NASA

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sigla NASA

NASA (National Aeronautics and Space Administration), agenție reponsabilă cu programul spațial public al Statelor Unite ale Americii și cu cercetare aerospațială civilă și militară pe termen lung. NASA a fost înființată în 1958.

Viziunea și misiunea NASA[modificare | modificare sursă]

Viziunea NASA este de "a îmbunătăți viața aici, a extinde viața acolo și a găsi viață dincolo”. Misiunea sa este „a înțelege și proteja planeta mamă, a explora Universul, a căuta viață și a inspira următoarea generație de exploratori".

Istorie[modificare | modificare sursă]

Cursa cuceririi spațiului[modificare | modificare sursă]

Ca urmare a programului spațial sovietic de lansare a primului satelit artificial (Sputnik 1) în 4 octombrie 1957, atenția SUA s-a orientat către eforturile proprii în ce privește programul spațial. Congresul SUA, alarmat de evidenta amenințare asupra securității și a poziției de lider în tehnologie a SUA, a îndemnat la o reacție rapidă și imediată; președintele Dwight D. Eisenhower și consilierii săi au dezbătut măsuri în acest sens. Câteva luni de dezbateri au condus la decizia înființării unei noi agenții care să conducă toate acțiunile nemilitare în spațiu.

Prima versiune a siglei NASA, folosită între anii 1975–1992

În 29 iulie 1958, președintele Eisenhower a semnat actul prin care se înființează Agenția Spațială Americană (NASA). Când și-a început activitatea la 1 octombrie 1958, NASA era constituită în principal din patru laboratoare și câțiva din cei 8.000 de angajați ai Agenției guvernamentale pentru aeronautică vechi de 46 de ani, NACA (National Advisory Committee for Aeronautics).

Primele programe NASA au fost cercetări privind zborul spațial cu echipaj uman și au fost conduse sub presiunea competiției între SUA și URSS (Cursa spațială) în timpul Războiului rece. Programul Mercury, inițiat în 1958, a plasat NASA pe calea explorării spațiului cosmic de către om cu misiuni desemnate să descopere dacă omul poate supraviețui în spațiu. La 5 mai 1961, astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american în spațiu când a pilotat Freedom 7 într-un zbor suborbital. John Glenn a fost primul American pe orbită în jurul Pământului la 20 februarie 1962 într-un zbor de 5 ore cu Friendship 7.

Odată ce Mercury a dovedit că zborul în spațiu cu echipaj uman este posibil, a fost lansat proiectul Gemini pentru pregătirea misiunilor lunare. Primul zbor cu echipaj uman al proiectului Gemini a fost Gemini III la 23 martie 1965, din echipaj făcând parte Virgil "Gus" Grissom și John W. Young. Au urmat alte nouă misiuni, demonstrând că zborul de lungă durată cu echipaj uman este posibil, dovedind că întâlnirea și andocarea cu un alt vehicul spațial este posibilă și au cules date medicale asupra efectelor imponderabilității asupra organismului uman.

Programul Apollo[modificare | modificare sursă]

Astronautul Buzz Aldrin pe Lună

Urmând succesului programelor Mercury și Gemini, programul Apollo a fost lansat pentru a încerca munca în spațiu și zborul omului în jurul Lunii, dar nu și pe ea. Obiectivele programului Apollo au fost radical modificate ca urmare a anunțului președintelui John F. Kennedy din 25 martie 1961, conform căruia Statele Unite ar trebui să trimită oameni pe Lună și înapoi pe Pământ în siguranță până în 1970. Astfel Apollo a devenit un program de aselenizare a omului pe Lună. Programul Gemini a fost pornit la scurt timp pentru a furniza un vehicul spațial interimar care să demonstreze tehnicile necesare pentru acum mult mai complicatele misiuni Apollo.

După opt ani de misiuni preliminare, inclusiv prima pierdere de astronauți ai NASA la lansarea lui Apollo 1 când acesta a luat foc, programul Apollo și-a atins scopurile odata cu Apollo 11 care a dus primii oameni pe Lună, Neil Armstrong și Buzz Aldrin, la 20 iulie 1969 și i-a întors în siguranță pe Pământ la 24 iulie. Primele cuvinte ale lui Armstrong la coborârea din modulul lunar Eagle au fost: “Este un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire” ("That's one small step for [a] man, one giant leap for mankind."). Doisprezece oameni au pus piciorul pe Lună până la sfârștul programului Apollo în decembrie 1972.

