Bitcoin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Bitcoin
Bitcoin logo.svg
Bitcoin
Țări utilizatoare Supranațional, Internet
Plural Bitcoini
Bancă centrală Nici una (distribuție descentralizată)
Pagină Internet www.bitcoin.org
Cursul de schimb față de RONfață de MDL
Bitcoin

Bitcoin este un sistem de plată electronică descentralizat și o monedă digitală creată în 2009 de Satoshi Nakamoto[1][2]. Numele Bitcoin se referă de asemenea și la programul cu sursa deschisa pentru folosirea acestor monede, cât și la rețeaua peer-to-peer (de la egal la egal) pe care acesta o formează. Spre deosebire de majoritatea monedelor, Bitcoin nu se bazează pe încrederea într-un emitent central. Bitcoin folosește o bază de date distribuită peste noduri ale unei rețele de la egal la egal (peer-to-peer) pentru a inventaria tranzacțiile și se folosește de criptografie pentru a furniza funcții de bază pentru securitate cum ar fi asigurarea că bitcoinii nu pot fi cheltuiți decât de cel care îi deține și decât o singură dată.

Construcția monedei Bitcoin permite deținerea și transferul anonim de valoare. Bitcoinii pot fi salvați pe un computer personal sub forma unu fișier portofel sau pot fi stocați cu un serviciu de portofel a unei terțe părți, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimiși prin intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă Bitcoin. Topologia de la egal la egal și lipsa unei administrații centrale fac nefezabil ca o autoritate, un guvern, etc. să manipuleze valoarea Bitcoinului sau să introducă inflație prin producerea lor.

Bitcoin este una din primele implementări a conceputului numit „criptomoneda” (cryptocurrency), prima dată descris în 1998 de Wei Dai pe mailing listul Cyperpunk[3][necesită citare].

Economie[modificare | modificare sursă]

În luna februarie a anului 2014 existau peste 12.000.000 bitcoini. La prețurile curente, valoarea cumulativă a monedelor Bitcoin emise (indicator echivalent cu capitalizarea de piață) depășește 7 miliarde USD.[4]

Economia Bitcoin este încă mică în relație cu economiile stabilite cu mult timp în urmă iar programul este încă în stadiul beta de dezvoltare. Dar bunuri reale și servicii, cum ar fi mașini uzate și contracte pentru dezvoltare de software independent sunt acum tranzacționate. Bitcoinii sunt acceptați atât pentru servicii online cât și pentru bunuri tangibile.[5] Electronic Frontier Fundation si Singularity Institute acceptă donații în Bitcoin.[6] [7] Comercianții schimbă diverse monede cum ar fi Dolari Americani (USD), Ruble Rusești (RUB) și Yeni Japonezi (JPY), etc. pe Bitcoini dar și invers. Aceste tranzacții au loc prin intermediul siturilor de schimb.[8] Oricine poate vedea lanțul de blocuri și să observe tranzacțiile în timp real. Diferite servicii facilitează asemenea monitorizare.[9][10]

Diferențe Monetare[modificare | modificare sursă]

Total Bitcoin supply over time.

În comparație cu monedele fiat convenționale, Bitcoin diferă prin faptul că nu există niciun supraveghetor care să poată controla valoare datorită naturii lor descentralizate, atenuând posibile instabilități cauzate de bănci centrale. Inflația este limitată și controlată, programată în programul Bitcoin, dar este predictibilă și cunoscută tuturor părților încă de la început. Așadar inflația nu poate fi manipulată central ca să afecteze redistribuirea de valoare de la utilizatorii obișnuiți.În loc de stimulentul creării de noi bitcoini pentru a înregistra tranzacțiile în blocuri, nodurile din această perioadă se așteaptă să depindă de abilitatea lor de a concura liber în colectarea taxelor de procesare a tranzacțiilor.

