Gândirea (revistă)

Gîndirea
Coperta primului numar al revistei Gândirea
Informații generale
Țara	România
Tip	Revistă de cultură
Redactor-șef	Cezar Petrescu, D. I. Cucu
Data fondării	1921
Limbă	Română
Încetarea apariției	1944
Sediu	Cluj, București
Prezență online

Parte din seria
Fascismul în România
Organizații PND (1910) MNFIR (1921) Fascia (1921) UNC (1922) LANC (1923) Acțiunea Română (1924) MNF (1923) Mișcarea Legionară (1927) LCC (1929) Blocul Cetățenilor (1932) PNA (1932) PNSR (1932) Detașamentele morții ale Gărzii de Fier (1933) Cruciada Românismului (1934) FR (1935) PNC (1935) PPGR (1935) CML (1936) FRN (1938) PN (1940) MTR (1942) PTȚ (1993) PNG-CD (2000) ND (2000) FO ACN
Lideri Antonescu Bacaloglu Bonfert Cantacuzino Codreanu Crainic Cuza Forțu Goga Lăzurică Manoilescu Sima Stelescu Tătărescu Vaida Vifor Gigurtu Totoescu Becali Ionescu Georgescu
Ideolgie și doctrină Fascism Neofascism Neolegionarism Pentru Legionari Cărticica Șefului de Cuib Cuib (structură organizațională)
Publicații Pământul Strămoșesc Buna Vestire Cuvântul Gândirea Sfarmă-Piatră Țara Noastră
Evenimente Funeraliile lui Ion Moța și Vasile Marin (1937) Masacrul de la Jilava (1940) Rebeliunea legionară și Pogromul de la București (1941)
Represiunea antilegionară Lotul Vișovan
Varia Regatul României sub fascism Statul Național-Legionar Biserica Ortodoxă și Garda de Fier Neolegionarism

Gândirea a fost o revistă culturală de factură tradiționalistă din România interbelică fondată în 1921, la Cluj, de Cezar Petrescu și D. I. Cucu, mai întâi ca supliment literar al ziarului Voința. . Ulterior, prin mutarea revistei la București, după un an, conducerii revistei i s-au alăturat alte nume de calibru, așa cum sunt Adrian Maniu și Gib Mihăescu, iar, din 1926, superactivul și multilateralul Nichifor Crainic, liant puternic între curentele artistice, culturale și ideologice ale gândirismului și cele ale ortodoxismului.

Deși, din multe puncte de vedere, Revista Gândirea și gândirismul, curentul artistic creat în jurul ei, de la care numele a fost „împrumutat,” au reprezentat doar una din multiplele fațete ale mișcării artistice ample, complexe, românești interbelice, cu multe aspecte de avangardă originală. Totuși, doar în „mod aparent,” fiind preponderent o exponentă a ideilor tradiționalismului autohton, Gândirea se regăsește pe poziții relativ antitetice moderniștilor de la Sburătorul lui Eugen Lovinescu, grup, în esență, sincronist, care reprezenta o altă fațetă a aceleiași avangarde artistice românești. Nichifor Crainic, în articolul din revistă intitulat Sensul tradiției recunoștea că Gândirea a pornit de la moștenirea Sămănătorului.

Istoric

Fondată în 1921, la Cluj, de Cezar Petrescu și D. I. Cucu, revista s-a mutat în anul următor la București. Aici, conducerii inițiale, i s-au alăturat alte importante, așa cum sunt Adrian Maniu și Gib Mihăescu.

Începând cu 1926, multilateralul și superactivul Nichifor Crainic, verigă puternică între curentele artistice, culturale și ideologice al gândirismului și cel al ortodoxismului, se implică în conducerea revistei, iar din 1928 devine directorul și ideologul publicației. Cunoscând doar două întreruperi (1925 și 1933-1934), publicația devine una dintre cele mai importante reviste culturale ale interbelicului românesc.

Scriitori implicați în activitatea gândirismului

Activitatea revistei (1921 - 1944)

În jurul publicației și sub îndrumarea gânditorului Nichifor Crainic, personalitate complexă interbelică, s-a format o adevărată grupare ce reunea o mare parte din intelectualitatea de marcă a vremii: Ion Barbu, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, Dan Botta, Alexandru Busuioceanu, Mateiu I. Caragiale, Oscar Walter Cisek, Radu Gyr, Niculae I. Herescu (care semna adesea, N. I. Herescu, Gib Mihăescu, Ovidiu Papadima, Victor Papilian, Ioan Pe­tro­vici, Ion Pillat, Adrian Maniu, V. I. Popa, Dragoș Protopopescu, Ion Marin Sadoveanu, Dumitru Stăniloae, Paul Sterian, Francisc Șirato, Al. O. Teodoreanu, Ionel Teodoreanu, Sandu Tudor, Tudor Vianu, Pan M. Vizirescu, Vasile Voiculescu, Sandu Tudor, G. M. Zamfirescu și mulți alții.