NASA a câștigat cursa spațiului, și într-un anumit sens aceasta a lăsat-o fără o direcție precisă și într-un final fără atenția publică și interesul necesar garantării unui buget mai mare din partea Congresului American. După ce Lyndon Johnson a părăsit biroul, NASA și-a pierdut principalul său susținător politic, iar Wernher von Braun a fost mutat pe o poziție de lobby în Washington.

Planurile pentru proiectele ambițioase de a construi o stație spațială, stabilirea unei baze lunare și lansarea unei misiuni cu echipaj uman spre Marte până în 1990 au fost propuse, dar nu a existat posibilitatea susținerii lor. Misiunea aproape dezastruasă a lui Apollo 13, unde explozia unui rezervor de oxigen aproape a condamnat cei trei astronauți, a ajutat la recaptarea atenției și cu toate că au fost planificate 20 de misiuni Apollo, Apollo 17 a fost ultima misiune de zbor sub emblema Apollo. Programul s-a sfârșit din cauza bugetelor reduse (în parte datorită războiului din Vietnam) și din dorința de a realiza un vehicol spațial reutilizabil.

Misiuni anterioare[modificare | modificare sursă]

Cu toate că majoritatea bugetului NASA a fost cheltuit pentru misiunile spațiale cu echipaj uman, au fost multe misiuni fără echipaj uman inițiate de NASA. În 1962 misiunea Mariner 2 a fost lansată și a devenit prima navă spațială care a zburat spre o altă planetă – în acest caz Venus. Misiunile Ranger, Surveyor și Lunar Orbiter au fost esențiale pentru culegerea datelor despre condițiile lunare înainte de a incerca misiunile umane Apollo. Mai târziu, cele două sonde Viking au ajuns pe suprafața planetei Marte și au trimis imagini color pe Pământ, dar poate cea mai impresionantă a fost misiunea Pioneer și în mod particular misiunile Voyager care au vizitat Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun și au trimis pe Pământ imagini color și date de pe toate acestea.

Pierzând cursa spațiului, Uniunea Sovietică și-a schimbat, în ceea ce privește SUA modul de abordare. La 17 iulie 1975, o navă Apollo (găsindu-și o nouă utilitate după anularea misiunii Apollo 18) a fost folosită pentru nava sovietică Soiuz 19. Cu toate că Războiul rece a mai durat încă mulți ani, acesta a fost un punct critic în istoria NASA și în cea mai mare parte, cooperarea internațională în exploatarea spațiului cosmic care există astăzi își are originea aici. Prima stație spațială americană Skylab, a preocupat NASA de la sfârșitul misiunilor Apollo până spre sfârșitul anilor 1970.

Epoca navetelor[modificare | modificare sursă]

Lansarea navetei spaţiale Columbia STS-1 în Aprilie 1981. Aceasta a fost prima lansare și se poate observa rezervorul exterior de combustibil vopsit în alb. În prezent rezervoarele exterioare de combustibil nu mai sunt vopsite pentru a scădea greutatea totala a navetei.

Navetele spațiale au devenit un obiectiv major al NASA spre sfârșitul anilor 1970 și în anii 1980. proiecate să fie vehicule ce se pot lansa frecvent și reutilizabile, patru navete spațiale au fost construite în 1985. Prima a fost lansată Columbia, la 12 aprilie 1981.

Navetele nu au adus numai lucruri bune pentru NASA – zborurile erau mult mai scumpe decât au fost priectate inițial și chiar după dezastrul navetei Challenger din 1986, care a scos în evidență riscurile zborului spațial, publicul și-a pierdut din nou interesul.

Fără îndoială, naveta a fost folosită în lansarea proiectelor cheie, cum este și telescopul spațial Hubble (în engleză Hubble Space Telescope – HST). Hubble a fost creat cu un buget relativ scăzut de 2 miliarde de dolari și continuă să funcționeze din 1990 și a încântat atât oamenii de știință cât și publicul. Unele din imaginile furnizate au devenit aproape legendare cum sunt cele ale regiunii Hubble Deep Field. HST este un proiect de colaborare dintre ESA și NASA și succesul său a deschis calea către proiecte mai complexe cu colaborare între agenții.

În 1995 a început din nou colaborarea dintre Rusia și SUA, astfel încât au început misiunile navete-Mir și din nou un vehicul rus (de această dată o întreagă stație spațială) a fost plasat pe orbită cu ajutorul unei nave americane. Această colaborare continuă și în prezent, Rusia și SUA construind cea mai mare stație spațială, Stația spațială internațională (International Space Station – ISS).

