Florin Cîțu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Florin-Vasile Cîțu)
Florin Cîțu
Date personale
Născut (52 de ani) Modificați la Wikidata
Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*]​ Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
politician
blogger Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Președinte al Senatului României Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
Precedat deAnca Paliu Dragu
Succedat deAlina Gorghiu
Lider de partid în Partidul Național Liberal Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deLudovic Orban
Succedat deNicolae Ciucă
Ministrul investițiilor și proiectelor europene Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deCristian Ghinea
Succedat deDan Vîlceanu
Ministru al finanțelor Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deAlexandru Nazare
Succedat deDan Vîlceanu
Ministru al sănătății Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deVlad Voiculescu
Succedat deIoana Mihăilă
Al 69-lea prim-ministru al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – [2]
Precedat deLudovic Orban
Succedat deNicolae Ciucă
Senator al României Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
CircumscripțiaBucurești
Legislaturălegislatura 2020–2024
Al 160-lea ministru al finanțelor Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deEugen Teodorovici
Succedat deAlexandru Nazare
Senator al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
CircumscripțiaBucurești
Legislaturălegislatura 2016–2020[*]​
PremiiOrdinul de Merit, clasa I[*]​ ()
Partid politicPNL
Alma materUniversitatea de Stat Iowa[*]​ (master în politică monetară, )
Grinnell College[*][[Grinnell College (liberal arts college in Iowa, United States)|​]] (licență[*]​ în economie, )
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Florin-Vasile Cîțu (n. , Râmnicu Vâlcea, Vâlcea, România) este un politician și economist român, senator al circumscripției București.[3] A fost cel de-al 69-lea prim-ministru al României, în perioada 23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021, ministru al Finanțelor Publice în guvernele Ludovic Orban I și II, președinte al Partidului Național Liberal între 25 septembrie 2021 și 2 aprilie 2022 și președinte al Senatului între 23 noiembrie 2021 și 29 iunie 2022.[4][5]

Guvernarea sa a purtat responsabilitatea gestiunii celui de-al doilea an al pandemiei de COVID-19, fiind marcată de eșecul campaniei de vaccinare împotriva SARS-CoV-2,[6][7][8] de creșterea prețurilor la alimente,[9][10] de criza energetică,[11][12] de tensiuni constante cu partenerii de coaliție din Uniunea Salvați România și de lupta lui Cîțu cu Ludovic Orban pentru președinția Partidului Național Liberal.[13][14][15][16]

În 5 octombrie 2021, Guvernul Florin Cîțu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură cu un numǎr record de 281 de voturi.[17][18] A fost urmat de Guvernul Nicolae Ciucă, Cîțu fiind votat în schimb președinte al Senatului României de către coaliția de guvernare.[19][20] A demisionat din funcția de președinte al PNL la 2 aprilie 2022 și înlocuit de Nicolae Ciucă.[5][21]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Educație[modificare | modificare sursă]

Florin Cîțu este licențiat în științe economice, absolvind Grinnell College din Iowa, SUA în 1996. Pregătirea academică a acestuia a continuat cu un masterat în științe economice în cadrul Iowa State University, pe care l-a susținut în anul 2002.[22][23]

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

Florin Cîțu a ocupat postul de economist în cadrul Băncii Naționale a Noii Zeelande, între ianuarie 2001 și octombrie 2003, și în cadrul Băncii Europene de Investiții între noiembrie 2003 și decembrie 2004.[24]

În cadrul ING Bank România, a activat ca economist șef, între ianuarie 2006 și ianuarie 2007, și șef al departamentului piețe financiare, între ianuarie 2007 și martie 2011.[24] Cîțu a pierdut postul din cadrul ING România după reorganizarea departamentului din care făcea parte.[25] Mișu Negrițoiu, directorul ING România din acea perioadă, care l-a recrutat, iar ulterior înlăturat pe Cîțu, l-a caracterizat pe acesta drept „un mic satrap, foarte învechit” care „nu știe să lucreze în echipă”.[25][26] Cîțu a pierdut procesul intentat fostului angajator pentru concediere.[25]

Între aprilie 2011 și octombrie 2016, Florin Cîțu a activat ca analist și consultant economic pe probleme de administrarea riscului de curs valutar și de dobândă și politică macroeconomică.[24][27]

Activitate politică[modificare | modificare sursă]

Florin Cîțu a fost ales senator pe listele PNL în circumscripția electorală nr. 42, București, cu prilejul alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016 și reales în urma alegerilor parlamentare din 2020. Anterior ocupării fotoliului de ministru al Finanțelor în Guvernul Ludovic Orban (1), acesta a fost membru al diverselor comisii din Parlamentul României specializate în teme financiare și economice.[28]

Ministru al Finanțelor Publice[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Guvernul Ludovic Orban.

