FC Rapid București
| Rapid București | |||||
| Informații generale | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Nume complet | FC Rapid S.A. București | ||||
| Poreclă | Vulturii vișinii, Giuleștenii, Feroviarii, Ciocănarii[1] | ||||
| Nume precedent(e) | CFR Bucuresti, Locomotiva Bucuresti, Uniunea Rapid București |
||||
| Data fondării | 25 iunie 1923 | ||||
| Culori | |||||
| Stadion | Valentin Stănescu, București (19.100 locuri) |
||||
| Campionat | Liga I | ||||
| Finanțator | |||||
| Președinte | |||||
| Antrenor | |||||
| Site web | www.fcrapid.ro | ||||
| Palmares | |||||
| Național | Campionatul României (3)[2][3] Cupa României (13) Supercupa României (4) |
||||
| Internațional | Cupa Balcanică (2) | ||||
| Echipament | |||||
|
|
|||||
| Sezon actual | |||||
|
Pentru sezonul în curs vedeți: |
|||||
| modifică |
|||||
Fotbal Club Rapid București este un club de fotbal din București, România, fondat în 1923 de către un grup de muncitori de la Atelierele Grivița sub numele de Asociația culturală și sportivă C.F.R.. Rapid a câștigat de 4 ori titlul (de 3 ori Campionatul României — 1967, 1999 și 2003 — și în 1942 un campionat de război dotat cu cupa "Basarabia"[4])[2][3] și de 13 ori Cupa României.
Cuprins |
[modificare] Istorie
[modificare] Primii pași
Istoria clubului începe din ziua de 25 iunie 1923, când, într-o sală a școlii primare din cartierul Grivița, lucrătorii de la Atelierele Grivița și jucătorii unei echipe (Excelsior) care deja activa în cartier au pus bazele "Asociației Culturale și Sportive CFR". Președinte de club a fost ales Teofil Copaci, maistru la Atelierele Grivița, iar căpitan de echipă, Grigore Grigoriu, strungar, dar jucător cu experiență, care mai activase și la Venus. Cu echipamente confecționate din pânză vișinie în casa lui Grigoriu și cu bocancii recondiționați de la Ateliere, noua echipă CFR susținea jocurile și antrenamentele pe terenul CAB.
În perioada interbelică Rapid a fost printre echipele de top ale României câștigând de șase ori consecutiv cupa, dar și campionatul de război (nerecunoscut oficial de Federația Română de Fotbal) în anul 1942, competiție cunoscută ca fiind "Cupa Basarabiei"[4].
[modificare] 1945–1970
În 1940 Rapid a fost prima echipă de fotbal din România care a reușit calificarea în finala unei cupe europene, Cupa Europei Centrale, nedisputată din cauza celui de-al Doilea Război Mondial, dar ediṭie incompletă prin retragerea Austriei ca urmare a Anschlussului, a Cehoslovaciei și a Italiei datorită angajării în război. Rapid reușește să cucerească titlul de campioană în anul 1967.
[modificare] 1970–1990
Anii aceștia sunt cei mai negri pentru fotbalul feroviar. În această perioadă Rapid a retrogradat de patru ori în Divizia B. Cu toate acestea, echipa a câștigat de două ori Cupa României, în 1972 și 1975.
[modificare] 1990–prezent
Rapid reușește cele mai importante performanțe ale sale pe plan intern și internațional. Din 1993, echipa a fost preluată de George Copos. În 1999 și 2003 a câștigat campionatul, iar în 1998, 2002, 2006 și 2007 Cupa României. În 2006, Rapid s-a calificat în Cupa UEFA din postura de câștigătoare a Cupei României, și a reușit totodată calificarea în premieră în grupele acestei competiții, la al doilea sezon de când UEFA a introdus acest format pentru a doua competiție intercluburi ca importanță din Europa. Alb-vișiniii au trecut de grupe, iar în șaisprezecimi au întâlnit echipa germană Hertha Berlin, pe care au eliminat-o după 1-0 la Berlin, pe Olympiastadion și 2-0 pe „Giulești”, astfel rapidiștii ajungând în optimi. În această fază, rapidiștii au dat de o altă echipă din Germania, una din marile favorite la câștigarea Cupei UEFA în acel sezon, Hamburger SV (sau SV Hamburg), de care au trecut după 2-0 pe „Giulești” și 1-3 pe AOL Arena (rapidiștii s-au calificat datorită golului din deplasare), iar în sferturi au întâlnit Steaua, cealaltă echipă românească aflată la cea mai mare performanță în Cupa UEFA din istorie. A fost o luptă dramatică, de unde învingători au ieșit steliștii, după 1-1 în „Giulești” și 0-0 pe Lia Manoliu (steliștii s-au calificat datorită golului din deplasare). Această surprinzătoare ascensiune a Rapidului este cea mai mare performanță europeană a echipei alb-vișinii de după cel de al doilea război mondial.
