Pärnu
| Pärnu | |||
| — Oraș — | |||
| Una dintre străzile principale a orașului | |||
|
|||
|
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară | |||
| Regiune | Pärnu | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | Toomas Kivimägi | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 32,22 km² | ||
|
|
|||
| Populație (2011) | |||
| - Total | 42.470 locuitori | ||
| - Densitate | 1,318.1 loc./km² | ||
|
|
|||
| Fus orar | EET (UTC+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (UTC+3) | ||
|
|
|||
| Site: Site oficial | |||
| modifică |
|||
Pärnu este capitala județului Pärnu, Estonia.
Istorie [modificare]
Anul oficial al întemeierii orașului este considerat 1251. În acel an epicopul de Saare-Lääne și-a strǎmutat reședința din Lihula în castelul Vana-Pärnu, pe malul drept al râului Pärnu. Deasemenea tot atunci a obținut și drepturile de oraș. Însǎ deja în 1263 orașul a fost jefuit și distrus de lituanieni. Noul oraș - Uus-Pärnu, s-a dezvoltat pe malul stâng al râului, deja pe teritoriul statului Teuton. A fǎcut parte din Liga Hanseatică, având o mare importațǎ pentru Livonia, ca port deschis tot anul.
În 1710 în timpul Marelui Război al Nordului a fost ocupat de trupele ruse. De atunci (1710) și pânǎ în 1917 orașul a fǎcut parte din Imperiul Rus. Din 1919 face parte din Estonia interbelică, dezvoltându-se ca stațiune balnearǎ. Ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, Estonia, respectiv orașul este din nou ocupat de ruși. Astfel pentru o perioadǎ de 48 ani (1940 - 1941; 1944 - 1991) este parte din URSS, ca din 1991 sǎ devinǎ din oraș liber în componența Estoniei independente.
Legături externe [modificare]
et en ru Site-ul oficial al orașului
|
||||||||||