Ca ministru al Finanțelor, Florin Cîțu a susținut o serie de politici economice moderat liberale, politica de taxare a statului rămânând stabilă pe parcursul mandatului său.[29] Acesta nu s-a opus măsurilor de politică socială impuse de guvernele anterioare, promițând creșterea valorilor pensiilor de stat și alocațiilor de stat pentru copii.[30]

Florin Cîțu și-a început mandatul de ministru al Finanțelor cu intenția de a lista la bursă CEC Bank și compania de energie Hidroelectrica, ambele deținute de statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a doua fiind deținută parțial și de Fondul Proprietatea.[31][32] Dificultățile cauzate de pandemia de COVID-19 și lipsa unei majorități parlamentare care să susțină o astfel de măsură au împiedicat-o.[31][33] În iunie 2020, parlamentul, controlat de opoziția condusă de Partidul Social Democrat (PSD), a promulgat o lege care interzicea înstrăinarea participațiilor statului în orice societate în care are calitate de acționar, făcând imposibile listările la bursă a companiilor menționate.[31][33]

Florin Cîțu a ocupat funcția de ministru al Finanțelor în contextul pandemiei de COVID-19 și recesiunii din 2020. A fost responsabil pentru programul economic menit să combată efectele recesiunii în România și să stimuleze creșterea economică. Programul a fost caracterizat de intervenționism economic, fiind acordate o serie de granturi societăților cu răspundere limitată, întreprinderilor mici și mijlocii și firmelor cu activitate agricolă.[34] De asemenea, s-a căutat stimularea investițiilor prin acordarea de granturi pentru noi investiții și prin asigurarea creditelor pentru investiții.[35][36] Măsurile cu impact social au inclus susținerea șomajului tehnic de către bugetul de stat, acordarea de granturi pentru formarea profesională a angajaților și încurajarea programului de muncă flexibil și a muncii de la distanță.[34]

Rezultatele programului de stimulare economică au rămas incerte la finalul mandatului de ministru al Finanțelor al lui Florin Cîțu.[37] În primele două semestre ale anului 2020, anterior măsurilor de susținere a activității economice, economia României a suferit a doua cea mai accentuată scădere din Uniunea Europeană.[38] În urma măsurilor luate de Ministerul de Finanțe, România a suferit o creștere economică de 5,6%.[38] Meritul programului de stimulare economică rămâne incert deoarece perioada de revenire economică a coincis cu perioada de relaxare a măsurilor de carantină generală.[37]

Prima desemnare ca prim-ministru al României[modificare | modificare sursă]

În urma demiterii prin moțiune de cenzură a Guvernului Ludovic Orban (1), Cîțu a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis drept candidat la funcția de prim-ministru al României pe data de 26 februarie 2020.[39][40]. Acest fapt a creat un conflict cu liderului PNL, Ludovic Orban, care își dorea în continuare funcția de prim-ministru. În urma acestui conflict, și datorită lipsei de susținere din partea PNL, Cîțu își retrage mandatul de premier desemnat pe data de 12 martie 2020. Acesta este reinvestit ca ministru al Finanțelor Publice în data de 14 martie 2020 în Guvernul Ludovic Orban (2).[3][41][42]

Prim-ministru al României[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Guvernul Florin Cîțu.
Grafitti cu imaginea lui Cîțu în București

În urma alegerilor parlamentare din 2020, coaliția formată din PNL, alianța USR-PLUS și UDMR l-a propus pe Florin Cîțu pentru funcția de prim-ministru al României.[43] În data de 22 decembrie 2020, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîțu candidat pentru funcția de prim-ministru al României, Guvernul Florin Cîțu fiind învestit în 23 decembrie cu 260 de voturi pentru și 186 împotrivă.[44][45] Componența guvernului alcătuit de Cîțu a fost criticată pentru lipsa femeilor pe poziții ministeriale, cât și pentru numirea lui Sorin Cîmpeanu pe postul de ministru al Educației, care, de pe același post în Guvernul Victor Ponta, a propus legislație favorabilă plagiatorilor din sistemul universitar românesc.[46][47][48]

În timpul mandatului său, a ocupat funcția de ministru interimar al Sănătății (între 14 și 21 aprilie 2021), în urma demiterii ministrului Vlad Voiculescu.[49][50] La 8 iulie, a preluat pentru a doua oară funcția de ministru al Finanțelor Publice, de data aceasta interimar până la învestirea lui Dan Vîlceanu în 18 august, după ce ministrul precedent, Alexandru Nazare, a fost demis.[51][52]

Propunerea înființării unui program de investiții, denumit Anghel Saligny, a fost o sursă majoră de neînțelegere în coaliția de guvernare. Membri USR au etichetat programul ca fiind o „invitație la furt” și l-au acuzat pe Cîțu că împarte bani publici administrațiilor locale conduse de membri PNL pentru ca aceștia să-l voteze la congresul partidului.[53][54] Proiectul a fost adoptat prin ordonanță de urgență la 3 septembrie 2021.[55][56]

Președinte al PNL[modificare | modificare sursă]

La 25 septembrie 2021, Cîțu a devenit președinte al Partidului Național Liberal, în urma înfrângerii președintelui în funcție, Ludovic Orban, în cadrul congresului partidului desfășurat la Complexul expozițional Romexpo din București. Atât Cîțu cât și președintele Klaus Iohannis și alți membri ai conducerii PNL au fost aspru criticați pentru încălcarea regulilor sanitare impuse de propriul guvern.[57][58] Organizarea congresului cu prezența fizică a peste 5.000 de delegați a adus PNL-ului condus de Cîțu o amendă de 10.000 de lei.[59]

Demiterea guvernului Cîțu[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Criza politică din România din 2021.

În urma unor conflicte repetate și a demiterii miniștrilor Vlad Voiculescu și Stelian Ion, USR PLUS își retrage toți miniștri din guvernul Cîțu pe 6 septembrie 2021 și depune o moțiune de cenzură.[60][61] Guvernul Cîțu a fost demis pe 5 octombrie 2021, cu 281 de voturi, moțiunea de cenzură împotriva guvernului fiind cea mai larg votată de după revoluție până în acel punct.[62][63] Ultima hotărâre luată de Cîțu ca premier a fost distribuirea unei sume de peste un miliard de lei din fondul de rezervă al Guvernului către administrațiile locale conduse de primarii coaliției PNL și UDMR, în detrimentul celor conduse de opoziția PSD și USR.[64][65]

Președinte al Senatului României[modificare | modificare sursă]

Vezi și: Senatul României.

Pe data de 26 noiembrie 2021 Florin Cîțu a fost votat în funcția de Președinte al Senatului României. În această calitate, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina a efectuat o vizită în aprilie 2022 la Hostomel, Irpin și Bucea, la invitația omologului său, președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk.[66] Cîțu s-a mai întâlnit cu președintele Volodîmîr Zelenski, prim-ministrul Denîs Șmîhal și a ținut un discurs în cadrul Congresului Autorităților Locale și Regionale din Ucraina.[67] A condamnat crimele de război comise de armata rusă, a subliniat că Rusia trebuie să plătească Ucrainei despăgubiri pentru prejudiciile masive provocate și și-a arătat susținerea pentru elaborarea unui plan pentru reconstrucție post-conflict a Ucrainei.[68] A demisionat din această funcție la data de 29 iunie 2022, fiind înlocuit pe o perioadă temporară de senatoarea PNL Alina Gorghiu, care va exercita funcția cu atribuții limitate.

Controverse[modificare | modificare sursă]

Florin Cîțu a fost arestat în data de 3 decembrie 2000, în Comitatul Story, Iowa, acuzat de conducere sub influența alcoolului, având o alcoolemie de 0,161 la mie, limita legală în statul Iowa fiind de 0,08.[69][70][71] Găsit vinovat, Cîțu a fost condamnat la 2 zile de închisoare, achitarea unei amenzi de 1.000 de dolari și a tuturor costurilor legale.[70]