[modificare] Stadionul Giulești
În 1936 începeau lucrările pentru ridicarea stadionului de lângă Grant. 2 ani mai târziu este încheiată construcția, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe 10 iunie 1939, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la punerea în circulație a primului tren în România în prezența Regelui Carol al II-lea și a Marelui Voievod Mihai de Alba iulia. În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari și moderne arene din țară, neavând totuși capacitatea ANEF-ului sau gazon de iarbă și instalație de nocturnă ca Venus.
Prin construcția după revoluție a celei de-a doua peluze, "Potcoava" a fost închisă, iar capacitatea stadionului s-a ridicat la 19.100 de locuri. Modernizările au continuat în 2003, an în care gazonul a fost schimbat complet. În prezent tribuna I și peluza veche se află în renovare.
[modificare] Imn
|
Suntem peste tot acasă Refren Inima ce-n piept ne bate Refren Nu va dați bătuți o clipă Refren Autori: Adrian Păunescu și Victor Socaciu |
În 1980, după un meci amical de fotbal jucat între jurnaliștii de la Flacăra și Rapid pe Stadionul Giulești, Adrian Păunescu și Victor Socaciu au compus un imn pentru echipa giuleșteană.[5] A fost interpretat după câteva zile la stațiile de amplificare ale stadionului la începutul următorului meci oficial.
[modificare] Suporteri
Rapid este singurul club din România cu club aristocratic.[6] Are cea mai veche galerie din țară și numeroși suporteri la nivel național.Galeria Rapidului se află la Peluza Nord 1996, grupări active în peluză:Gruppo Autonom Alcoolica, RHV, Collettivo, CDI, Titan, Torcida Vișinie, Bombardierii, Ultra` Stil, Niște Băieți,Devil`s Gate, Legiunea Chitila, AlianzA, Gruppo' Nord și din provincie: Constanța Vișinie, Sibiu, Gruppo Pitești, Ultra Vest, Brașov, Târgu-Mureș,Moldova.
[modificare] Jucători notabili
Notă: Anul debutului la Rapid este scris în paranteză.
[modificare] Palmares
- Divizia A: oficial de 3 ori [2][3], în 1966-1967, 1998-1999, 2002-2003. În plus, a câștigat în 1942 Cupa Basarabia, un campionat de război nerecunoscut oficial de FRF[4]
- Cupa României: de 13 ori
- Supercupa României: 4
- Locul 2 în Divizia A: de 14 ori
- Cupa Ligii: o dată
- Cupa Balcanică: de 2 ori
- Finalistă în Cupa Europei Centrale: Ediția a a XIV-a, 1940
- Sfert-Finalistă Cupa UEFA:o dată
[modificare] Rapid în cupele europene
Perioada 1955 (înființarea Cupei Campionilor și a Cupei Orașelor Târguri) - 2009 (prezent)
Rapid București a disputat 84 de partide în cupele europene, în 3 competiții (sau 5 dacă separăm vechile denumiri ale Cupei UEFA și Ligii Campionilor în competiții distincte) pe parcursul a 19 sezoane și a obținut următoarele rezultate:
- Cupa Orașelor Târguri: 2 participări, 4 jocuri, 1 victorie, 0 egaluri, 3 înfrângeri, golaveraj 6-14;
- Cupa UEFA: 11 participări, 60 jocuri, 28 victorii, 15 egaluri, 17 înfrângeri, golaveraj 89-53;
- (Cupa UEFA + Cupa Orașelor Târguri: 13 participări, 64 jocuri, 29 victorii, 15 egaluri, 20 înfrângeri, golaveraj 95-67);
- Cupa Cupelor: 3 participări, 12 jocuri, 5 victorii, 3 egaluri, 4 înfrângeri, golaveraj 19-17;
- Cupa Campionilor: 1 participare, 4 jocuri, 1 victorie, 1 egal, 2 înfrângeri, golaveraj 3-3;
- Liga Campionilor: 2 participări, 4 jocuri, 0 victorii, 2 egaluri, 2 înfrângeri, golaveraj 6-8;
- (Cupa Campionilor + Liga Campionilor: 3 participări, 8 jocuri, 1 victorie, 3 egaluri, 4 înfrângeri, golaveraj 9-11);
- Cupele europene: 19 participări, 84 jocuri, 35 victorii, 21 egaluri, 28 înfrângeri, golaveraj 123-95.
| 1968-1969 - Cupa Orașelor Târguri | ||
| Turul 1 | ||
| Rapid București |
3-1 | |
| (Iugoslavia) OFK Belgrad |
6-1 | |
| 1969-1970 - Cupa Orașelor Târguri | ||
| Turul 1 | ||
| (Portugalia) Vitória Setúbal |
3-1 | |
| Rapid București |
1-4 | |
| 1975-1976 - Cupa Cupelor | ||
| Șaisprezecimi de finală | ||
| Rapid București |
1-0 | |
| (Belgia) Anderlecht |
2-0 | |
| 1993-1994 - Cupa UEFA | ||
| Turul 1 | ||
| (Italia) Internazionale |
3-1 | |
| Rapid București |
0-2 | |
| 1999-2000 - Liga Campionilor | ||
| Turul 2 preliminar | ||
| Rapid București |
3-3 | |
| (Letonia) Skonto Riga |
2-1 | |
| 2003-2004 - Liga Campionilor | ||
| Turul 2 preliminar | ||
| Rapid București |
0-0 | |
| (Belgia) Anderlecht |
3-2 | |
| 2007-2008 - Cupa UEFA | ||
| Turul 1 | ||
| (Germania) FC Nürnberg |
0-0 | |
| Rapid București |
2-2 | |
| 2008-2009 - Cupa UEFA | ||
| Turul 1 | ||
| (Germania) VfL Wolfsburg |
1-0 | |
| Rapid București |
1-1 | |
| 2011-2012 - UEFA Europa League | ||
| Play-off | ||
| (Polonia) Śląsk Wrocław |
1-3 | |
| Rapid București |
1-1 | |
| Faza grupelor | ||
| (Israel) Hapoel Tel Aviv |
0-1 | |
| Rapid București |
1-3 | |
| Rapid București |
0-1 | |
| (Polonia) Legia Varșovia |
3-1 | |
| Rapid București |
1-3 | |
| (Olanda) PSV Eindhoven |
2-1 | |
[modificare] Lotul de jucători pentru sezonul 2012–2013
|
|
Pentru echipa a II-a, vezi FC Rapid II București. Pentru echipa a III-a, vezi FC Rapid III București.