Marte și dincolo de ea[modificare | modificare sursă]

Critici[modificare | modificare sursă]

Misiunile spațiale NASA[modificare | modificare sursă]

Misiuni cu echipaj uman[modificare | modificare sursă]

Misiuni fără echipaj uman[modificare | modificare sursă]

Observarea Pământului

  • Satelit de cercetări în atmosfera înaltă
  • TIMED (Thermosphere Ionosphere Mesosphere Energetics and Dynamics)

Misiuni lunare

  • Ranger
  • Surveyor
  • Lunar Orbiter
  • Clementine
  • Lunar Prospector

Misiunile Mercur

  • Mariner 10
  • MESSENGER

Misiunile Venus

Misiunile Marte

  • Mariner 4, 6, 7, 8 și 9
  • Viking 1 și 2
  • Mars Observer
  • Mars Pathfinder
  • Mars Climate Orbiter
  • Mars Polar Lander
  • Mars Global Surveyor
  • 2001 Mars Odyssey
  • Mars Exploration Rovers
  • Mars Reconnaissance Orbiter (planificat pentru 2005)
  • Phoenix (planificat pentru 2007)
  • Laboratorul științific Marte (planificat pentru 2009)

Misiunile Jupiter

  • Pioneer 10
  • Galileo

Misiunile Saturn

  • Cassini-Huygens împreună cu ESA

Misiuni multiplanetare

Misiuni asteroizi/comete

  • NEAR Shoemaker
  • Deep Space 1
  • Stardust
  • Deep Impact
  • Dawn (planificată pentru 2006)

Misiuni planetar-asteroidale propuse sau anulate

  • JIMO (anulată)
  • CRAF (anulată)
  • NetLanders (anulată)
  • Titan Explorer (propusă)
  • Neptune Orbiter (propusă)

Misiuni de observare a Soarelui

  • SOHO – parteneriat ESA
  • Ulysses – parteneriat ESA

Mari observatoare pentru astrofizică spațială

  • Telescopul spațial Hubble – parteneriat cu ESA
  • Observatorul cu raze gama Compton
  • Observatorul cu raze X Chandra
  • Telescopul spațial Spitzer (cunoscut și ca Space Infrared Telescope Facility, SIRTF)

Alte observatoare

Lista administratorilor NASA[modificare | modificare sursă]

  1. Thomas Keith Glennan (1958 - 1961)
  2. James E. Webb (1961 - 1968)
  3. Thomas O. Paine (1969 - 1970)
  4. James C. Fletcher (1971 - 1977)
  5. Robert A. Frosch (1977 - 1981)
  6. James M. Beggs (1981 - 1985)
  7. James C. Fletcher (1986 - 1989)
  8. Richard H. Truly (1989 - 1992)
  9. Daniel S. Goldin (1992 - 2001)
  10. Sean O'Keefe (2001 - 2005)
  11. Michael Griffin (2005 - )

Instalațiile NASA[modificare | modificare sursă]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

NASA acordă în prezent un număr de medalii și decorații astronauților și personalului NASA. Unele dintre ele sunt autorizate să fie purtate pe uniformele militare de serviciu. Distincțiile NASA sunt următoarele:

  • Congressional Space Medal of Honor
  • NASA Distinguished Public Service Medal
  • NASA Distinguished Service Medal
  • NASA Equal Employment Opportunity Medal
  • NASA Exceptional Achievement Medal
  • NASA Exceptional Administrative Achievement Medal
  • NASA Exceptional Bravery Medal
  • NASA Exceptional Engineering Achievement Medal
  • NASA Exceptional Scientific Achievement Medal
  • NASA Exceptional Service Medal
  • NASA Exceptional Technological Achievement Medal
  • NASA Outstanding Leadership Medal
  • NASA Public Service Medal
  • NASA Space Flight Medal

Legislația în legătură cu NASA[modificare | modificare sursă]

  • 1958 – NASA PL 85-568 (aprobată în 29 iulie)
  • 1961 – Finanțarea misiunilor Apollo PL 87-98 A
  • 1970 – NASA cercetare și dezvolatre Act PL 91-119
  • 1984 – NASA- actul de autorizare PL 98-361
  • 1988 – NASA- actul de autorizare PL 100-685
  • Bugetul NASA 1958–2005 în valoare constantă USD 1996

Alte agenții spațiale[modificare | modificare sursă]

  • Agenția spațială canadiană
  • Administrația națională spațială chineză
  • Agenția spațială europeană ESA
  • Agenția spațială italiană
  • Organizația de cercetări spațiale indiene
  • Agenția de explorare aerospațială japoneză
  • Agenția spațială națională a Ucrainei
  • Agenția spațială federală rusă
  • Programul spațial sovietic (istoric)