Gib Mihăescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Gheorghe Ion Mihăescu
Gib Mihaescu - Foto02.jpg
Date personale
Născut 23 aprilie 1894
Drăgășani
Decedat 19 octombrie 1935
București
Naționalitate  România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupație dramaturg, nuvelist, prozator, scriitor
Pseudonim Gib Mihăescu
Limbi limba română[1]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Mișcare/curent literar nuvele, analiză psihologică, fantastic, science fiction
Operă de debut Grandiflora (1928)

Gib I. Mihăescu (n. 23 aprilie 1894, Drăgășani - d. 19 octombrie 1935, București) a fost un prozator, romancier și un dramaturg român interbelic. A fost decorat pentru acte de bravură în timpul primului război mondial.

Biografie[modificare | modificare sursă]

A absolvit cursurile Colegiului Național "Carol I" din Craiova. În mai 1917 absolvă școala de ofițeri de infanterie de la Iași cu gradul de elev plutonier și este repartizat la Regimentul 42-66 Infanterie. A participat la primul război mondial ca elev-ofițer, fiind combatant în 1917 în luptele de la Mărășești-Mărăști-Oituz.

Gib Mihăescu a fost avocat la Chișinău și în orașul său natal. A colaborat la revistele Sburătorul, Gândirea, Viața Românească etc.[2]

Operă literară[modificare | modificare sursă]

Este autorul volumelor de nuvele Grandiflora în 1928 și Vedenia în 1929, al unor romane de analiză psihologică a apariției unor stări obsesive, îndeosebi erotice, Rusoaica (tradus și în limba slovacă), Brațul Andromedei, Femeia de ciocolată, Zilele și nopțile unui student întârziat, Donna Alba. A scris și piese de teatru (adunate în volumul Pavilionul cu umbre) și a purtat o interesantă corespondență cu Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu, Apriliana Medianu și Susanne Dovalova, din Bratislava.

Ultimul său roman, Donna Alba, scris la un deceniu și jumătate de la sfârșitul primului război mondial, subliniază importanța acestui eveniment. În mare măsură autobiografic, acest roman de război descrie experiențele care au marcat profund personalitatea autorului și care au constituit premisele formării sale ca om și ca scriitor. Autorul descrie avântul eroic al soldatului român care ține piept cu baioneta armatelor germane, dar și viziunea realistă, tragică asupra întâmplărilor cotidiene marcate de circumstanțele războiului.

Romanele lui Mihăescu au influente rusești, mulți critici vorbind despre "dostoievskianism", însă textele sale, deși asemănătoare prin obiect, se deosebesc prin luciditate și limpezime de tenebrele și atmosfera neguroasă a operei lui Dostoievski. Din păcate, a murit la vârsta de doar 41 de ani, bolnav de tuberculoză, și a fost înmormântat la Drăgășani.

Valoarea operei lăsate în urma sa de Gib I. Mihaescu l-a așezat între marii nuveliști români și printre cei mai importanți romancieri ai literaturii noastre.

La Drăgășani un colegiu național îi poartă numele,[3] iar la Râmnicu Vâlcea o stradă este numită în cinstea lui.[4]

La Muzeul Literaturii Române sunt păstrate unele manuscrise ale sale.[5]

Romane[modificare | modificare sursă]

A scris cinci romane:

  • 1930: Brațul Andromedei
  • 1933: Rusoaica [6][7][8]
  • 1933: Femeia de ciocolată
  • 1934: Zilele și nopțile unui student întârziat
  • 1935: Donna Alba

Nuvele[modificare | modificare sursă]

  • 1928: Grandiflora
  • 1929: Vedenia
  • 1935: Visul

Piese de teatru[modificare | modificare sursă]

  • 1928: Pavilionul cu umbre

Traduceri[modificare | modificare sursă]

  • L’Étape (Pe drumul gloriei) în antologia, Contes roumains d'écrivains contemporains[9].
  • Troïtza în Nouvelles roumaines[10] traducere în limba franceză de Edmond Bernard, 1947
  • La Femme russe traducere în limba franceză de Georgeta Horodinca, 1997.
  • La Femme chocolat traducere în limba franceză de Gabrielle Danoux, 2013.

Studii critice[modificare | modificare sursă]

  • Diana Cristev - Războiul și literatura lui Gib I. Mihăescu, prefață la Linia întâi, povestiri scurte de Gib I. Mihăescu, Ed. Militară, Buc., 1983
  • Mihail Diaconescu - Gib I. Mihăescu, Ed. Minerva, Buc., 1973, pag. 36
  • Doina Modola, Seducătorul și umbrele, Editura "Casa Cărții de Știință" din Cluj-Napoca, 2006 - recenzie

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Gib Mihăescu", data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb12155355z, accesat la 10 octombrie 2015  Missing or empty |title= (ajutor)
  2. ^ ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI - Filofteia Rînziș - Arhive personale și familiale Vol. II Repertoriu arhivistic pag. 77
  3. ^ COLEGIUL GIB MIHAESCU DRAGASANI judetul Valcea, adresa, telefon, email contact, program, orar
  4. ^ Strada Gib Mihaescu, harta Ramnicu Valcea cu Strada Gib Mihaescu
  5. ^ Colecții - Manuscrise
  6. ^ Rusoaica: O dureroasă sete de pur și de ideal, 27 mai 2009, Serban Cionoff, Jurnalul Național, accesat la 4 februarie 2014
  7. ^ Un roman de dragoste înșurubat în ,,liubov"-ul rusesc, 26 mai 2009, Jurnalul Național, accesat la 4 februarie 2014
  8. ^ Sufletul rusesc, obsesia literară a lui Gib Mihăescu, 25 mai 2009, Roxana Vintila, Jurnalul Național, accesat la 4 februarie 2014
  9. ^ Georgeta Horodinca, postface à La Femme russe, Jacqueline Chambon, 1997, p. 316
  10. ^ http://www.sudoc.abes.fr//DB=2.1/SET=4/TTL=1/SHW?FRST=3

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Gib Mihăescu