Metalurgie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Metalurgie (dezambiguizare).

Metalurgia este o ramură a industriei ce include procesele de obținere a metalelor din minereuri și alte substanțe ce conțin metale. Metalurgia include prelucrarea minereurilor, extragerea metalelor din minereuri, rafinarea metalelor, producerea aliajelor metalice, prelucrarea metalelor sub presiune, fabricarea pieselor metalice turnate, prelucrarea termică, termochimică, termomecanică, sudarea și lipirea metalelor și aliajelor, acoperirea suprafeței pieselor metalice cu straturi de alte metale prin difuzia unor substanțe (metalice sau nemetalice) în stratul superficial ale obiectelor de metal. Metalurgia a apărut încă în antichitate.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În jurul mileniilor 6-5 î.Hr., omul a folosit pentru prima dată metalele. Acestea au fost aurul nativ, platina, cuprul, argintul și fierul din meteoriți. Omenirea a trecut de la epoca de piatră la epoca aramei, iar mai apoi, la cea a bronzului. În mileniul 2 î.Hr. omul se învață să scoată fierul din minereuri, ca peste câteva secole să-i imprime, prin aliere cu carbon, proprietăți prestabilite. În secolele 15-12 î.Hr., fierul devine principalul material folosit de oameni – începe epoca fierului. În secolul al XIV-lea apar primele furnale în care se obține fontă. După elaborarea procedeelor Bessemer, Thomas și Martin (secolul al XIX-lea), ia start producerea oțelului pe scară largă, una din metodele folosite fiind cea de topire a fontei împreună cu oțelul moale. În secolul al XX-lea se construiesc cuptoare electrice pentru elaborarea oțelurilor și aliajelor speciale. În afară de fierul și aliejele lui, au început să fie folosite și alte metale, ca cuprul, aluminiul, zincul, plumbul, numite neferoase. La elaborarea metalelor se aplică procedee pirometalurgice, caracterizate prin temperaturi înalte ale proceselor tehnologice, și hidrometalurgice, inclusiv hidroelectrometalurgice, cu ajutorul cărora se obțin soluții de săruri ale diferitor metale, iar din acestea metalele se extrag din metode chimice sau electrochimice. La confecționarea pieselor din unele metale și aliaje, mai ales cele greu fuzibile și dure, se folosește metoda sintetizării în forme speciale a prafului de metal – metaloceramica.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Metalurgia se clasifică, în dependență de materia primă, în feroase și neferoase.

  • Metalurgia feroaselor produce fontă, oțel, laminate, țevi din fontă și oțel, minereuri de fier și mangan, cocs, aliaje feroase ș.a.
  • Metalurgia neferoaselor se ocupă cu extragerea și prelucrarea minereurilor, elaborarea și prelucrarea metalelor neferoase și a aliajelor lor, precum și cu extragerea diamantelor. În tehnologia contemporană, paralel cu cuprul, aluminiul și plumbul, se folosesc pe larg și alte metale neferoase: beriliu, vanadiu, litiu, wolfram, cobalt, molibden, niobiu, titan, tantal ș.a. Pe lângă metalele propriu-zise și aliajele lor, metalurgia neferoaselor produce și laminate, prafuri metalice, electrozi ș.a.

Producția de metale[modificare | modificare sursă]

Platină - producție de 118 tone anual[1], preț: 1.597 dolari uncia (2012).[2]

Paladiu - producție de 222 tone anual (2006)[3], preț: 850 dolari uncia (2011)[4]

Aur - producție de 2.450 de tone anual (2009)[5], preț: 1.618 dolari uncia (2012).[2]

Argint - producție de 21.400 tone anual (2009)[6], preț: 31,4 dolari uncia (2012).[2]

Cositor (Staniu) - producție de 340.000 de tone anual (2006) [1], preț: 21.750 dolari per tonă (2008).[7]

Nichel - producție de 1,5 milioane tone anual (2011)[8], preț: 22.908 dolari per tonă (2010)[9]

Plumb - producție de 8 milioane tone anual [2], preț: 1.000 dolari per tonă (2011)[10]

Zinc - producție de 12 milioane tone anual (2010)[11], preț: 1.100 dolari per tonă (2009)[12]

