Partidul Național Creștin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Partidul Național Creștin
National Christian Party swastika.svg
Președinte Octavian Goga  Modificați la Wikidata
Înființat   Modificați la Wikidata
Desființat   Modificați la Wikidata
Sediu București
Ideologie oficială Ultranaționalism românesc
Naționalism creștin-ortodox
fascism
Antisemitism
Poziție politică extrema dreaptă
Steagul partidului

Partidul Național Creștin a fost un partid de extremă-dreapta în România interbelică, cu o politică naționalistă și virulent antisemită.[1]

Crearea Partidului Național Creștin[modificare | modificare sursă]

Afiș electoral din 1937, în care adversarii politici sunt prezentați drept aserviți comunismului și evreilor. Virgil Madgearu (colțul din stânga) a fost asasinat trei ani mai târziu, iar Ion Mihalache (colțul de sus) a murit în temnițele comuniste.

Partidul Național Creștin a fost creat la Iași prin fuziunea, la 14 iulie 1935, a Ligii Apărării Național Creștine (A.C.Cuza) și Partidului Național Agrar (Octavian Goga). Președinte suprem a fost A.C.Cuza, iar președinte Octavian Goga.[2]

Partidul Național Creștin la guvernarea României[modificare | modificare sursă]

Octavian Goga a condus între 28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938 un guvern minoritar (Guvernul Octavian Goga) format din reprezentanți ai Partidului Național Creștin (locul 4 la alegerile din 20 decembrie 1937 cu 281.167 voturi, adică 9,5% și 39 de mandate),[3] ai grupării național țărăniste de centru conduse de Armand Călinescu și personalități apropiate regelui Carol al II-lea.[4]

Chiar din a doua zi de la învestitură, guvernul național-creștin a promulgat în jurnalul nr. 4036/29 decembrie 1937 suprimarea ziarelor „Adevărul”, „Dimineața” și „Lupta”, începând cu 30 decembrie 1937, acuzate ca fiind de orientare evreiască.[5]

Primul act al noului guvern este întocmirea unui statut foarte complet și sever pentru comunitatea evreiască.[6]

Desființare[modificare | modificare sursă]

În 1938, prin instituirea dictaturii regelui Carol al doilea, Partidul Național Creștin a fost înlăturat de la guvernare[7] și, ca toate celelalte partide cu excepția partidului regalist, scos în afara legii.

În prezent[modificare | modificare sursă]

Un personaj destul de obscur, Marian Bătăiosu, care a vrut să candideze la președinția României în 2009,[8] încearcă să reînființeze și să legalizeze acest partid prin intermediul site-ului său personal.[9]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Articole
  2. ^ Pop, pag.121
  3. ^ Pop, pag.171
  4. ^ Pop, pag.177-178
  5. ^ Guvernarea Goga – Cuza și politica antisemită
  6. ^ Radu-Dan Vlad - îngrijitor de ediție, Procesele Lui Corneliu Zelea Codreanu (1938), Vol. II, Editura Mica Valahie, p. 179
  7. ^ Pop, pag.199
  8. ^ Marian Bătăiosu - candidat la președinție, ziare.com
  9. ^ Fără Partidul Național Creștin, România nu se va putea salva de la dezastru, indiferent cine va guverna țara

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  1. Pop, Gheorghe T. - Caracterul antinațional și antipopular al activității Partidului Național Creștin, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978

Lecturi suplimentare[modificare | modificare sursă]

  • Gheorghe T. Pop, Caracterul antinațional și antipopular al activității Partidului Național Creștin, 227 p., Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978
  • Ion Mezarescu, Partidul Național Creștin - 1935 - 1938, 358 p., Editura Paideia, 2018, ISBN: 9786067482560

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • România a Românilor, discurs rostit de Octavian Goga, președintele Partidului Național-Creștin, în ședințele din 4 și 9 decembrie 1935 ale Camerei Deputaților, oocities.org