[modificare] Echipa tehnică
- Antrenor principal:
Marian Rada - Ioan Ovidiu Sabau (ultimul antrenor), a fost demis. - Antrenori secunzi:
Marian Rada, Cristian Petre și Marius Bratu (antrenor portari) - Preparator fizic:
Diego Longo, Matteo Spatafora - Doctor:
Marian Dumitru - Maseuri:
Gheorghe Păun,
Roger Popovici,
Sorin Mâinea - Magazioner:
Cornel Mateiași
[modificare] Traiectoria competițională
- 1924: locul
- 1925: locul
- 1926: locul
- 1927: locul
- 1928: locul
- 1929: locul
- 1930: locul
- 1931: locul
- 1932: locul
- 1933: locul 2 Seria I;
- 1934: locul 4 Seria I;
- 1935: locul 10;
- 1936: locul 7;
- 1937: Vicecampioană a României;
- 1938: Vicecampioană a României;
- 1939: locul 5;
- 1940: Vicecampioană a României;
- 1941: Vicecampioană a României;
- 1942: Campioană a unui campionat de război dotat cu cupa "Basarabia" nerecunoscut de FRF
- 1947: locul 5;
- 1948: locul 3;
- 1949: Vicecampioană a României;
- 1950: Vicecampioană a României;
- 1951: locul 11;
- 1952: locul
- 1953: locul
- 1954: locul
- 1955: locul
- 1956: locul
- 1958: locul
- 1959: locul 4;
- 1960: locul 10;
- 1961: locul 3;
- 1962: locul 5;
- 1963: locul 8;
- 1964: Vicecampioană a României;
- 1965: Vicecampioană a României;
- 1966: Vicecampioană a României;
- 1967: Campioană a României;
- 1968: locul 9;
- 1969: locul 3;
- 1970: Vicecampioană a României;
- 1971: Vicecampioană a României;
- 1972: locul 10;
- 1973: locul 13;
- 1974: locul 16;
- 1975: locul
- 1976: locul 14;
- 1977: locul 16;
- 1978: locul
- 1979: locul
- 1980: locul
- 1981: locul
- 1982: locul
- 1983: locul
- 1984: locul 13;
- 1985: locul 11;
- 1986: locul 8;
- 1987: locul 14;
- 1988: locul 13;
- 1989: locul 17;
- 1990: locul
- 1991: locul 11;
- 1992: locul 7;
- 1993: locul 4;
- 1994: locul 4;
- 1995: locul 4;
- 1996: locul 3;
- 1997: locul 8;
- 1998: Vicecampioană a României;
- 1999: Campioană a României;
- 2000: Vicecampioană a României; Supercupa României
- 2001: locul 4;
- 2002: locul 3; Supercupa României
- 2003: Campioană a României;
- 2004: locul 3 ; Supercupa României
- 2005: locul 3;
- 2006: Vicecampioană a României;
- 2007: locul 4 ; Supercupa României
- 2008: locul 3;
- 2009: locul 8;
- 2010: locul 7;
- 2011: locul 4;
- 2012: locul 4
[modificare] Suporteri celebri
[modificare] Fotogalerie
[modificare] Vezi și
[modificare] Note
- ^ Bogdan Popa. „Așa a început fotbalul românesc (I)”. historia.ro. http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/asa-inceput-fotbalul-romanesc-i. Accesat la 26 mai 2012.
- ^ a b c FCRapid.ro - palmares
- ^ a b c Romanian Soccer - History & statistics
- ^ a b c Extras dintr-un ziar de epocă ce descrie înființarea cupei Basarabia
- ^ Adrian Macarie (7 noiembrie 2010). „De ce a scris Păunescu imnul Rapidului înaintea imnului Craiovei”. prosport.ro. http://www.gandul.info/sport-miscare/de-ce-a-scris-paunescu-imnul-rapidului-inaintea-imnului-craiovei-7698375. Accesat la 23 martie 2013.
- ^ Prosport (25 iunie 2010). „Interviu Mihai Pârvu: „Rapid este partea frumoasă a istoriei fotbalului românesc””. prosport.ro. http://www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/interviu-mihai-parvu-rapid-este-partea-frumoasa-a-istoriei-fotbalului-romanesc-6447147. Accesat la 25 mai 2012.
- ^ Caracterul josnic al lui George Copos, Decebal Rădulescu, 7 noiembrie 2012, blogsport.gsp.ro
[modificare] Legături externe
- Situl oficial
- Imnul clubului. Versuri: Adrian Păunescu, muzică: Victor Socaciu
- Știri despre Rapid. Site menținut de cotidianul Gazeta Sporturilor.
- Evoluția echipei in sezonul curent pe liga1.ro
- 1967: fanii Rapidului și-au lăsat idolii fără bani și fără ceasuri!, 15 Noiembrie 2011, Octavian Cojocaru, Daniel Conțescu, Evenimentul zilei
|
|||||
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||