Cupru - producție de 15,6 milioane tone anual (2007)[13], preț: 10.190 dolari per tonă (2011).[14]

Aluminiu - producție de 40,4 milioane tone anual (2010)[15], preț: 1.980 dolari per tonă (2011)[16]

Oțel - producție de 1,4 miliarde tone anual (2010)[17], preț: 325 euro per tonă[18]

Uraniu - producție de 50.000 de tone anual (2009), preț: 45 dolari / livră (1 livră = 453 g)[19]

Litiu - producție de 34.000 de tone anual, rezerve exploatabile de 13 milioane tone (2011).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Platinum, xtb.ro, accesat la 19 mai 2012
  2. ^ a b c Prețul aurului a scăzut la minimul ultimelor trei luni, 4 aprilie 2012, Anca Dumitrescu, Ziarul financiar, accesat la 19 mai 2012
  3. ^ Platinum-Group Metals”. Mineral Commodity Summaries. United States Geological Survey. 1 ianuarie 2007. http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/commodity/platinum/platimcs07.pdf. 
  4. ^ Aurul poate deveni un chilipir! Soros a știut secretul investiției perfecte, 5 august 2011, Capital, accesat la 19 mai 2012
  5. ^ Cei mai mari producători de aur din lume, 2 noiembrie 2011, Descoperă, accesat la 16 mai 2012
  6. ^ Prețul argintului, cel mai ridicat din ultimii 30 de ani, 27 septembrie 2010, Dinu Dragomirescu, romania-actualitati.ro
  7. ^ "Mineritul urban", o nouă formă a goanei după aur, 10 mai 2008, Arina Avram, Adevărul, accesat la 19 mai 2012
  8. ^ Production, usage and prices, International Nickel Study Group, accesat la 19 mai 2012
  9. ^ Prețul nichelului a urcat cu 30% în 2010, 28.10.2010, BURSA , accesat la 19 mai 2012
  10. ^ Sub controlul Fondului Proprietatea, Romplumb a intrat în insolvență, 14 februarie 2012, Adrian Cojocar, Ziarul financiar, accesat la 19 mai 2012
  11. ^ Tolcin, A. C. (2011). „Mineral Commodity Summaries 2009: Zinc”. United States Geological Survey. http://minerals.usgs.gov/minerals/pubs/commodity/zinc/mcs-2011-zinc.pdf. Accesat la 6 iunie 2011. 
  12. ^ Sometra Copsa Mica se opreste si renunta la 800 de angajati, 27 ianuarie 2009, Adrian Cojocar, Ziarul financiar, accesat la 19 mai 2012
  13. ^ "pg. 54 - Copper", USGS 2008, accesat la 19 mai 2012
  14. ^ Cuprul de devenit mai prețios decât aurul, 27 aprilie 2011, Catalina Apostoiu, Ziarul financiar, accesat la 19 mai 2012
  15. ^ Productia mondiala de aluminiu a crescut cu 3,6%, 27 Ianuarie 2011, Simona Haiduc, accesat la 19 mai 2012
  16. ^ Producătorii de aluminiu își reduc producția din cauza scăderii prețului, 21 ianuarie 2012, Senica Micu, Capital, accesat la 19 mai 2012
  17. ^ Productia de otel a Romaniei a crescut cu 41% in 2010, iar exportul cu 61%, 23 ianuarie 2011, Cristian Orgonas, businessday.ro, accesat la 18 mai 2012
  18. ^ Scăderea prețurilor materialelor de construcții a ieftinit casele cu 15%, 20 mai 2010, Alexandru Urzică, Capital, accesat la 19 mai 2012
  19. ^ Goana după uraniu, 11 iulie 2011, Nicu Pârlog, Descoperă, accesat la 19 mai 2012

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Mică enciclopedie de metalurgie, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980
  • E. Vermeșan, I. Ionescu, A. Urseanu, Chimie metalurgică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1981
  • Enciclopedia sovietică moldovenească, Chișinău, 1972
  • I. P. Bardina, Основы металлургии, Moscova, 1958-1959
  • I. P. Bardina, Общая металлургия, Moscova, 1961-1968