Comuna Boteni, Argeș

45°10′54″N 25°07′38″E (Comuna Boteni, Argeș) / 45.18167°N 25.12722°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Boteni.
Boteni
—  comună  —
Boteni se află în România
Boteni
Boteni
Boteni (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°10′54″N 25°07′38″E ({{PAGENAME}}) / 45.18167°N 25.12722°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Argeș county CoA.png Argeș

SIRUTA14673

ReședințăBoteni
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Boteni[*]Vasile Leau[*][3] ( PSD, )

Suprafață
 - Total24 km²
Altitudine545 m.d.m.

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2495 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Poziția localității Boteni
Poziția localității Boteni

Boteni este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Balabani, Boteni (reședința), Lunca și Mușcel.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în marginea nord-estică a județului, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile Argeșelului. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de Hârtiești, Vulturești, Davidești, Mioveni și Mărăcineni (unde se termină în DN73) și spre nord de Mioarele și Valea Mare-Pravăț (unde se termină în DN72A). La Boteni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ737, care duce spre nord-vest la Mioarele și Câmpulung (unde se termină în DN73).[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Boteni

     Români (96,99%)

     Romi (1,6%)

     Necunoscut (1,32%)

     Altă etnie (0,08%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Boteni

     Ortodocși (97,55%)

     Necunoscută (1,32%)

     Altă religie (1,12%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boteni se ridică la 2.495 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.739 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,99%), cu o minoritate de romi (1,6%). Pentru 1,32% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,56%). Pentru 1,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Boteni este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Vasile Leau[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Mișcarea Populară2      
Partidul Național Liberal2      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1      

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și era formată din satele Pământeni, Gogorani, Vârtopol, Câmpșorul, Balabani, Linia și Luncani, având în total 1563 de locuitori ce trăiau în 348 de case. În comună funcționau o biserică și o școală cu 61 de elevi (dintre care o fată).[7] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Argeșelul, având 2161 de locuitori în satele Balabani și Boteni.[8]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, în alcătuirea actuală.[9][10]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Boteni se află crucea de piatră de pe valea Hobăii, monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflat la 4 km de satul Boteni și datând de la 1656. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local este casa Gheorghe Duțescu (începutul secolului al XX-lea) de la numărul 333 din satul Boteni.

Personalități locale[modificare | modificare sursă]

„ Este dus de la București la Boteniul natal cu o mașină care transporta morcovi. Înmormântarea are loc în ziua Sfîntului Nicolae, drumul spre locul de veci făcîndu-l într-un car tras de boi. Cei prezenți la înmormântare susțin că nici măcar nu erau boi. Erau vaci. Slujba de înmormântare a fost făcută după rit ortodox, Petre Țuțea fiind înmormântat în cimitirul ortodox al comunei Boteni.

Într-un interviu, publicat postum, în „România Liberă”, Petre Țuțea afirma :

<<Am lăsat o cerere la Uniunea Scriitorilor să fiu înmormântat la Blaj, în Mica Romă a lui Eminescu. Am plătit slujba, clopotele, locul. Acu – sigur că la Blaj pot să fiu înmormântat și lângă gard, că-i pământ sacru acolo ... Eu sunt legat de Blaj prin concepția mea panlatină a culturii române”.>> ”

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  4. ^ Google Maps – Comuna Boteni, Argeș (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Boteni, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 550. 
  8. ^ „Comuna Boteni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  9. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  11. ^ Articolul despre Petre Țuțea Arhivat în , la Wayback Machine. de pe situl web Top români Arhivat în , la Wayback Machine.

Legături externe[modificare | modificare sursă]