Gheorghe A. Lăzăreanu-Lăzurică

Gheorghe A. Lăzăreanu-Lăzurică
Date personale
Născut	1892
Decedat	secolul al XX-lea
Cetățenie	România
Religie	creștinism ortodox
Ocupație	politician muzician poet romancier[*]​ activist[*]​
Limbi vorbite	limba română romani
Activitate
Partid politic	Partidul Național Agrar  PNC  Mișcarea Legionară  PNL-B

Parte din seria
Fascismul în România
Organizații PND (1910) MNFIR (1921) Fascia (1921) UNC (1922) LANC (1923) Acțiunea Română (1924) MNF (1923) Mișcarea Legionară (1927) PNU (1927) LCC (1929) Blocul Cetățenilor (1932) PNA (1932) PNSR (1932) Detașamentele morții ale Gărzii de Fier (1933) Cruciada Românismului (1934) FR (1935) PNC (1935) PPGR (1935) CML (1936) FRN (1938) PN (1940) MTR (1942) PTȚ (1993) PNG-CD (2000) ND (2000) FO ACN
Lideri Antonescu Bacaloglu Bonfert Cantacuzino Codreanu Crainic Cuza Forțu Goga Lăzurică Manoilescu Sima Stelescu Tătărescu Vaida Vifor Gigurtu Totoescu Becali Ionescu Georgescu
Ideolgie și doctrină Fascism Neofascism Neolegionarism Pentru Legionari Cărticica Șefului de Cuib Cuib (structură organizațională)
Publicații Pământul Strămoșesc Buna Vestire Cuvântul Gândirea Sfarmă-Piatră Țara Noastră
Evenimente Asasinarea lui David Falik (1926) Funeraliile lui Ion Moța și Vasile Marin (1937) Asasinarea lui Armand Călinescu (1939) Statul Național-Legionar Masacrul de la Jilava (1940) Asasinarea lui Virgil Madgearu (1940) Rebeliunea legionară și Pogromul de la București (1941)
Represiunea antilegionară Lotul Vișovan
Varia Regatul României sub fascism Biserica Ortodoxă și Garda de Fier Neolegionarism

Gheorghe A. Lăzăreanu-Lăzurică (sau George Lăzurică, Lăzărescu-Lăzurică sau Lăzărică, n. 1892 – d. secolul al XX-lea) a fost un lider al comunității rome din România, cunoscut pentru susținerea oferită extremei drepte românești.

Date biografice

La început un muzicant, el a fost fondatorul Uniunii Generale a Romilor din România. El și cu susținătorii săi se opuneau termenului de țigan și militau pentru folosirea cuvântului rrom. De asemenea, el îi numea pe strămoșii romilor zgripți.

Deși este creditat pentru inventarea sistemului simbolist al romilor și pentru unitatea mondială a acestora, Lăzurică și adepții săi s-au abținut de la naționalismul rom, preferând să se concentreze pe reforme sociale și militând pentru integrarea romilor în societatea românească. Uniunea a cooperat cu Biserica Ortodoxă Română, răspândind ortodoxismul printre nomazi, făcându-i să se stabilească în România și concurând cu greco-catolicismul.

Din 1933, Lăzurică a început să îmbine identitatea romă cu naționalismul românesc, iar apoi cu fascismul. S-a aliat cu Partidul Național Agrar și cu Mișcarea legionară, în timp ce în viața publică îl imita pe Adolf Hitler. În 1937 a fondat Asociația Cetățenească a Rromilor din România, o organizație de extremă-dreapta și antisemită. Această asociație îi vedea pe romi și pe români ca având același destin și că trebuie să se protejeze de invazia străinilor, în special a evreilor. În 1938 a devenit susținător al PNC. Nu se cunoaște data sau locul morții lui Lăzurică.