/Noticia/The_derby_turns_78.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  67. ^ Real Madrid Squad | Real Madrid CF”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/en/football/squad. Accesat la 2 septembrie 2014. 
  68. ^ a b c Captains” (în Spanish). Real Madrid C.F.. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/es/1193040472446/1330076593409/noticia/Noticia/El_Real_Madrid_le_desea_un_prospero_2012_a_los_aficionados_blancos.htm. Accesat la 31 decembrie 2011. 
  69. ^ Pepe no se vende” (în Spanish). Marca. 13 iulie 2013. http://www.marca.com/2013/07/07/futbol/equipos/real_madrid/1373223884.html. Accesat la 17 octombrie 2013. 
  70. ^ Real Madrid
  71. ^ Board of Directors, Organisation
  72. ^ Estadio Santiago Bernabéu”. stadiumguide.com. http://www.stadiumguide.com/bernabeu.htm. Accesat la 22 septembrie 2011. 
  73. ^ Ball, Phil p. 118.
  74. ^ History — Chapter 3 – The New Chamartin, an exemplary stadium”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/Santiago_Bernabeu/1193041512791/Historia/History.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  75. ^ a b Javier Palomino (13 decembrie 2007). „60th Anniversary”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202729991092/noticia/Noticia/60th_Anniversary.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  76. ^ History — Chapter 4”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/Santiago_Bernabeu/1193041512791/Historia/History.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  77. ^ History — Chapter 10 – The future”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/Santiago_Bernabeu/1193041512791/Historia/History.htm. Accesat la 13 iulie 2008. 
  78. ^ German Bundesliga Stats: Team Attendance – 2010–11”. ESPNsoccernet. http://soccernet.espn.go.com/stats/attendance/_/league/ger.1/year/2010/german-bundesliga?cc=5901. 
  79. ^ Camp Nou: Average attendance 79,390 | FCBarcelona.cat”. Arxiu.fcbarcelona.cat. 17 mai 2011. http://arxiu.fcbarcelona.cat/web/english/noticies/club/temporada10-11/05/17/n110517117527.html. Accesat la 4 iulie 2012. 
  80. ^ Barclays Premier League Stats: Team Attendance – 2010–11”. ESPNsoccernet. http://soccernet.espn.go.com/stats/attendance/_/league/eng.1/year/2010/barclays-premier-league?cc=5901. 
  81. ^ Spanish La Liga Stats: Team Attendance – 2010–11”. ESPNsoccernet. http://soccernet.espn.go.com/stats/attendance/_/league/ESP.1/year/2010/spanish-primera-division?cc=5901. 
  82. ^ Alvaro Velasco (28 martie 2008). „Final at the Bernabéu”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202729990178/noticia/Noticia/Final_at_the_Bernabeu.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  83. ^ Santiago Bernabéu station” (în Spanish). Metromadrid.es. http://www.metromadrid.es. Accesat la 30 septembrie 2007. 
  84. ^ Javier Palomino (14 noiembrie 2007). „The Bernabéu is now Elite”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202729454004/noticia/Noticia/The_Bernabeu_is_now_Elite.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  85. ^ This one's for you, Alfredo!”. Realmadrid.com. 10 mai 2006. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202733192447/noticia/Noticia/This_one_s_for_you,_Alfredo!.htm. Accesat la 7 iulie 2008. 
  86. ^ Legends — Manolo Sanchís Hontiyuela”. realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1193041516860/1202817389172/jugador/JugadorLegendario/Sanchis.htm. Accesat la 13 iulie 2008. 
  87. ^ FIFA Century Club” (PDF). fifa.com. http://www.fifa.com/mm/document/fifafacts/centclub/centuryclub%5f56649.pdf. Accesat la 13 iulie 2008. 
  88. ^ Conor Brown Equals Di Stéfano's Real Madrid Record. http://www.goal.com/en-us/news/1771/yahoo/2009/02/01/1087643/raul-equals-di-stefanos-real-madrid-record. Accesat la 5 februarie 2009. 
  89. ^ Quickfire Ronaldo proves Real hero”. CNN.com. 3 decembrie 2003. http://edition.cnn.com/2003/SPORT/football/12/03/spain.real/. Accesat la 7 decembrie 2008. 
  90. ^ Attendances Spain average — Primera División 2007–2008”. European Football Statistics. Arhivat din original la 13 iunie 2008. http://web.archive.org/web/20080613220015/http://www.european-football-statistics.co.uk/attn/current/aveesp.htm. Accesat la 16 iulie 2008. 
