Deva

Deva
—  municipiu  — —  reședință de județ  —
Stemă
Deva Localizarea orașului pe harta României
Coordonate: 45°52′N 22°54′E
Țară	România
Județ	Hunedoara
Statut	municipiu reședință de județ
Atestare	1269
Localități componente	Archia, Bârcea Mică, Cristur, Sântuhalm
Guvernare
- Primar	Petru Mărginean (USL) ales 2012
Suprafață
- Total	34  km²
Altitudine  ¹	187 m.d.m.
Populație (2011) ²
- Total	56.647 locuitori
- Densitate	151 loc./km²
Fus orar	EET (UTC+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (UTC+3)
Cod poștal	330xxx
Prefix telefonic	+40 x54
Localități înfrățite
- Arras	Franța
- Cherbourg-Octeville	Franța
- Szigetvár	Ungaria
- Yancheng	China
¹ după Octavian Floca, Hunedoara. Ghid al Județului, Deva, 1969, p. 50. ² după INSSE, Populația stabliă a României pe localități, la 1 iulie 2007, apărut online la 30 aprilie, 2008 (accesat la 2008-06-21)
Site: Primăria Deva
Deva în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769–73. (Click pentru imagine interactivă)

Deva (în maghiară Déva, în germană Diemrich) este un municipiu, reședință a județului Hunedoara, România. Are o populație de 56,647 locuitori.

Geografie

Deva se situează în partea centrală a județului Hunedoara, la 45° 52' latitudine nordică și 22° 54' longitudine estică, la o altitudine de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureșului.

Orașul se învecinează cu munții Poiana Ruscăi și munții Zarandului în vest, cu munții Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Spre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare munții Parâng și masivul Retezat.

Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale munților Poiana Ruscăi (înalțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul ca într-un semicerc ferindu-l de excese climatice.

Vârful Piatra Cozia (din satul Cozia) are altitudinea de 686 metri.

Toponimie

S-a presupus că numele Deva este în legătură cu anticul cuvânt dac dava, care însemna „cetate”. Alte teorii susțin că numele s-ar trage de la o legiune romană care s-a transferat pe locul actualului municipiu de la Castrum Deva, acum Chester în Marea Britanie. Există argumente de ordin lingvistic care arată că toponimul Deva provine din cuvântul slav deva, care înseamnă „fecioară”.

Prima atestare documentară a existenței localității Deva datează din anul 1269, fiind menținoată prin cuvintele latine castro Dewa. Pe hărțile medievale ea apare fie sub numele de Deva sau Dewan. Clima acestui oras este in general destul de agitata deoarece în acea zonă se găsesc muntii și dealurile destul de mici care permit acel aer rece cu care ardelenii sunt obișnuiți. Clima în general este temperat-humid total cea ce înseamnă că are o foarte mare deschidere pentru dezlănțuirile naturii. În părțile mai depărtate Deva este parțial înconjurată de munți și desigur de ceea se transmit acele viscole. Vegetația este ca un desert rece. Cam totul este uscat în zona de câmpie iar în zona de pădure, deal și munte este foarte multă vegetație, în general pădure de foioase și, desigur, fructe ca zmeura, căpșuni, vișine și multe altele.

Istorie

Până în 1920 a fost reședința comitatului Hunedoara, apoi a județului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicția Curții de Apel Cluj, până la desființarea curților de apel în anul 1952. Din 1992 se află sub jurisdicția Curții de Apel Alba Iulia.

Între 1952-1968 a fost reședința Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale României comuniste.

Cultură

Biblioteca Județeană „Ovid Densusianu” Hunedoara — Deva este o instituție cu profil enciclopedic pusă în slujba comunității județene și care permite accesul nelimitat și gratuit la colecții, baze de date și la alte surse proprii de informații.

Asociația Culturală "Casina Națională" din Deva. A fost înființată în anul 1842. Are ca scop promovarea culturii din orasul Deva, dar si din judetul Hunedoara.

Teatrul "Kristofferson", renovat in 2009, este un alt reper al culturii devene, pe scena acestuia fiind prezentate celebre piese de teatru, cum ar fi "Corbul si Vulpoiu", "Cu Badea la psihiatru" sau "D´ale Canibalului".

Demografie

Populația Devei

Populația municipiului număra la recensământul din 2002, 69.257 locuitori, din care 89,2% români, 8,6% maghiari, 1,2% țiganii.

Evoluția demografică la recensăminte:

Comunitatea maghiară

În anul 2002 trăiau în Deva 5.975 maghiari, reprezentând 8,6% din totalul populației orașului. În Deva funcționează Grupul Școlar Teglas Gabor și Liceul Catolic, instituții cu limba de predare maghiară. În oraș funcționează editura Corvin.

„Comunitatea” francofonă

În decembrie 1992, la Deva, a luat naștere Asociația Franța-Deva (FraDev) de schimburi culturale cu Franța și cu țările francofone.

Administrație și politică

Stema municipiului Deva în perioada interbelică

Articol principal: Politica în Deva.