Pe 21 iulie 2008, Cîțu a fost dat în judecată a doua oară în SUA, din cauza neplății unei datorii de 6.698,73 de dolari către Maryland National Bank.[72][73][74] Nefiind prezent în America și neputând fi localizat de către firma de investigații angajată de bancă, procesul împotriva lui Cîțu este suspendat.[73] În perioada acestor evenimente, Cîțu era director de Piețe Financiare la ING Bank România.[73]

În august 2021, au fost prezentate în presă mai multe inadvertențe din CV-ul oficial al lui Cîțu.[75][76][77] Deși acesta susținea că a urmat un curs de master între anii 1997 și 1999, ulterior urmând studii doctorale până în anul 2002, Grinnell College a confirmat public că Florin Cîțu a terminat programul de master doar în anul 2002.[75]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Anca Dragu, demisă de la şefia Senatului. Florin Cîţu, premier demis, ales noul preşedinte al forului 
  2. ^ Ministers of the Romanian Government (în engleză), accesat în  
  3. ^ a b „Cine este Florin Cîțu, noul premier desemnat”. 
  4. ^ „Citu appointed Romania's prime minister-designate”. 
  5. ^ a b „Ziua demisiilor în PNL | Florin Cîțu și-a anunțat retragerea din funcția de președinte. Vîlceanu pleacă din Guvern”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  6. ^ „VIDEO De ce a eșuat campania de vaccinare în România? Psihologul Daniel David, la HotNews LIVE: Autoritățile nu au înțeles ce importantă este știința / Aroganța politicienilor este foarte puternică”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Campania de vaccinare a eșuat. România va trebui să „scape" de câteva milioane de doze de vaccin”. România Liberă. . Accesat în . 
  8. ^ „Exclusiv | România riscă să distrugă milioane de vaccinuri care expiră”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  9. ^ „Prețurile la alimente sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, în toată lumea”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Creșterile de prețuri din acest an sunt cele mai mari din ultimii 13 ani / Topul alimentelor cu cele mai mari scumpiri”. economie.hotnews.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Guvernul vrea să plafoneze prețul gazelor naturale. Cîțu: IMM-urile și persoanele fizice nu vor plăti toată factura în această iarnă”. adevarul.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Efectele crizei energetice în România: Se vor scumpi foarte mult alimentele la raft și vor deveni inaccesibile - federație”. Economica.net. . Accesat în . 
  13. ^ „Banii publici în lupta din PNL. „Cine dă banii, câștigă Congresul"”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  14. ^ „Analiză | Coaliția de guvernare, victimă colaterală a bătăliei pentru șefia PNL”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  15. ^ „Presa internațională despre criza politică din România: Guvernul român în pragul colapsului”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  16. ^ „Congresul PNL: lupta pentru supraviețuire. Viitorul liberalilor, între Iohannis și Orban”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  17. ^ „A căzut Guvernul Cîțu. Moțiunea de cenzură a trecut de Parlament. Ce urmează”. Economica.net. . Accesat în . 
  18. ^ „VIDEO Guvernul Cîțu a fost demis / Atacuri dure în Parlament: Cîțu a acuzat de incompetență miniștrii USR / Ciolacu: Echipa câștigătoare este echipa ucigătoare”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  19. ^ „VIDEO Guvernul PNL-PSD-UDMR, jurământ la Cotroceni. Iohannis: E nevoie de un guvern solid și acum există / A fost nevoie să se treacă peste multe orgolii pentru a găsi punctele comune”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  20. ^ „Florin Cîțu este noul președinte al Senatului, după ce Anca Dragu a fost revocată. USR va contesta decizia la CCR”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  21. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „De la Cîțu la Ciucă sau despre falșii lideri ai PNL | DW | 04.04.2022”. DW.COM. Accesat în . 
  22. ^ „Premierul Cîțu a mințit în CV-ul oficial de la Guvern cu privire la anul absolvirii masterului în SUA!”. Libertatea. . Accesat în . 
