Tayeb Salih

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Al-Tayyib Salih
الطيّب صالح‎

Naștere 1929
Sudan Sudan
Deces 18 februarie 2009
Londra Regatul Unit
Ocupație scriitor
Naționalitate sudaneză Sudan, britanică Regatul Unit
Activitatea literară
Specie literară nuvelă, roman

Al-Tayyib Salih (arabă: الطيّب صالح) (n. 1929 - d. 18 februarie 2009) a fost un scriitor sudanez. S-a născut într-o mică localitate din nordul Sudanului. A studiat la Universitatea din Khartum apoi la Universitatea din Londra. A publicat, timp de zece ani, în ziarul britanic de limba arabă, Al-Mağalla și a colaborat cu UNESCO, fiind numit ulterior reprezentant al acestei organizații în zona Golfului. A lucrat de asemenea la secția în limba arabă a postului BBC și a fost director al ministerului de informații din Doha, Qatar.

Opera[modificare | modificare sursă]

Sezonul migrației spre nord[modificare | modificare sursă]

Romanul Sezonul migrației spre nord (1969) este considerat una dintre cele mai importante scrieri ale literaturii arabe, fiind distins de către Academia Literară Arabă de la Damasc cu premiul pentru cel mai bun roman arab al secolului XX (premiul a fost decernat în 2001). Sezonul migrației spre nord abordează tema alienării culturale prin intermediul a două personaje in oglindă. Naratorul, întors în satul natal de pe malul Nilului după o lungă perioadă petrecută în Occident la studii, remarcă în sat un nou venit, Mustafa Said, care îi atrage atenția prin comportamentul său bizar. Acesta ajunge să i se destăinuie, încredințându-i secretul identității sale și al destinului său atât de asemănător cu al naratorului. Povestea vieții misteriosului nou venit în sat, cuprinde relatări ale vieții trăite de un arab african în Occidentul pe care îl disprețuiește din cauza colonizării de pe urma căreia întreaga Africă a avut de suferit. Lupta acestui om misterios și bizar o va duce în planul sentimental. Relațiile sale cu femeile din Anglia sfârșesc tragic, trei dintre ele se sinucid iar pe a patra o ucide chiar el. După condamnarea la închisoare, se retrage în satul de pe malul Nilului pentru a se rupe de trecut și se căsătorește cu o femeie din partea locului. Întors în capitală, naratorul află după vreme că Mustafa Said s-a sinucis aruncându-se în apele Nilului și i-a lăsat o scrisoare. Revenit în satul natal, descoperă în casa lui Mustafa, o cameră neștiută de către membrii familiei sale, mobilată după moda britanică, ce conținea o mulțime de cărți în engleză și jurnalul acestuia. Naratorul își dă astfel seama că Mustafa nu a reușit niciodată să se rupă de propriul trecut. Descoperind toate acestea, naratorul la rândul său încearcă să se sinucidă aruncându-se în Nil, dar ajuns în mijlocul fluviului se răzgândește și strigă după ajutor.

Întrebarea care rămâne la sfârșitul romanului este dacă avem de-a face în realitate cu două personaje sau Mustafa nu este altceva decât dublul naratorului. Romanul a fost interzis pentru o perioadă în patria natală a autorului, din cauza părții a doua a romanului care cuprinde descrieri cu tentă sexuală care contravin preceptelor islamice.

Islamul Popular in opera lui AL-TAYYIB SALIH[modificare | modificare sursă]

Islamul popular este o caracteristica a vietii din Sudan. Invataturile desprinse

din sufism ca si cele din traditiile religiei, extrase din diverse carti religioase sau din bine cunoscute povesti despre oameni sfinti, fantome si spirite, toate adunate si stranse la o lalta cu fenomenul de traditie ce se perpetueaza, isi arata o influenta pregnanta asupra vietii si societatii din Sudan. Este practic pur si simplu instinct cand vine de vorba de scrierile lui al-Tayyib Salih, care sunt pana la urma portrete si cadru desprinse din viata sudaneza. De aceea in cele 3 opere ale sale : Palmierul lui Wad Hamid, Nunta lui Zein si romanul Sezonul migrației spre nord se poate gasi imprimata trasatura de islam popular.