Transferurile sunt facilitate direct fără ajutorul unui procesor de plăți între noduri. Acest tip de tranzacții fac imposibilă anularea tranzacției. Clientul Bitcoin transmite tranzacția nodurilor apropiate care la rândul lor propagă tranzacția în rețea. Tranzacțiile corupte sau invalide sunt respinse de nodurile oneste. Tranzacțiile sunt gratuite dar o taxă ar putea fi plătită altor noduri pentru a prioritiza procesarea tranzacției.

Numărul total de bitcoini tinde spre 21 de milioane în timp. Masa monetară crește ca serii geometrice la fiecare 21,000 de blocuri (aproximativ la 4 ani); până în 2013 jumătate din masa monetară totală va fi generată, iar până în 2017, 3/4 va fi generată. În timp ce se apropie de acest număr valoarea bitcoin va simți o perioadă de deflație a prețurilor (creștere a valorii bitcoin) datorită lipsei de noi introduceri de masă monetară. Bitcoinii sunt totuși divizibil la 8 decimale (permițând 2.1*1015 unități totale), eliminând limitațiile practice de ajustare a prețului în jos într-un mediu deflaționist. În loc de a depinde de stimulentul creării de noi bitcoini pentru a înregistra tranzacțiile în blocuri, nodurile din aceasta perioadă este așteptat să depindă de abilitatea lor de a concura în colectarea taxelor pentru procesarea tranzacțiilor.

Rezultat[modificare | modificare sursă]

Scenarii presupuse de eșec a monedei bitcoin includ o devalorizare a monedei, un număr în scădere de utilizatori sau o represiune a guvernului mondial asupra programului. Succesiunea la un alt sistem de monedă criptologică este de asemenea posibilă, dacă o nouă monedă ar fi creată și va fi considerată mai legitimă (spre exemplu să fie susținută de o mare companie de tehnologie sau instituție). S-ar putea să nu fie posibil ca toate monezile criptologice ca bitcoin să fie interzise.

Descentralizarea și anonimitatea întruchipate de bitcoin apar a fi o reacție la persecuția guvernului S.U.A. a monedelor digitale ca e-gold și Liberty Dollar.[11] Într-un articol de investigație din Irish Times Danny O'Brien raportează „Când arăt oamenilor acestă economie bitcoin, ei întreabă: «Este legal? Este aceasta o înșelătorie?» Îmi imaginez că există avocați și economiști care se zbat să răspundă acestor întrebări. Cred că în curând veți putea adăuga și politicienii acestei liste.”

Evoluția prețului Bitcoin în raport cu dolarul american[modificare | modificare sursă]

De la primele tranzacții din 2009, Bitcoin a avut o evoluție relativ stabilă până în 2011, cursul de schimb în raport cu dolarul american crescând de la 0,30 $ pentru un Bitcoin(BTC), până la aproximativ 17 $. La începutul anului 2011, o serie de probleme ale entităților care efectuau tranzacții în dolari au condus la scăderea rapidă a cursului la valoarea de 5$/BTC. Anii 2011 și 2012 au fost perioade de consolidare, cursul variind destul de puțin și ajungând la aproximativ 14$/BTC.

În 2013, prețul unui Bitcoin a explodat de la 14$/BTC în ianuarie la un maxim istoric de peste 1000 dolari în perioada noiembrie – decembrie 2013. Un rol important în această ascensiune l-a avut criza economică din Cipru care a condus la blocarea conturilor deponenților din mai multe bănci. Un alt factor de creștere a fost reprezentat de investițiile masive în infrastructură și implicarea unor investitori de pe WallStreet, printre cei mai celebrii find gemenii Winklevoss. Dacă până în 2013 rețeaua Bitcoin era dominată de mici „producători” de monedă, implicarea unor companii și investitori a dus procesul de „minerit” în aria profesională, echipamente din ce în ce mai puternice fiind conectate la rețea.