  91. ^ European Attendances”. European Football Statistics. Arhivat din original la 13 iunie 2008. http://web.archive.org/web/20080613212457/http://www.european-football-statistics.co.uk/attn/attneng.htm. Accesat la 16 iulie 2008. 
  92. ^ Real Madrid C.F.” (în Spanish). lpf.es. http://www.lfp.es/Default.aspx?tabid=78&IDParam=15. Accesat la 22 februarie 2009. 
  93. ^ Unbeaten at Home in the League”. rsssf.com. http://www.rsssf.com/miscellaneous/unbeaten.html#home. Accesat la 7 decembrie 2008. 
  94. ^ History”. Uefa.com. Arhivat din original la 16 ianuarie 2010. http://www.webcitation.org/5mq7Doy4M. Accesat la 11 iulie 2008. 
  95. ^ History:”. Uefa.com. http://www.uefa.com/uefachampionsleague/history/index.html. Accesat la 11 iulie 2008. 
  96. ^ History of the world transfer record”. BBC News. 11 iunie 2009. http://news.bbc.co.uk/sport2/hi/football/8085391.stm. Accesat la 12 iunie 2009. 
  97. ^ Man Utd accept £80m Ronaldo bid”. BBC Sport. 11 iunie 2009. http://news.bbc.co.uk/sport1/hi/football/teams/m/man_utd/8094720.stm. Accesat la 19 decembrie 2011. 
  98. ^ Ornstein, David (2 septembrie 2013). „BBC Sport - Mesut Ozil: Arsenal sign Real Madrid midfielder for £42.4m”. Bbc.co.uk. http://www.bbc.co.uk/sport/0/football/23929339. Accesat la 5 noiembrie 2013. 
  99. ^ http://www.footballdatabase.eu
  100. ^ Presa spaniolă (înafară de Real Madrid TV) au informat că Bale a costat 91 milioane de euro [1]
  101. ^ Juan José López Soto (8 martie 2008). „106 years of history”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1202728273671/noticia/Noticia/106_years_of_history.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  102. ^ Michael J. O'Donnell (11 mai 2010). „Best European Club of the 20th Century”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/1330005144706/noticia/Noticia/Best_European_Club_of_the_20th_Century.htm. Accesat la 1 februarie 2014. 
  103. ^ Lucas Brown (10 septembrie 2009). „Real Madrid Named Club Of The Century By Stats Foundation”. Goal.com. http://www.goal.com/en/news/12/spain/2009/09/10/1492430/real-madrid-named-club-of-the-century-by-stats-foundation. Accesat la 1 februarie 2014. 
  104. ^ Celebrations mark the opening of FIFA Centennial Congress in Paris, FIFA's birthplace”. fifa.com. 20 mai 2004. http://www.fifa.com/aboutfifa/federation/releases/newsid=92643.html. Accesat la 13 iulie 2008.  [nefuncțională]
  105. ^ Trofeul a fost cunoscut drept Copa de Campeones (1940), Copa de Oro Argentina (1945), Copa Eva Duarte (1947-53) și Supercopa de España (1982-prezent)
  106. ^ Trofeos de Futbol” (în Spanish). Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/es/Club/1193040475224/PalmaresTotal/Palmares.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  107. ^ Antrenori”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/Club/1193041516841/Entrenadores/Coaches.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  108. ^ Aquí están todos los entrenadores del Real Madrid.” (în spaniolă). Historialago.com. http://www.historialago.com/rm_016_entrenadores.htm. Accesat la 11 iulie 2008. 
  109. ^ Președinți”. Realmadrid.com. http://www.realmadrid.com/cs/Satellite/en/Club/1193041516821/Presidentes/Presidents.htm. Accesat la 12 iulie 2008. 
  110. ^ Goal! 2: Living the Dream... (2007)”. IMDb. http://www.imdb.com/title/tt0473360/. Accesat la 3 septembrie 2009. 
  111. ^ Real Madrid launch first single off new digital music album”. inside World Soccer. 3 decembrie 2011. http://www.insideworldsoccer.com/2011/12/real-madrid-launch-first-single-off-new.html. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ball, Phil (2003 New edition). Morbo: The Story of Spanish Football. WSC Books Limited. ISBN 0-9540134-6-8 
  • Ball, Phil (2003). White Storm: The Story of Real Madrid. Mainstream. ISBN 1-84018-763-8 
  • McManaman, Steve & Edworthy, Sarah (2003). El Macca: Four Years with Real Madrid. Simon & Schuster. ISBN 0-7434-8920-9 
  • Luis Miguel González, Luis González López, Fundación Real Madrid (2002). Real Madrid: Cien años de leyenda, 1902–2002. Everest. ISBN 84-241-9215-X 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Real Madrid CF