Primăria

Din [2012] și până în prezent primarul municipiului este Petru Mărginean (PC)

Consiliul local

Componența Consiliului Local Deva în urma alegerilor din 1 iunie 2008:

Rezultatele alegerilor pentru consiliul local Deva 2008
	Partid	Voturi	Procent	Mandate obținute
	Partidul Național Liberal	11.763	43,36%	10
	Partidul Democrat-Liberal	5.174	19,07%	5
	Partidul Social Democrat	3.975	14,65%	4
	Uniunea Democrată Maghiară din România	1.653	6,09%	1
	Partidul România Mare	1.491	5,49%	1
Notă: procentele se referă la numărul de voturi valabil exprimate, nu la numărul de mandate obținute (după redistribuirea voturilor nule și a voturilor pentru partidele care nu au trecut pragul electoral).

Obiective turistice

Ruinele cetăţii Deva

Ruinele Cetății Deva, de pe Dealu Cetății, au fost și rămân un obiectiv turistic important. În ultimii ani a fost conceput un program de amenajare a Cetății, proiect foarte controversat, pentru a o pune în valoare și a o face accesibilă tuturor vârstelor: instalarea unui telescaun și amenajarea unei terase în incinta fortificației (idee abandonată ulterior la insistențele reprezentanților Muzeului Deva). Odată ajuns sus lângă ruinele cetății, ni se dezvăluie panorama orașului și a împrejurimilor. Se vorbește despre existența unui tunel subteran care unea Cetatea Devei de Castelul de la Hunedoara. Câțiva kilometri mai departe, pentru week-end sau cantonamente sportive: Cabana Căprioara reprezintă o altă atracție, accesibila cu mașina sau pe jos, fiind amplasată pe DJ707 ieșind din Deva pe strada Aurel Vlaicu.

Vedere de pe cetate

La poalele dealului se întinde „Parcul Cetății”. La intrarea dinspre sud a parcului se află casa lui Dr. Petru Groza („casa fără acoperiș” cum îi spun locuitorii vârstnici), care se preconizează a fi transformată în muzeu memorial. În centrul parcului rezistă de decenii o filigorie: chioșcul orchestrei, însă a rămas muzical doar cu numele. Tot așa cum e prezentă la câțiva pași statuia tăcută a lui Mihai Eminescu, pentru turiștii sau devenii romantici. Bineînțeles ca există și o stradă care poartă numele poetului.

Castelul Magna Curia

În nord-vestul parcului, la marginea dinspre dealul cetății, se află castelul Magna Curia, construit în secolul XVI. Inițial castelul a fost conceput în stilul Renașterii, dar restaurările ulterioare (din timpul lui Gabriel Bethlen, în anul 1621, precum și cele din prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat și elemente de artă barocă. În prezent complexul arhitectonic Magna Curia adăpostește Muzeul Județean Deva (secțiile de istorie și științe naturale).

La marginea de est a parcului este fostul Liceu Sportiv, astazi Colegiu National Sportiv „Cetate” Deva, renumit pentru generațiile de gimnaste precum: Nadia Comăneci (sub îndrumarea antrenorului Bela Karolyi), Ecaterina Szabo (antrenori Octavian Belu și Mariana Buruiană), Daniela Silivaș nascută în Deva, ș.a. Olimpicele au fiecare câte o statuie-bust, reușite, modelele fiind ușor de recunoscut de către fani. După sala de sport se ascunde „Stadionul Cetate”, unde evoluează echipa de fotbal „Mureșul Deva”, terenul de antrenamente, terenuri de tenis de câmp și Complexul Aqualand (țara apei). Între perimetrul statuilor și stadion, s-a amenajat un patinoar. Proiectul de amenajare a cetății a fost în final realizat cu plecarea cabinei din acest punct: parcarea stadionului. Un loc strategic pentru organizarea Orășelului copiilor sau târgului de Crăciun, pentru turiști sau autohtoni, printre care vor fi cu siguranță amatori să vadă și sa filmeze orașul de la înălțimea cetățuii.

O altă statuie și mai veche a lui Decebal, supraveghează ieșirea din parc spre Centrul Vechi. De-a lungul străzii pietonale a orașului și pe străzile adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Județean, Colegiul Național Decebal, renovat în 2004, Teatrul de Revistă al Devei, fostul sediu al Băncii Naționale, Primăria, Biserica Reformată, restaurantul Bachus (fosta cazarmă militară), Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” și Școala Generală „Regina Maria” — care împreună sunt cunoscute localnicilor drept Centrul Vechi. În Centrul Vechi, turistul se va fotografia chiar cu statuia lui Traian, aflat la loc de onoare in țara dacilor.

Bisericile Ortodoxe și cea Catolică, îndrumă localnici și turiști, la reculegere, la cunoașterea talentelor care au contribuit la forma lor de astăzi (interioare minunate, icoane, scene murale, sau statuile catolice), la recunoașterea armoniei cu orașul. Într-un cartier limitrof parcului, vizita orașului poate fi completată cu Mănăstirea Catolică.

