Mircea Lucescu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii. |
| Mircea Lucescu | ||
| Informaţii personale | ||
|---|---|---|
| Nume complet | Mircea Lucescu | |
| Data naşterii | 29 iulie 1945 | |
| Locul naşterii | Bucureşti, România | |
| Post în teren | Antrenor (fost extrema dreapta) | |
| Informaţii despre echipă | ||
| Echipa actuală | ||
| Tineret | ||
| 1965 | ||
| Echipe1 | ||
| Ani | Cluburi | Ap (Gol)* |
| 1963-1965 1965-1967 1967-1977 1977-1982 1990 |
3 (0) ? (?) 247 (57) 111 (21) 1 (0) |
|
| Echipa naţională | ||
| ? | 74 (9) | |
| Echipe antrenate | ||
| 1979-1980 1981-1985 1985-1990 1990-1991 1991-1996 1996-1997 1997-1998 1998-1999 1999-2000 2000-2002 2002-2004 2004- |
||
|
1 Apariţii şi goluri pentru echipa de club |
||
Mircea Lucescu (n. 29 iulie 1945) este un jucător şi antrenor de fotbal român. Ca jucător, a activat în principal la echipa Dinamo între 1964 şi 1977, iar ca antrenor a condus printre altele echipa naţională a României, precum şi echipele Corvinul Hunedoara, Dinamo Bucureşti, Brescia, Reggiana, FC Rapid, Internazionale Milano, Galatasaray, Beşiktaş şi Şahtior Doneţk.
În 1961 este legitimat la Şcoala Sportivă 2 Bucureşti, unde activează doi ani, după care se transferă la Dinamo Bucureşti. Aici joacă doi ani, timp în care debutează şi în Divizia A (21.06.1964, Dinamo - Rapid, 5-2), dupa care este împrumutat doi ani în divizia B la Ştiinţa Bucureşti (actualul Sportul Studenţesc). Revine apoi la Dinamo unde joacă până în 1977. Urmează perioada 1977-1981 la Corvinul Hunedoara unde în ultima parte a activat şi ca antrenor.
[modifică] Titluri
Ca jucător la Dinamo, Lucescu a câştigat 6 titluri în campionatul român, în ediţiile 1963-64, 1964-65, 1970-71, 1972-73, 1976-77 şi 1989-90.
Câştigător al Cupei UEFA în anul 2009 cu echipa sa Shaktior Doneţk pe care o antrenează din anul 2004. A fost ultima finală a cupei UEFA, ea transformându-se în Europa League.
Cifrele carierei sale: 361 de jocuri/78 goluri în prima divizie, 70 în echipa naţională, 15 în cupele europene. În toamna anului 1981 a preluat conducerea tehnică a naţionalei, pentru ca un an mai târziu, să devină şi director tehnic al F.R.F., calitate în care a reuşit calificarea tricolorilor la turneul final al Cupei Europene din 1984 din Franţa, într-o grupă de "foc". Din 1986 a trecut la Dinamo, încununându-şi munca cu un event campionat-cupă (1989-1990), atingând totodată "sferturile" Cupei Cupelor (1988-1989) şi semifinalele aceleiaşi competiţii (1989-1990).
După aceste performanţe a devenit antrenor în Serie A, preluând mai întâi Pisa SC, iar apoi Brescia Calcio şi Regiana AC. Cu Brescia a reuşit 2 promovări în serie A, urmate însă, de tot atâtea retrogradări. Din 1997-1998 a revenit în ţară, preluând Rapidul, cu care a reuşit un titlu (1998-1999) şi o cupă (1997-1998). Din decembrie 1998 pentru scurt timp a devenit antrenor al celebrei echipe Internazionale Milano.
În sezonul 2000-2001 a preluat pe Galatasaray, cu care a cucerit Supercupa Europei. Este considerat unul dintre cei mai valoroşi tehnicieni din istoria fotbalului românesc, deţinând recordul jocurilor conduse pe banca echipei naţionale, 59. Ca antrenor, a obţinut titluri şi în campionatul Turciei cu Galatasaray în 2001-02 şi cu Beşiktaş în 2002-03, din 2003 antrenează echipa ucraineană Şahtior Doneţk cu care a câştigat campionatul în Ucraina în anul.
De asemenea, este câştigător al Cupei UEFA în anul 2009 cu echipa Şahtior Doneţk pe care o antrenează din anul 2004, performanţă în urma căreia a fost decorat cu Ordinul naţional Steaua României în grad de Cavaler.[1]
[modifică] Note
- ^ Lucretia Andriev (22 mai 2009). Mircea Lucescu a primit Steaua Romaniei in grad de Cavaler. Hotnews.ro.
| România - Campionatul Mondial de Fotbal din 1970 | ||
|---|---|---|
|
1 Răducanu | 2 Sătmăreanu | 3 Lupescu | 4 Mocanu | 5 Dinu | 6 Coe | 7 Dembrovschi | 8 Dobrin | 9 Dumitrache | 10 Nunweiller | 11 Lucescu | 12 Ivăncescu | 13 Deleanu | 14 Gergely | 15 Dumitru | 16 Neagu | 17 Tătaru | 18 Tufan | 19 Domide | 20 Pescaru | 21 Adamache | 22 Gornea | Antrenor: Niculescu |
||