Creșterea spectaculoasă a cursului de schimb în raport cu dolarul a atras atenția autorităților, în multe state moneda Bitcoin nefiind recunoscută drept mijloc legal de plată. În luna decembrie, anunțul Băncii Centrale a Chinei privind interzicerea tranzacțiilor în Bitcoin a marcat începtul declinului Bitcoin. Cursul de schimb a scăzut constant și a ajuns în câteva luni între 550 și 650 $/BTC. La sfârșitul lunii martie 2014, guvernul chinez a interzis băncilor și procesatorilor de plăți să mai tranzacționeze Bitcoin, prețul în raport cu dolarul american scăzând până la aproximativ 400 USD/BTC[necesită citare].

Tehnologie[modificare | modificare sursă]

Bitcoin este o implementare de la egal la egal a b-money ai lui Wei Dai și Bitgold a lui Nick Szabo. Principiile sistemului sunt descrise în referatul din 2008 a lui Satoshi Nakamoto[1].

Prezentare generală[modificare | modificare sursă]

Bitcoin se bazează pe transferul de sume între conturile publice folosind chei criptografice publice care sunt folosite pentru a confirma tranzacțiile și a preveni dubla-cheltuire.

Adrese[modificare | modificare sursă]

Orice persoană care participă la rețeaua bitcoin deține un Portofel care conține un număr arbitrar de perechi de chei criptografice. Cheile publice sau adrese bitcoin funcționează ca punctul terminal de primire a tuturor plăților. Adresele nu conțin nicio informație despre deținătorul lor și sunt în general anonime.[12] Adresele în formă care pot fi citite de om sunt șiruri de numere și litere aleatorii lungi de aproximativ 33 de caractere, întotdeauna începând cu cifra 1, de forma 175tWpb8K1S7NmH4Zx6rewF9WQrcZv245W. Utilizatorii bitcoin pot deține multiple adrese, și de fapt pot genera noi adrese fără limite practice, deoarece generarea unei noi adrese necesită relativ puțină putere computațională, echivalentul la a genera o pereche de chei public/private, și nu necesită niciun contact cu vreun nod din rețea. Crearea de adrese de unică folosință ajută la menținerea anonimatului utilizatorului.

Tranzacții[modificare | modificare sursă]

Bitcoinii conțin cheia publică a deținătorului actual (adresă). Când un utilizator A transferă o sumă către utilizatorul B, A renunță la proprietatea pe bitcoinii trimiși prin adăugarea cheii publice a utilizatorului B și semnându-i cu propria cheie privată. Aceste difuzează acești bitcoini cu un mesaj potrivit, tranzacția, în rețeaua bitcoin. Restul nodurilor din rețea validează semnăturile criptografice și sumele tranzacției înainte de a o accepta. Tranzacțiile sunt realizate prin intermediul unui „portofel Bitcoin” (Bitcoin wallet), o aplicație sau serviciu care se conectează la rețeaua Bitcoin și permite păstrarea și tranzacționarea monedei cu orice alt utilizator.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Nakamoto, Satoshi (24 mai 2009). „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System. https://bitcoin.org/bitcoin.pdf. Accesat la 5 martie 2014. 
  2. ^ Nakamoto, Satoshi (31 octombrie 2010). „Bitcoin P2P e-cash paper. http://article.gmane.org/gmane.comp.encryption.general/12588/. Accesat la 5 martie 2014. 
  3. ^ http://weidai.com/bmoney.txt
  4. ^ [1]
  5. ^ http://www.bitcoinclassifieds.net/
  6. ^ https://my.fsf.org/donate/other/
  7. ^ http://singinst.org/donate/
  8. ^ http://bitcoincharts.com/markets/
  9. ^ http://bitcoinwatch.com/
  10. ^ http://www.bitcoinmonitor.com/
  11. ^ Herpel, Mark (6 decembrie 2010). „2011 Observations on the Digital Currency Industry”. SSRN (Article for DGC magazine Jan2011). http://ssrn.com/abstract=1721076. Accesat la 18 mai 2011. 
  12. ^ Nathan Willis (10 noiembrie 2010). „Bitcoin: Virtual money created by CPU cycles”. LWN.net. http://lwn.net/Articles/414452/. 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bitcoin