Geoagiu
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Geoagiu | |
| — Oraş — | |
 |
|
  Geoagiu
|
|
| Coordonate: | |
|---|---|
| Ţară |  România |
| Judeţ | Hunedoara |
| Atestare documentară | 1291 |
| Localităţi componente |
Vezi listă ->
|
| Guvernare | |
| - Primar | Simion Mariş (PSD, ales 2008) |
| Populaţie (2002)[1] | |
| - Total | 5.984 locuitori |
| - Densitate | 151 loc./km² |
| Site: Oraşul Geoagiu (ro) | |
Geoagiu (în maghiară Algyógy, în germană Gergesdorf) este un oraş turistic balnear din judeţul Hunedoara, Transilvania, România. Are o populaţie de 5.984 locuitori.
Cuprins |
[modifică] Date geografice
Localitatea se află la vărsarea râului Geoagiu în Mureş.
[modifică] Monumente
- Biserica Rotondă din Geoagiu (sec. al XI-lea)
[modifică] Istoric
Pe teritoriul actualei aşezări s-a aflat localitatea daco-romană Germisara [2], denumită mai apoi "Thermae Dodonae".
Localitatea Geoagiu este atestată documentar din anul 1291, când a fost menţionată sub numele de "Villa Gyog" într-un document care enumeră hotarele comunei Binţinţi.
Oraşul are în componenţă şi staţiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi.
[modifică] Legături externe
[modifică] Vezi şi
[modifică] Note
- ^ Rezultatele recensământului din 2002 pentru Geoagiu, Hunedoara.
- ^ Germisara dacă (în traducere: "izvor fierbinte", de la germi - fierbinte şi sara - izvor), foste băi termale regale dacice, a devenit sub Romani "Thermae Germisara" sau "Germisara Cum Thermis". Decebal a depus ca ofrandă la Germisara o plăcuţă de aur dedicată zeilor medicinei. Cercetările arheologice au descoperit urmele de zid ale castrului roman Germisara, datând din secolele II-III d.C., situat pe drumul ce lega Ulpia Traiana Sarmizegetusa de Apulum. Mărturii asupra activităţii romane în această zonă sunt “Drumul Romanilor”, urmele "thermelor" si statuile dedicate zeilor Aesculap, Hygeea, Jupiter, Hercules.
|
||||||||||
|
|||||
