Munții Parâng

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Reprezentare 3D - Munții ParângHarta 3D pentru Parangul Mare, Romania - version 1.jpg

Munții Parâng fac parte din Carpații Meridionali, grupa muntoasă Parâng-Șureanu-Lotrului, fiind cea mai mare ca suprafață dintre masivele muntoase ale României. De la est la vest măsoară aproximativ 50 de km iar de la nord la sud circa 25 km.

Munții Parâng sunt delimitați la vest de Valea Jiului, iar la est de râul Olteț și râul Lotru. La nord sunt delimitați de Munții Șureanu, prin valea râului Jiul de Est Spre sud, delimitarea este făcută de șirul depresiunilor Novaci, și Baia de Fier.

Sunt străbătuți de cea mai înaltă șosea de la noi din țară, Transalpina, care ajunge până la altitudinea de 2.200 m, oferind imagini rar întâlnite.[judecată de valoare]

Pe cuprinsul întinderii munților Parâng se găsesc un vârf muntos de peste 2.500 de metri, și anume vârful Parângul Mare, cu 2.519 m și trei vârfuri de peste 2.400 de metri: Gemănarea, cu 2.426 m, Stoinița, cu 2.421 m și Cârja cu 2.405 m și aproximativ 15 vârfuri de peste 2.300 m.

Munții Parâng se remarcă prin masivitatea lor, care îi fac a fi asemănători cu Munții Făgăraș și multitudinea de lacuri glaciare (Mija, Câlcescu, Roșiile, Iezerul Înghețat) care îi aseamănă cu Munții Retezat. Faptul că pe traseele sale sunt puține cabane și refugii montane îl face să fie unul dintre cele mai sălbatice masive muntoase din România.

Partea sa sudică se remarcă prin existența unor formațiuni calcaroase, care au dat naștere unor peșteri, cum ar fi: Peștera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena și Peștera Polovragi, aflată pe valea râului Olteț.

Munţii Parâng văzuţi de pe Vârful Ieşu (în extrema stângă, Vârful Parângul Mare.)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]