Stat al Statelor Unite ale Americii

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecţionat de la Stat al SUA)
Salt la: Navigare, căutare

Un stat al Statelor Unite ale Americii (în engleză, state of the United States of America, sau, pe scurt, U.S. state) este unul din cele cincizeci de state (deşi patru dintre ele preferă numele oficial de commonwealth, stat prin asociere), care împreună cu Districtul Columbia reprezintă cele 50 + 1 de subdiviziuni naţionale ale Statelor Unite ale Americii, considerat ca stat federal şi naţiune independentă.

Responsabilitatea privind suveranitatea naţională este împărţită între guvernul unui stat şi guvernul federal al Statelor Unite, în sensul că un cetăţean american este simultan un cetăţean al entităţii fedrale dar şi al statului în care îşi are reşedinţa. De fapt, cetăţeniile statelor federale ale ţării sunt foarte flexibile, nefiind nevoie de nici o aprobare pentru ca oricine să se mute dintr-un stat în altul, cu excepţia celor condamnaţi (din cauza comiterii unor delicte şi eliberaţi condiţionat) de a nu părasi pentru o anumită limită de timp statul respectiv.

Hartă a Statelor Unite ale Americii cu numele tuturor statelor

Constituţia Statelor Unite ale Americii desemnează împărţirea puterii între cele două forme de guvernământ în termeni generali. Prin ratificarea Constituţiei Statelor Unite ale Americii, oricare dintre state:

  • transferă anumite puteri suverane statului federal, spre exemplu puterea de a emite monedă;
  • acceptă să împartă anumite puteri, spre exemplu puterea de a crea un corp militar al cetăţenilor, cunoscut în engleză sub termenul de militia;
  • reţine restul puterilor pentru guvernarea locală, spre exemplu autoritatea de a reglementa practicarea medicinei şi a magistraturii, respectiv a avocaturii.

Educaţia, sănătatea, transporturile şi alte tipuri de domenii legate de infrastructură sunt în general responsabilitatea statelor. Toate statele transferă, împart şi menţin exact aceleaşi puteri.

De-a lungul timpului, pe măsura ce constituţiei i-au fost aduse amendamente (astăzi existând 27 de amendamente ale Constituţiei SUA), interpretările şi aplicarea articolelor sale în cazuri concrete s-au schimbat. Tendinţa generală a fost aceea spre centralizare, statului federal revenindu-i un rol mai sporit decât îl avusese iniţial. De fapt, există o continuă dezbatere asupra "drepturilor statelor" ("states' rights") comparativ cu ale statului federal, care se referă la extinderea şi natura puterilor pe care statele federale le-au dat sau cedat guvernului federal.

Cuprins

[modifică] Legalitatea relaţiei

[modifică] Statutul legal la sfârşitul Războiului de Independenţă

În momentul adoptării Declaraţiei de Independenţă faţă de Regatul Marii Britanii la 4 iulie 1776, cele 13 colonii au devenit juridic 13 state suverane independente, chiar dacă Marea Britanie nu a recunoscut acest fapt decât cu ocazia Tratatului de la Paris, 1783, semnat în ziua de 3 septembrie 1783 şi ratificat de Congress-ul Statelor Unite pe 14 ianuarie 1784. Aceste 13 state suverane au devenit 14 în 1777, odată cu organizarea teritoriului ce cuprinde statul Vermont de azi ca Republica Vermont. Pentru o scurtă perioadă de timp, mai exact până la adoptarea Constituţiei SUA, aceste 13, apoi 14 entităţi politice au fost cu adevărat naţiuni suverane.

[modifică] Uniunea într-o singură naţiune

După adoptarea Articolele Confederaţiei şi ale Perpetuei Uniuni, prima constituţie a celor treisprezece foste colonii britanice din America de Nord, care s-au răsculat contra Regatului Marii Britanii în 1776, aceste foste 13 colonii au devenit o confederaţie, o singură entitate politică, constituind de fapt prima încercare juridică, administrativă şi politică a viitoarei republici federale, Statele Unite ale Americii.

