Regatul României sub fascism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Regatul României sub fascism
Regatul României sub fascism
Flag of Romania.svgdecembrie 1937 – februarie 1938Flag of Romania.svg
DrapelStemă
DrapelStemă
Localizare
Localizare
CapitalăBucurești
Limbălimba română
Guvernare
Formă de guvernarefascism
Istorie
În prezent parte din
România

Regatul României sub fascism s-a întins pe o perioadă de șase luni, reprezentând guvernarea unui partid fascist: Partidul Național Creștin.

Partidul Național Creștin[modificare | modificare sursă]

Rezultatele alegerilor din 1937
Logo-ul Partidului Național Creștin

Partidul Național Creștin a fost fondat în anul 1935, având o orientare fascistă și puternic antisemită. În urma alegerilor din 1937, Octavian Goga a fost desemnat premier pe data de 28 decembrie a acelui an, guvernarea sa terminându-se pe 10 februarie 1938. În timpul acesteia, statul român a încălcat aranjamentele internaționale, stricându-și relațiile cu majoritatea țărilor, dar apropiindu-se de Germania nazistă și Italia fascistă.

Guvernul lui Goga era divizat între simpatizanți germani (A. C. Cuza, Istrate Micescu, Ion Gigurtu și Eugen Savu) și simpatizanți occidentali (Armand Călinescu și Ion Antonescu). Deoarece partidul obținuse doar 9% în alegeri, guvernul a dizolvat parlamentul. Un apropiat de-al lui Adolf Hitler, premierul Octavian Goga a fost în acea perioadă cel mai cunoscut român din Germania.[1]

Antisemitismul[modificare | modificare sursă]

Octavian Goga

Guvernul Octavian Goga a rămas în istorie pentru antisemitism. În ciuda faptului că a condus pentru doar puțin timp, acest guvern a adoptat o varietate de măsuri antisemite, care au dus la sărăcirea României. Evreilor le-au fost închise afacerile, li s-a luat dreptul de a mai depozita bani în bănci, de a intra în restaurantele care nu erau făcute special pentru ei, de a mai avea un loc de muncă, interzicerea ziarelor evreiești și multe altele, punctul culminant fiind retragerea cetățeniei române la o treime din populația evreiască locală. România a fost a doua țară din lume care a luat această măsură (după Germania), motiv pentru care Octavian Goga și partidul lui au fost considerați mai naziști și decât nemții. Văzând toate acestea, Regele Carol al II-lea a dat jos guvernul Goga și și a instaurat dictatura regală.

În ciuda căderii de la putere a lui Goga, antisemitismul a devenit prea puternic pentru a fi ignorat de către viitoarele guverne. Punerea lui Goga în funcția de premier a fost privită ca o aprobare a violenței fasciste: evreii au ajuns să fie bătuți pe stradă zilnic, atât de civili sau de legionari, cât și de lăncieri (organizația paramilitară a Partidului Național Creștin). Guvernarea Goga a adus România în pragul unui război civil.[2]

Cu toate acestea, Octavian Goga a fost reabilitat în România, fiind considerat unul dintre poeții naționali ai țării. Numeroase școli, străzi și biblioteci sunt numite după el, iar cariera sa politică parcă a fost uitată.[3]

Frontul Renașterii Naționale[modificare | modificare sursă]

Mișcarea legionară[modificare | modificare sursă]

Ion Antonescu[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hans Rogger, Eugen Weber, University of California Press, 1966, The European Right: A Historical Profile, p. 551
  2. ^ Ivan T. Berend, University of California Press, 2001, Decades of Crisis: Central and Eastern Europe Before World War II, p. 337
  3. ^ Eike-Christian Heine, LIT Verlag Münster, 2016, Under Construction: Building the Material and the Imagined World, p. 108