Periplul statuilor se continuă cu alt Decebal mai impunător, Decebal călare, cu stindardul in formă de cap de lup înspăimântător exact așa cum este în pozele din cartea de istorie. Acolo în Piața Victoriei. Acolo în fața Casei de Cultură „Drăgan Muntean”. Un alt obiectiv turistic ar fi Cimitirul Eroilor Sovietici. E simplu de găsit, pe strada Călugareni, strada care urcă din spatele Casei de Cultură! Cultură fără expoziții de artă nu se face: turistul poate face o escală in mica Galerie de Artă de pe bulevardul Decebal, galerie deschisă în fiecare zi a săptămânii.

În urmă cu mulți ani, exista și în Deva una din casele lui Nicolae Ceaușescu, ea nu a fost demolată și poate fi văzută din stradă, pentru cei care sunt curioși să știe care era hotelul personal al acestuia: pe strada Lucian Blaga, fosta stradă 6 martie.

Foarte recent a fost contruit un sens giratoriu care concurează cu cel din orașul Alba-Iulia. Această lucrare este vizavi de Piața Arras sau "La Place Arras", simbolul înfrățirii Devei cu orașul Arras din Franța. Piața Arras este înfrumusețată cu un grup statuar al gimnastelor devene, iar acum este pusă în valoare de noul sens giratoriu.

Învățământul superior

• Societatea „Ateneul Român” - Universitatea Ecologică „Traian”
• Universitatea „Spiru Haret” (filială)
• Universitatea de Vest Timișoara. Colegiul de Institutori
• Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” (filială)

Infrastructură

Etape. Istoric.

Etapa I-a: 2008.

Proiectul de construcție a autostrăzii A1 pe porțiunea Orăștie–Deva, ce face joncțiunea dintre tronsoanele Sibiu–Deva și Deva–Lugoj, este în faza exproprierilor. Pentru construcția acestei porțiuni finanțarea este făcută de Uniunea Europeană prin fonduri nerambursabile (prin programul ISPA) și de către Ministerul Transporturilor. Termenul de finalizare a execuției proiectului este anul 2010, în caz de eșec Uniunea Europeană își va retrage contribuția.

Etapa a II-a: 2010.

La 9 noiembrie 2010, Compania Națională de Autostrăzi a semnat contractul pentru construirea porțiunii de autostradă Deva-Orăștie.

Etapa a III-a: 2011.

Lucrările de execuție au fost demarate în acest an, 2011. Lucrările pentru cei 32 de km de autostradă de pe coridorul IV sunt făcute de asocierea Strabag (Austria)-Straco Group (Romania), valoarea totală a contractului fiind de 220 de milioane de euro, dintre care 133 de milioane bani europeni.

Autostrada, care are 15 poduri și 10 pasaje, trebuie terminată în 24 de luni de la începerea lucrărilor.

Personalități

• Francisc David (1510—1579), fondatorul și primul episcop al Bisericii Unitariene — și-a trăit ultimii ani de viață întemnițat și a murit ca martir în închisoarea cetății Deva.
• Francisc Nopcea de la Silvașu-de-Sus (1877–1933), naturalist, geolog și unul din fondatorii paleontologiei — s-a născut la Deva.
• Petru Groza (1884–1958), om politic român — avea reședința în Deva, în casa de la intrarea în parcul orașului (proiect al arhitectului Horia Creangă).
• Ștefan Péterfi (1906–1978), botanist român, membru titular al Academiei Române — s-a născut la Deva.
• Radu Ciobanu (n. 1935), scriitor timișorean — s-a stabilit la Deva.
• Doina Badea (1940–1977), cântăreață de muzică ușoară — a debutat pe scena Teatrului de Estradă din Deva.
• Daniela Silivaș (n. 1972), câștigătoare a șase medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1988 și a mai multor titluri la campionatele mondiale și europene de gimnastică — s-a născut la Deva.
• Drăgan Muntean (1955-2002), a fost un cunoscut solist vocal de folclor muzical românesc din Ardeal.
• Sanda Nicola (n. 1978), jurnalist de televiziune, s-a născut în Deva și a absolvit Colegiul Național Decebal. Si-a început cariera de jurnalist la 3tv Deva.

Orașe înfrățite

•  Arras (Franța) — în onoarea acestei înfrățiri una din piețele Devei poartă numele de „Piața Arras”
•  Cherbourg-Octeville (Franța)
•  Szigetvár (Ungaria)
•  Yancheng (China)

Vezi și

• Cetatea Deva
• Romanicul în Transilvania

Legături externe

• ro Primăria Deva (site oficial)
• ro „Orașul Deva” — site comercial de prezentare
• ro Portalul Orasului Deva (portal oficial)
• ro Listă obiective turistice în Deva
• ro Harta Devei inclusiv planificator de rute, puncte de interes, transport în comun
• ro Biblioteca „Ovid Densușianu” Deva
• ro Blogul orașului Deva