Unele voci importante interbelice ale culturii române, precum fuseseră: Tudor Arghezi, George Călinescu, Șerban Cioculescu, Petre Pandrea, Mircea Eliade, Emil Cioran, Alexandru Terziman, dar și alții, au avut colaborări numai temporare. George Călinescu și Zaharia Stancu, un timp colaboratori ai revistei, vor ajunge însă curând să atace linia pe care o va urma publicația.

Din varii motive obiective, Revista Gândirea a avut două întreruperi, în decursul anului 1925 și în intervalul 1933 - 1934. Prestigioasa publicație culturală și-a încheiat activitatea în 1944, din motive istorice.

Profilul teoretico-filozofic al revistei

Inspirându-se din Chamberlain și Spengler, gândiriștii erau înclinați să-și reprezinte toată istoria noastră modernă ca o luptă a geniului autohton rural cu formele de viață „neorganice”, orășenești, împrumutate din Apus. Gândirea se situa pe o veche linie, care, de la Maiorescu la Iorga și de la junimism la sămănătorism, și-au îndreptat focul criticii împotriva civilizației românești cu tot ce implica ea, socotind-o o „formă fără fond”, fiindcă n-a ieșit dintr-o dezvoltare organică și nu răspunde cerințelor imanente și imboldurilor „firești” ale „sufletului național”..

După decembrie 1989

Colecția (parțială) a revistei, în formă digitală, a fost pusă la dispoziția publicului de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

În perioada 1991 - 2004 a apărut la Sibiu și mai apoi Sinaia, seria nouă a "Gândirii", la inițiativa profesorului sibian Mihai Marinică, sub conducerea lui Pan M. Vizirescu, colaborator al revistei și singurul supraviețuitor din lotul ziariștilor condamnați în 1946 de către Tribunalul Poporului. Seria nouă îl avea ca redactor principal pe un nepot al preotului Ioan Sămărghițan, în casa căruia se refugiase Nichifor Crainic și împreună cu care fusese apoi arestat. Dintre colaboratorii vechi ai "Gândirii" semnatari și în seria nouă, alături de Pan M. Vizirescu, mai trăia doar Ovidiu Papadima.

A se vedea și

• Articolul Avangarda artistică românească
• Categoria Avangarda artistică românească
• Formatul Avangarda artistică românească
• Articolul Gândirism
• Categoria Revista Gândirea
• Formatul Gândirism
• Categoria Avangarda artistică românească

Bibliografie

• George Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu, Editura Minerva, București, 1983: Cap. XXVII: „Ortodoxiștii”, pp. 356-363.
• Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului în România, Raport final, Editura Polirom, Iași, 2004, accesat la 27 februarie 2007
• Mircea A. Diaconu, Poezia de la „Gândirea”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997
• Dan Grigorescu, Istoria unei generații pierdute: expresioniștii, Editura Eminescu, București, 1980
• en Irina Livezeanu, „After the Great Union: Generational Tensions, Intellectuals, Modernism, and Ethnicity in Interwar Romania” Arhivat în 14 septembrie 2012, la Wayback Machine., în Nation and National Ideology. Past, Present and Prospects. Proceedings of the International Symposium held at the New Europe College, Bucharest, April 6-7, 2001, Center for the Study of the Imaginary, New Europe College, pp. 110-127.
• en Anneli Maier, „Romanian „Protochronism” and the New Cultural Order”, 16 noiembrie 1977, pe situl Open Society Archives, accesat la 27 februarie 2007
• Dumitru Micu, „Gândirea” și gândirismul, București, Editura Minerva, 1975
• Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, București, 1995
• Emil Pintea, Gândirea (antologie) , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992
• Emil Pintea, Gândirea (1921-1944). Indice bibliografic adnotat, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1998
• en Mihaela Pop, „The Promethean Man Eastward or Westward? Arhivat în 24 martie 2018, la Wayback Machine.”, în Oliva Blanchette, Tomonobu Imamich, George F. McLean (ed.), Philosophical Challenges and Opportunities of Globalization, Cultural Heritage and Contemporany Change series I, Culture and Values, Volume 19, The Council for Research in Values and Philosophy, pp. 321-334, accesat la 17 iunie 2017
• Ilarion Țiu, „Comunism – „Ziariștii fasciști”, în boxa acuzaților”, în Jurnalul Național, 8 martie 2006
• Simona Vasilache, Recenzie a cărții Tradiție supralicitată, modernitate diortosită. Publicistica lui Nichifor Crainic și a lui Nae Ionescu la o nouă lectură a lui Viorel Marineasa, în Observator Cultural, nr. 257, 25 ianuarie 2005, accesat la 27 februarie 2007
• Francisco Veiga, Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941: Mistica ultranaționalismului, Editura Humanitas, București, 1993 (versiunea în limba română a ediției spaniole La mística del ultranacionalismo (Historia de la Guardia de Hierro) Rumanía, 1919–1941, Publicacions de la Universitat Autònoma de Barcelona, Bellaterra, 1989 ISBN: 84-7488-497-7)

Legături externe

• Arhiva scanată a revistei pe pagina de internet a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca
• Interviu (audio + text) cu scriitorul Pan Vizirescu, unul dintre "gândiriști", care din 1931 a publicat în paginile revistei, timp de 15 ani, poezie, proză, studii critice și eseuri^{[nefuncțională]}