Majoritatea scrierilor lui Salih se petrec in cadrul satului Wad Hamid, sat aflat pe malul Nilului in zona de nord al Sudanului. Putinele ocazii cand se schimba cadrul, cu exceptia scenei descriptive a calatoriei prin desert din Sezonul migratiei spre nord, se schimba din punctul de vedere al unei priviri retrospective. Practic cadrul este amintit de autor si este adus in discutia din memoria si din amintirile lui, dar nu este plasata propriu-zis actiunea in el. Satul in sine este un sanctuar puternic, datorita personalitatilor care au trait in acesta. Primul exemplu este insusi sfantul sau wali-ul Wad Hamid (cel caruia ii poarta numele) acesta fiind sclavul unui infidel. Pentru a-si putea practica religia, Hamid trebuia sa se ascunda de stapanul sau pentru a nu fi descoperit si omorat. Isi punea covorasul pe malul Nilului si se ghemuia pe acesta. Covorasul a aterizat la un momenta dat intr-o zona care a ajuns mai tarziu sa delimiteze satul Wad Hamid. Pe langa Hamid il intalnim si pe al-Hanin, din Nunta lui Zein, ale carui ramasite erau ingropate in centrul satului, asemenea unor "vase pe valurile oceanului". Copacul lui Hamid este in sine un simbol al misticismului ce descrie perfect legatura dintre societate si traditiile populare islamice. Insusi trunchiul sau puternic arata acea legatura de nepatruns si nefisurat. Este descrie deseori ca un "vultur mitologic care isi desfasoara aripile deasupra satului si a tuturor celor din sat". Satenii au acest concept atat de implementat in subconstientul lor incat se refugiaza la poalele acestui copac al vietii, atunci cand sunt bolnavi sau isi cauta alinare, gandindu-se cu bucurie la Wad Hamid, cel care le-a eliberat satul si le-a aratat calea cea dreapta. In Palmierul lui Wad Hamid, apare o descriere clara a vietii de la sat in contradictie cu cea de la oras, pe scurt descrie lupta dintre modern si traditional. Satenii se opun cu vehementa ideii de a pierde palmierul care se zvonea ca ar fi fost plantat de insusi Hamid, deci refuza sub orice circumstanta sa isi lepede credinta populara si stilul de viata traditionalist. Salih insa, sugereaza ca modernismul si traditionalismul nu ar trebui sa fie in contradictie si lanseaza un alt 3 punct de vederea in aceasta ecuatie. El implementeaza ideea de fuziune a celor 2 extremitati, sugerand faptul ca ar exista loc destul in sat si pentru pastrarea palmierului dar si pentru plasarea elementelor tehnologice necesare (pompa de apa).

In nunta lui Zein, islamul popular sau traditional este reprezentat de Hamid prin Zein, un om pios, care oferise satului prosperitate atat din punct de vedere material cat si spiritual. Era zvonit de oamenii din sat ca ar fi avut puterea de a aparea in 2 locuri simultan. In aceasta opera, cele 2 extremitati sunt reprezentate de religia indigena pagana si de islamul crestin, amandoua fiind tolerate de islamul popular. Insa, cele 2 factiuni nu se pot infratii atat de usor intre ele. Exemplu cel mai bun este intre Hamid si stapanul sau, de care acesta se temea pana in punctul in care viata sa ar putea fi in pericol datorita practicilor sale religioase diferite decat cele ale stapanului.

Nu in ultimul rand, cercetam pentru a descoperi doua extremitati si in Sezonul migrarii spre nord, unde cele 2 entitatii puse in contradictie sunt reprezentate de catre Mustafa Sa'id, un barbat modernizat de occident care astfel s-a rupt de orice traditie a societatii din care a plecat. De partea cealalata il avem pe bunicul lui Salih, care prin descrierea care i-a fost atribuita reprezinta insusi esenta tradiilor satului. (este inalt si puternic de parca radacinile ii sunt adanc infipte in pamant). Este deci simbolul unei societati stabile, care a rezistat in fata bolilor si a valurile de schimbari inevitabile. In schimb aici intalnim si piesa de mijloc, fuziunea dintre aceste 2 elemente si anume naratorul insusi care, este in stransa legatura cu bunicul sau (deci poseda latura traditionala) dar a efectuat multiple studii in Sudan si in afara (deci poseda si latura moderna) . Jocul interesant de observat este felul in care, o persoana care a muscat in ambele parti ale acestui fruct, poate cadea usor in ispita uneia daca primeste doza necesara de convingere.

Toate aceste opere, in definitiv, au rolul de a arata aceasta ciocnire puternica intre traditie si nevoie de modernizare. Cel mai pregnant este insa legatura puternica de care musulmanii se leaga atunci cand este vorba de traditionalism.

Alte lucrări[modificare | modificare sursă]

Dintre celelalte romane ale sale foarte apreciate sunt și Nunta lui Zein, apărut în 1966 și Bandar Șah (1971-1978). Nunta lui Zein a fost ecranizat în 1976 de către regizorul kuweitian Khalid Alsiddig și a fost pusă în scenă la Cairo și Khartum la sfârșitul anilor 80.

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

  • At-Tayyib Salih - Palmierul de lîngă rîu. Palmierul lui Uad Hamid, traducere de Mioara Dobrișan, CMIN, p. 313-340.
  • At-Tayyib Salih - Palmierul lui Wad Hamid traducere de Nicolae Dobrișan, Antologia nuvelei arabe, vol. 2, p. 256-275.
  • At-Tayyib Salih - Sezonul migrației spre nord traducere de Maria Dobrișan, București, Ed. Univers, 1983, 179 p.
  • At-Tayyib Salih - Un pumn de curmale traducere de Laura Petrescu, "Tribuna", 30(1986), nr.9, p. 8.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  • [1] O recenzie la traducerea în limba engleză a romanului Sezonul migrației spre nord la Penguin Classics.
  • [2] Emisiunea Underappreciated de la postul WNYC dedicată lui At-Tayyib Salih.
  • [3] Feodorov, Ioana, The Arab World, in the Romanian Culture.
  • Abd al-Rahim, Muddathir, "Arabism, Afticanism and Self-Identification in the Sudan", in Journal of Modern African Studes, Vol. 8, No. 2, 1970
  • Trimingham, A. Spenser: Islam in the Sudan. London: Frank & Cass, 1965.
  • Ahmad A. Nasr, Popular Islam in Al-Ṭayyib Ṣāliḥ, Journal of Arabic Literature, Vol. 11 (1980), pp. 88-10

Legături externe[modificare | modificare sursă]