Deşi conform legilor internaţionale existente atunci, cele 13 state fondatoare erau o entitate politică distinctă, devenită independentă şi suverană după recunoaşterea sa de către Marea Britanie în 1783, aceasta era slabă şi ineficace. Articolele Confederaţiei alcătuiau o constituţie neclară şi lipsită de majoritatea puterilor executive la nivel central cerute de conducerea unei entităţi formate din state independente, statele fondatoare înseşi fuseseră secătuite de război şi structura confederală însăşi era vag definită, aproape inactivă şi slab prezentă.

Toate aceste cauze au determinat din partea acelor oameni extraordinari, participanţi în toate fazele creării Statelor Unite, supranumiţi Founding Fathers, să ia măsuri excepţionale de adunare a forţelor, a minţilor creatoare şi de punere în comun a experienţei şi gândirii lor colective. Rezultatul a fost crearea Constituţiei Statelor Unite ale Americii între februarie şi septembrie 1787, un act normativ puternic care corecta majoritatea deficienţelor constatate anterior.

Astfel prin procesul de redactare şi finalizare al Constituţiei Statelor Unite ale Americii în decursul anului 1787, respectiv prin ratificarea sa progresivă, începând cu statul Delaware la 7 decembrie 1787 şi terminând cu cea a statului Rhode Island la 29 mai 1791, cele treisprezece state originare s-au alăturat treptat Uniunii moderne.

[modifică] Relaţia dintre state

Statele Unite ale Americii aranjate după data obţinerii statului de Stat al SUA

Conform articolului patru al Constituţiei Statelor Unite, care defineşte relaţiile dintre state, Congresul Statelor Unite ale Americii este singura entitate a guvernului federal care puterea de a accepta noi state în Uniune. Statelor li se cere să dea "totală recunoaştere şi credit" (conform originalului în engleză, "Full Faith and Credit Clause") tuturor actelor emise de legislaturile şi curţile de justiţie ale celorlalte state componente, incluzând contracte legale, judecăţi în cazuri civile şi penale ale statelor care au fost state care au acceptat sclavia la momentele respective. Statelor le este garantată apărarea, atât civilă cât şi militară de către guvernul federal, care este de asemenea mandatat să vegheze asupra statului de republică al fiecăruia din statele componente ale Uniunii.

[modifică] Admiterea statelor întru Uniune

[modifică] Lista statelor componente ale Uniunii

Statele componente ale Statelor Unite, cu abrevierea lor poştală, abrevierea lor tradiţională, capitalele lor, cele mai mari oraşe şi steaguri sunt prezentate în următorul tabel. Pentru o listă completă a zonelor ne-statale, teritorii şi alte zone aflate sub controlul Uniunii, vedeţi lista zonelor dependente de Statele Unite ale Americii.

