Partidul Național Creștin
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Partidul Național Creștin | |
 | |
| Oameni cheie | |
|---|---|
| Președinte | Octavian Goga  |
| Date | |
| Înființat | |
| Desființat | |
| Sediu | București |
| Informații | |
| Ideologie oficială | naționalism românesc Naționalism creștin-ortodox fascism Antisemitism Fundamentalism creștin Corporatism |
| Poziție politică | extremă dreapta |
Modifică text  | |
Partidul Național Creștin a fost în România interbelică, un partid de extremă-dreapta, caracterizat de o politică naționalistă și virulent antisemită, al cărui fondator a fost profesorul universitar Alexandru C. Cuza. [1]
Crearea Partidului Național Creștin[modificare | modificare sursă]
Partidul Național Creștin a fost creat la Iași prin fuziunea, la 14 iulie 1935, a Ligii Apărării Național Creștine (A.C.Cuza) și Partidului Național Agrar (Octavian Goga). Președinte suprem a fost A.C.Cuza, iar președinte Octavian Goga.[2]
Partidul Național Creștin la guvernarea României[modificare | modificare sursă]
Octavian Goga a condus între 28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938 un guvern minoritar (Guvernul Octavian Goga) format din reprezentanți ai Partidului Național Creștin (locul 4 la alegerile din 20 decembrie 1937 cu 281.167 voturi, adică 9,5% și 39 de mandate),[3] ai grupării național țărăniste de centru conduse de Armand Călinescu și personalități apropiate regelui Carol al II-lea.[4]
Chiar din a doua zi de la învestitură, guvernul național-creștin a promulgat în jurnalul nr. 4036/29 decembrie 1937 suprimarea ziarelor „Adevărul”, „Dimineața” și „Lupta”, începând cu 30 decembrie 1937, acuzate ca fiind de orientare evreiască.[5]
Primul act al noului guvern a fost întocmirea unui statut foarte complet și sever pentru comunitatea evreiască.[6]
Desființare[modificare | modificare sursă]
În 1938, prin instituirea dictaturii regelui Carol al doilea, Partidul Național Creștin a fost înlăturat de la guvernare[7] și, ca toate celelalte partide cu excepția partidului regalist, scos în afara legii.
| Parte din seria |
| Fascismul în România |
|---|
 |
|
Organizații
|
|
Ideolgie și doctrină |
|
Publicații |
|
Evenimente
|
În prezent - curiozități[modificare | modificare sursă]
Marian Bătăiosu, un personaj obscur, candidat la președinția României în 2009, a încercat să reînființeze și să legalizeze acest partid prin intermediul site-ului său personal.[8]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Articole[nefuncțională]
- ^ Pop, pag.121
- ^ Pop, pag.171
- ^ Pop, pag.177-178
- ^ Guvernarea Goga – Cuza și politica antisemită
- ^ Radu-Dan Vlad - îngrijitor de ediție, Procesele Lui Corneliu Zelea Codreanu (1938), Vol. II, Editura Mica Valahie, p. 179
- ^ Pop, pag.199
- ^ Fără Partidul Național Creștin, România nu se va putea salva de la dezastru, indiferent cine va guverna țara
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Pop, Gheorghe T. - Caracterul antinațional și antipopular al activității Partidului Național Creștin, editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978
Lecturi suplimentare[modificare | modificare sursă]
- Gheorghe T. Pop, Caracterul antinațional și antipopular al activității Partidului Național Creștin, 227 p., Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978
- Ion Mezarescu, Partidul Național Creștin - 1935 - 1938, 358 p., Editura Paideia, 2018, ISBN: 9786067482560
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- România a Românilor, discurs rostit de Octavian Goga, președintele Partidului Național-Creștin, în ședințele din 4 și 9 decembrie 1935 ale Camerei Deputaților, oocities.org
| |||||||||||||||||||||||