Tatiana Stepa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tatiana Stepa
Date personale
Nume la naștereTatiana Stepa
NăscutăRomânia 21 aprilie 1963
Lupeni, Hunedoara, România Modificați la Wikidata
Decedată (46 de ani)
București, România Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (Cancer de col uterin) Modificați la Wikidata
CopiiCătălin Stepa
Cetățenie România Modificați la Wikidata
OcupațieMuzician, Compozitor, Vocalist
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeTatiana Filipoiu[necesită citare]
Gen muzicalMuzică folk
Instrument(e)Chitară
Ani de activitate1982 - 2009
Case de discuriElectrecord
Interpretare cuCenaclul Flacăra
Cenaclul „Totuși iubirea“
Partaj
Prezență online

Tatiana Stepa (n. 21 aprilie 1963, Lupeni, județul Hunedoara – d. 7 august 2009, București) a fost o cântăreață română de muzică folk.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Tatiana este unul din cei trei copii ai familiei Stepa. Mama ei, olteancă din Gorj,a fost dată slugă de la zece ani. Tatăl ei, moldovean din Roman, a fost copil de regiment. Cei doi au fugit în Valea Jiului să scape de sărăcie și de umilință. Tatiana a fost înconjurată de muzică de la o vârstă fragedă. A cântat prima dată pe scenă când era la grădiniță.[1]

Educație[modificare | modificare sursă]

În copilărie a urmat cursuri de balet, vioară și pian. A făcut vioara 8 ani, ca instrument principal.

A urmat cursurile Liceului de Arhitectură din București.[2]

Activitate[modificare | modificare sursă]

Cenaclul Flacăra[modificare | modificare sursă]

Cenaclul Flacăra a fost primul loc în care a auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cânte la chitară.[2]

În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraș, a debutat în Cenaclul Flacăra[3] cu un cântec numit Și-am să-mi fac o doină (versuri Adrian Gavrilă),[4] rămânând în componența acestuia până în anul 1985.[5]

În perioada 1992-1996, a fost membră a Cenaclului „Totuși Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole, atingând un maxim de 50.000 de spectatori la un concert aniversar de la Galați.[6]

Adrian Păunescu a considerat-o un simbol al muzicii folk românești.[7]

După Cenaclul Flacăra[modificare | modificare sursă]

După interdicția din 1985 a Cenaclului „Flacăra" și a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani la mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la București.[8]

A colaborat la revistele pe care le publica Adrian Păunescu în acea perioadă: Totuși iubirea, Vremea.[6]

Din anul 1996 până în 2009 a mai susținut peste 1.000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor orașe din România, Italia, Germania, Franța, Republica Moldova, Bulgaria.[9]

A fost invitată anual la toate marile festivaluri de muzică folk din țară (Om Bun, Folk you, Sighișoara, Folkfest, Bistrița, Alba-Iulia, Târgu Jiu, Baia Mare, Piatra Neamț, Galați etc.) și la alte festivaluri concurs de muzică folk și poezie.[10]

A compus atât pe versuri proprii, cât și pe ale unor poeți din literatura universală și română: Federico García Lorca, Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian. A cântat singură, apoi împreună cu Magda Pușkaș au format grupul Partaj.[10]

Ultimul recital l-a susținut în cadrul festivalului Folk You de la Vama Veche în data de 31 iulie 2009.[4]

A încetat din viață vineri, 7 august 2009, în jurul orei opt dimineața, la Spitalul Militar din București. Cântăreața avea 46 de ani și suferea de cancer de col uterin.[11] A fost înmormântată la Cimitirul Bellu din București, pe Aleea Artiștilor.[12]

Discografie[modificare | modificare sursă]

  • Singurătate (1999) - casetă audio
  • Treisprezece clipe - album (decembrie 2003)
  • Copaci fără pădure - album (octombrie 2007)
  • Albumul de Colecție lansat de Jurnalul Național (25 august 2008)
  • Album de Colecție lansat de Jurnalul Național (septembrie 2009), post-mortem
  • Cântec pentru prieteni (decembrie 2009), lansat post-mortem în cadrul Festivalului de Folk „Om Bun”[13]

Printre piesele sale cele mai cunoscute se numără: Copaci fără pădure; Dă, Doamne, iarnă; Galbenă gutuie; Femeia de lut.[14]

Omagiu[modificare | modificare sursă]

Tatiana Stepa a primit post-mortem titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Lupeni.[15] În Lupeni are loc anual Festivalul „Cântec pentru prieteni”, organizat în memoria Tatianei Stepa, de către Asociația Culturală „Tatiana Stepa” și Primăria și Consiliul Local al Municipiului Lupeni. Acest festival a fost organizat prima dată la Mizil, în anul 2009. În 2010 a fost organizat la Ploiești, printre organizatorii fiind Victor Socaciu. Au urmat câteva ediții organizate la Petroșani de Stelian Zaneț.[9]

Asociația Culturală „Tatiana Stepa” a fost înființată de fiul ei, Cătălin Stepa (Filipoiu).[16]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Tatiana Stepa”. Accesat în . 
  2. ^ a b „In memoriam Tatiana Stepa: "Cântec pentru prieteni" (în Romanian). TVR.RO. Accesat în . 
  3. ^ Curtifan, Tudor. „Cătălin Stepa, fiul Tatianei Stepa, despre carieră, mama sa și "frumoasa povară" - INTERVIU”. DCNews. Accesat în . 
  4. ^ a b „Tatiana Stepa, de 2.000 de ori în "Cenaclul Flacăra". Fiul ei îi cântă piesele”. retetesivedete.ro. Accesat în . 
  5. ^ Marin, Andreea (). „Tatiana Stepa ar fi împlinit 59 de ani. Povestea tulburătoare a vieții sale, de la lucrul în mină la lupta cu cancerul”. Fanatik.ro. Accesat în . 
  6. ^ a b Buciuta, Alice Năstase. „TATIANA STEPA: Interviul de adio”. Marea Dragoste. Accesat în . 
  7. ^ „Astăzi se împlinesc 12 ani de la moartea Tatianei Stepa”. CugetLiber.ro. . Accesat în . 
  8. ^ „Destinul trist al Tatianei Stepa. 11 ani a lucrat în mina Lupeni”. click.ro. Accesat în . 
  9. ^ a b „Cătălin Stepa și invitații săi aduc la Lupeni un omagiu muzical memoriei artistei Tatiana Stepa”. ziarulexclusiv.ro. . Accesat în . 
  10. ^ a b „A încetat din viaţă Tatiana Stepa”, romania-actualitati.ro, accesat în  
  11. ^ „Cântăreaţa Tatiana Stepa a murit”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Gestul superb facut de Catalin Filipoiu, fiul celebrei Tatiana Stepa, pentru un copil de numai sapte ani - Respect pentru un asemenea caracter”. Stirile Kanal D. . Accesat în . 
  13. ^ „Biografie Tatiana Stepa”. BestMusic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „ArtaSunetelor-Tatiana Stepa”. www.artasunetelor.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Lacrimi și aplauze în memoria Tatianei Stepa, la Festivalul "Cântec pentru prieteni" de la Lupeni”. ziarulexclusiv.ro. . Accesat în . 
  16. ^ „In memoriam Tatiana Stepa: "Cântec pentru prieteni". Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri