Anderlecht
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
|||||||
| Amplasare | |||||||
| Ţară | |||||||
| Regiune | Bruxelles | ||||||
| Atestare documentară | |||||||
| Populaţie (2006) | 96.011 | ||||||
| Suprafaţă | 17,74 km² | ||||||
| Densitatea populaţiei | 5.411 loc./km² | ||||||
| Altitudinea medie | m n.m. | ||||||
| Localităţi componente |
|||||||
| Primar | Gaëtan Van Goidsenhoven | ||||||
| Sit web | http://www.anderlecht.be/ | ||||||
| Poziţia oraşului în cadrul regiunii | |||||||
| [[Imagine:|200px|Harta administrativă a oraşului Anderlecht]] | |||||||
| Harta administrativă a oraşului | |||||||
Anderlecht este una din cele 19 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia. Este situată în partea de sud-vest a aglomeraţiei Bruxelles, şi se învecinează cu comunele Bruxelles, Dilbeek, Forest, Molenbeek-Saint-Jean, Sint-Pieters-Leeuw şi Saint-Gilles. Localitatea este cunoscută pe plan internaţional în principal datorită clubului de fotbal R.S.C. Anderlecht ce se află pe teritoriul acesteia.
[modifică] Istorie
Primele urme ale unor aşezări uname datează din epoca pietrei iar pe teritoriul comunei au fost găsite şi vestigiile unei aşezări romane şi onecropolă merovingiană. De actualul Anderlecht putem vorbi cu începere din secolul al XI-lea, când actualul teritoriu al Anderlechtului şi al Dilbeekului constituiau un domeniu seniorial. Alte două sate, Dilbeek şi Aa, vor depinde de Anderlecht până în 1260. Între secolele al XII-lea şi al XIV-lea Anderlecht se dezvoltă şi devine unul dintre cele mai importante sat din regiunea Bruxelles-ului.
La sfârşitul secolului al XI-lea este consturită, pe ruinele unei vechi bazilici romane, catedrala Sfântului Guidon. Pe teritoriul comunei s-au desfăşurat o serie de bătălii în perioada Evului Mediu: în 1356 bătălia de la Scheut, între Contele de Flandra şi cel de Brabant.
Din punct de vedere fiscal, începând cu 1295, Anderlechtul va plăti impozit Bruxelului, apoi din 1394 până în 1794 va fi scutit de impozit. În 1250 va apărea o casă de fecioare consfinţite, apoi la Scheut o mănăstire cartusiană, în secolul al XV-lea. În aceeaşi perioadă, comuna are în jur de zece mori, plus o grămadă de berării. În 1521, Erasmus din Rotterdam va locui la Anderlecht timp de câteva luni, în casa unui canonic.
În secolul al XVIII-lea Anderlechtul era încă un sat predominar agricol. În 1795, odată cu ocupaţia trupelor revoluţionare franceze şi cu punerea în practică a unei reforme administrative, Anderlecht devine o comună separată de Bruxelles, cu 1.600 de locuitori. În 1836 se înfiinţează Şcoala Veterinară în satul Cureghem, pentru că zootehnia era principala ocupaţie a comunei.
În secolul al XIX-lea profilul comunei se schimbă, numeroase fabrici şi ateliere deschizându-se pe teritoriul acesteia. Creşterea demografică a comunei este încurajată şi de dezvoltarea capitalei Bruxelles, ceea ce face ca centrul comunei Anderlecht să se mute spre est. Populaţia creşte vertiginos, de la 6.000 locuitori în 1890 pâna la peste 65.000 de locuitori în 1910 şi 98.300 în 1977.
[modifică] Cartiere
- Aa
- Aumale
- Biestebroeck
- Birmingham - Demet
- Bon Air
- Broeck
- Cureghem
- Etangs - Maurice Careme
- La Petite Ile
- La Roue
- Meylemersch
- Moortebeek
- Neerpede
- Peterbos
- Saint-Guidon
- Scherdemael
- Scheut
- Scheutveld
- Veeweyde
- Vogelzang
- Wayez
[modifică] Oraşe înfrăţite
Boulogne-Billancourt, Franţa;
Marino, Italia;
Neukölln, Germania;
Hammersmith and Fulham, Regatul Unit;
Zaandam, Olanda;
Anderlecht · Auderghem / Oudergem · Berchem-Sainte-Agathe / Sint-Agatha-Berchem · Bruxelles-Ville / Stad Brussel · Etterbeek · Evere · Forest / Vorst · Ganshoren · Ixelles / Elsene · Jette · Koekelberg · Molenbeek-Saint-Jean / Sint-Jans-Molenbeek · Saint-Gilles / Sint-Gillis · Saint-Josse-ten-Noode / Sint-Joost-ten-Node · Schaerbeek / Schaarbeek · Uccle / Ukkel · Watermael-Boitsfort / Watermaal-Bosvoorde · Woluwe-Saint-Lambert / Sint-Lambrechts-Woluwe · Woluwe-Saint-Pierre / Sint-Pieters-Woluwe