Cod
poştal
Tradiţional Stat Capitală Cel mai mare
(cel mai populat)
oraş
Steag
al statului
AL Ala. Alabama Montgomery Birmingham Flag of Alabama.svg
AK Alaska Alaska Juneau Anchorage Flag of Alaska.svg
AZ Ariz. Arizona Phoenix Phoenix Flag of Arizona.svg
AR Ark. Arkansas Little Rock Little Rock Flag of Arkansas.svg
CA Cal. sau Calif. California Sacramento Los Angeles Flag of California.svg
CO Colo. Colorado Denver Denver Flag of Colorado.svg
CT Conn. Connecticut Hartford Bridgeport Flag of Connecticut.svg
DE Del. Delaware Dover Wilmington Flag of Delaware.svg
FL Fla. Florida Tallahassee Jacksonville Flag of Florida.svg
GA Ga. Georgia Atlanta Atlanta Flag of Georgia (U.S. state).svg
HI Hawaii Hawaii Honolulu Honolulu Flag of Hawaii.svg
ID Idaho Idaho Boise Boise Flag of Idaho.svg
IL Ill. Illinois Springfield Chicago Flag of Illinois.svg
IN Ind. Indiana Indianapolis Indianapolis Flag of Indiana.svg
IA Iowa Iowa Des Moines Des Moines Flag of Iowa.svg
KS Kan. ori Kans. Kansas Topeka Wichita Flag of Kansas.svg
KY Ky. Kentucky Frankfort Louisville Flag of Kentucky.svg
LA La. Louisiana Baton Rouge New Orleans * Flag of Louisiana.svg
ME Maine Maine Augusta Portland Flag of Maine.svg
MD Md. Maryland Annapolis Baltimore Flag of Maryland.svg
MA Mass. Massachusetts Boston Boston Flag of Massachusetts.svg
MI Mich. Michigan Lansing Detroit Flag of Michigan.svg
MN Minn. Minnesota Saint Paul Minneapolis Flag of Minnesota.svg
MS Miss. Mississippi Jackson Jackson Flag of Mississippi.svg
MO Mo. Missouri Jefferson City Kansas City Flag of Missouri.svg
MT Mont. Montana Helena Billings Flag of Montana.svg
NE Neb. Nebraska Lincoln Omaha Flag of Nebraska.svg
NV Nev. Nevada Carson City Las Vegas Flag of Nevada.svg
NH N.H. New Hampshire Concord Manchester Flag of New Hampshire.svg
NJ N.J. New Jersey Trenton Newark Flag of New Jersey.svg
NM N.M. New Mexico Santa Fe Albuquerque Flag of New Mexico.svg
NY N.Y. New York Albany New York City Flag of New York.svg
NC N.C. North Carolina Raleigh Charlotte Flag of North Carolina.svg
ND N.D., N.Dak. ori No. Dak. North Dakota Bismarck Fargo Flag of North Dakota.svg
OH Ohio Ohio Columbus Columbus Flag of Ohio.svg
OK Okla. Oklahoma Oklahoma City Oklahoma City Flag of Oklahoma.svg
OR Ore. sau Oreg. Oregon Salem Portland Flag of Oregon.svg
PA Penn. ori Penna. Pennsylvania Harrisburg Philadelphia Flag of Pennsylvania.svg
RI R.I. Rhode Island Providence Providence Flag of Rhode Island.svg
SC S.C. South Carolina Columbia Columbia Flag of South Carolina.svg
SD S.D. ori S.Dak. South Dakota Pierre Sioux Falls Flag of South Dakota.svg
TN Tenn. Tennessee Nashville Memphis Flag of Tennessee.svg
TX Tex. sau Texas Texas Austin Houston Flag of Texas.svg
UT Utah Utah Salt Lake City Salt Lake City Flag of Utah.svg
VT Vt. Vermont Montpelier Burlington Flag of Vermont.svg
VA Va. Virginia Richmond Virginia Beach Flag of Virginia.svg
WA Wash. Washington Olympia Seattle Flag of Washington.svg
WV W.Va. West Virginia Charleston Charleston Flag of West Virginia.svg
WI Wis. or Wisc. Wisconsin Madison Milwaukee Flag of Wisconsin.svg
WY Wyo. Wyoming Cheyenne Cheyenne Flag of Wyoming.svg

* Înaintea "Uraganului Katrina", New Orleans era cel mai populat oraş din Louisiana. După "Katrina", populaţia oraşului Baton Rouge a crescut substanţial. Datele bazate pe ultimul recensământ efectuat de United States Census Bureau, în anul 2000 vor indica New Orleans ca fiind cel mai populat oraş al statului Louisiana.



Flag of the United States.svg Statele Unite ale Americii --- Americani --- Limba engleză - Engleza nord-americană

Apărare  • Aşezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie  •
 • Economie  • Educaţie  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Oraşe  • Politică  •
 • Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • Formate  • Imagini  • • Portal  • •