Comuna Băița, Hunedoara

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Băița
—  Comună  —
Biserica de lemn din satul Hărțăgani
Biserica de lemn din satul Hărțăgani
Stema Băița
Stemă

Țară  România
Județ Actual Hunedoara county CoA.png Hunedoara

SIRUTA 88092

Reședință Băița
Sate componente Barbura, Băița, Căinelu de Sus, Crăciunești, Fizeș, Hărțăgani, Lunca, Ormindea, Peștera, Săliște, Trestia

Guvernare
 - Primar Damian Diniș (PSD,02000)

Suprafață
 - Total 111,40  km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3.712 locuitori
 - Densitate 36 loc./km² 
 - Recensământul anterior, 2002 4.218 locuitori

Site: Pagina Primăriei

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Băița (în maghiară: Boica, în germană: Berneseiten) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România. Are în componență 11 sate: Băița (reședință), Barbura, Căinelu de Sus, Crăciunești, Fizeș, Hărțăgani, Lunca, Ormindea, Peștera, Săliște și Treastia.

Stema[modificare | modificare sursă]

Are formă de scut cu marginile laterale rotunjite unde:

  • în partea superioară, în câmp verde, se află trei crenguțe de stejar cu ghindă, de aur, reprezentând bogăția silvică și potențialul turistic al zonei
  • în vârful (partea de jos) scutului, în câmp roșu, este o intrare de mină, neagră, zidită cu cărămizi inegale, de argint, în care broțează două ciocane de miner, încrucișate, de aur, reprezentând ocupația de bază a localnicilor
  • scutul este timbrat sus de o coroană murală de argint cu turn crenelat, semnificând rangul de comună

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Băița

     Români (97.35%)

     Necunoscută (1.77%)

     Altă etnie (0.86%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Băița

     Ortodocși (95.74%)

     Necunoscută (1.8%)

     Altă religie (2.45%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băița se ridică la 3.712 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.218 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,36%). Pentru 1,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,74%). Pentru 1,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[3]

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

  • Biserica de lemn "Buna Vestire" din satul Hărțăgani, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din satul Peștera
  • Biserica ortodoxă "Buna Vestire" din satul Băița
  • Biserica ortodoxă "Buna Vestire" din satul Trstia
  • Biserica romano-catolică Băița
  • Mănăstire "Acoperemântul Maicii Domnului" din Băița
  • Biserica ortodoxă din Ormindea
  • Rezervația naturală "Calcarele din Dealu Măgura" (120 ha)
Terenurile de fotbal ale echipei „Şoimul” Băiţa

Asociația Sportivă „Șoimul” Băița[modificare | modificare sursă]

Echipa clubului în sezonul 2013 - 2014

În cadrul comunei există o asociație sportivă numită „Șoimul” Băița.[4][5] Aceasta include[6]:

  • o echipă de fotbal seniori cu același nume fondată în anul 2010 și, care evoluează în Liga a IV-a[7].
  • o echipă de fotbal juniori
  • o echipă de fotbal feminină
Baza materială a asociației sportive include[6]
  • un teren cu gazon artificial[5] și instalație de iluminare pe dealul Haldina din Băița
  • un stadion în satul Crăciunești, ce urmează a fi modernizat cu ajutorul fondurilor europene.[8]

Inițial înscrisă în Liga a V-a – seria a II-a[necesită citare], echipa de fotbal „Șoimul” Băița la finalul campionatului 2010-2011 s-a clasat pe locul I și a promovat în Liga a IV-a[9], în anii următori reușind să se claseze pe locul 10 din 17 echipe (2011-2012), respectiv 11 (2012-2013).[necesită citare]

Lotul „Șoimului” Băița a suferit în timp numeroase modificări.

Există și o întrecere sportivă găzduită din anul 2010[5] de comuna Băița – Cupa „Șoimul” Băița[5][10], ce dă posibilitatea tuturor celor din comună ce iubesc fotbalul să se manifeste într-un cadru organizat.[10]

Asociația sportivă locală a reușit să obțină sprijin inclusiv la nivel județean.[11] sau de la investitori privați.[12]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  3. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Sentința civilă a Tribunalului Deva - Nr 8626/221/2009 din 02 noiemebrie 2009 de admiterea a cererii de înființare a Asociației Cultural - Sportive „Șoimul” Băița, portal.just.ro. Accesat la 18 noiemebrie 2013
  5. ^ a b c d Fotbal pe pâine la Cupa „Șoimul Băița”, M. Șerban, Mesagerul Hunedorean, 27 iulie 2012. Accesat la 18 noiembrie 2013.
  6. ^ a b Secțiunea Cultură și Sport de pe siteul comunei Băița, accesat la 16 noiembrie 2013.
  7. ^ La anul atacăm promovarea!, Ovidiu Manastire, 19 martie 2013, Servus Hunedoara. Accesat în 18 noiembrie 2013
  8. ^ Edilii din Băița așteaptă bugetul local. Rețeaua de utilități și căminele culturale, pe lista de investiții a primarului Damian Diniș, Raluca Pomolea, 21 februarie 2013, Glasul Hunedoarei. Accesat la 18 noiembrie 2013
  9. ^ Victoria, victorie dintr-a șaptesprezecea încercare - Liga a IV-a Hunedoara, 05 martie 2012, liga2.prosport.ro. Accesat la 18 noiembrie 2013
  10. ^ a b Cupa „Șoimul” Băița a rămas în comună, Claudiu Sav, Glasul Hunedoarei, 13 august 2013. Accesat la 18 noiembrie 2013.
  11. ^ Anexa la Hotărârea nr. 95/2013 a Consiliului Județean Hunedoara: LISTA cuprinzând asociațiile pentru tineret, cluburile sportive și unitățile de cult din județul Hunedoara care beneficiază de finanțări nerambursabile de la bugetul propriu al Județului Hunedoara, pentru anul 2013., cjhunedoara.ro. Accesat la 18 noimebrie 2013
  12. ^ Carpatcement sprijină consistent comunitãțile locale, Magdalena Șerban, Mesagerul Hunedorean, 23 septembrie 2013. Accesat la 18 noiembrie 2013

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]