  23. ^ „Inadvertențe în CV-ul premierului Cîțu: Deși a scris că a terminat masterul în 1999, Universitatea din Iowa spune ca l-a încheiat doar în 2002”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  24. ^ a b c „Florin Cîțu CV” (PDF). gov.ro. 
  25. ^ a b c „Mișu Negrițoiu, fostul șef al lui Florin Cîțu: „Un mic satrap, foarte învechit, nu știe să lucreze în echipă"”. Libertatea. . Accesat în . 
  26. ^ „Mișu Negrițoiu, fostul șef al lui Florin Cîțu, explică de ce l-a concediat din ING: "Un mic satrap, foarte învechit, nu știe să lucreze în echipă"”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  27. ^ „Cine este Florin Cîțu, noul premier desemnat de președintele Iohannis”. 
  28. ^ „senat.ro Florin-Vasile CÎȚU”. 
  29. ^ „Ce se va întâmpla cu taxele în România. Explicațiile ministrului Finanțelor, Florin Cîțu”. 
  30. ^ „Florin Cîțu: Creștem pensiile cu cea mai mare sumă pe care au văzut-o românii. Da, le vom crește”. 
  31. ^ a b c „Listarea Hidroelectrica. Meyer, Fondul Proprietatea: Cea mai mare problemă rămâne dezacordul dintre Guvern și Parlament”. 
  32. ^ „CEC se va lista la bursă. Ministrul de finanțe: „Competiția este cea mai bună, să fii analizat de piață, altfel îți faci treaba!"”. 
  33. ^ a b „PSD interzice pentru doi ani orice privatizare, printr-o lege inițiată de Șerban Nicolae. Orban critică dur proiectul”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  34. ^ a b „A apărut planul pentru relansarea economică a României: guvernul va da bani în mână IMM-urilor și unora dintre angajați”. 
  35. ^ „IMM Factor 2020: garanții și ajutor de stat pentru firme”. 
  36. ^ „IMM Invest”. 
  37. ^ a b „Romania's Unique Workforce Traits Were The Key For Its Labor Market Resilience In 2020”. 
  38. ^ a b „România are o scădere economică de 6%, a doua cea mai mare din UE”. 
  39. ^ Braghiș, Nicoleta (). „A fost desemnat un nou candidat pentru funcția de premier al României”. Ziarul de Gardă. Accesat în . 
  40. ^ „Klaus Iohannis: Azi am decis să îl desemnez pentru poziția de premier pe domnul Florin Cîțu”. G4media.ro. . Accesat în . 
  41. ^ „Comunicat de presă”. Administratia prezidențială. . Accesat în . 
  42. ^ „Cine este Florin Cîțu și prin ce s-a remarcat în ultimul an, ca ministru al Finanțelor”. 
  43. ^ „Cum se împart banii și puterea în noul Guvern”. 
  44. ^ Popescu, Sebastian (). „Cine este Florin Cîțu, desemnat de Klaus Iohannis pentru funcția de prim-ministru”. ProTV.ro. Accesat în . 
  45. ^ Departamentul Politic (), „Noul Guvern de coaliție condus de Florin Cîțu a fost învestit de Parlament. Mesajul lui Iohannis, la ceremonia de învestire”, Mediafax, accesat în  
  46. ^ „Women left out in the cold as Florin Cîțu becomes Romania's PM” (în engleză). Emerging Europe. . Accesat în . 
  47. ^ „Guvernul modifica legea educatiei astfel incat doctorii sa poata renunta la titlul de doctor”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  48. ^ „Cum l-a albit Consiliul de Etica din subordinea Ministerului Educatiei pe Gabriel Oprea, in timp record. Care este verdictul la acuzatiile de plagiat”. www.hotnews.ro. Accesat în . 
  49. ^ „Oficial: Vlad Voiculescu, demis de premier. Președintele a semnat decretul”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  50. ^ „Oficial. Premierul Florin Cîțu, numit interimar la Sănătate. De ce a refuzat USR-PLUS interimatul”. adevarul.ro. Accesat în . 
  51. ^ „UPDATE Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a lui Alexandru Nazare. Florin Cîțu, desemnat interimar la Ministerul de Finanțe”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  52. ^ „Dan Vîlceanu a depus jurământul la Palatul Cotroceni. Klaus Iohannis nu a făcut nicio declarație. Cum a comentat echipa Orban gestul șefului statului”. adevarul.ro. Accesat în . 
  53. ^ „Ce este programul Anghel Saligny, care a divizat coaliția de guvernare. Miza celor 50 de miliarde de lei”. Libertatea. . Accesat în . 
  54. ^ „Ce-i în neregulă cu planul „Anghel Saligny" care a rupt coaliția de dreapta și de ce nu votează PSD moțiunea USR-Plus. De planul „Anghel Saligny" de 10 miliarde de euro beneficiază, în primul rând, primarii PSD și cei ai PNL, în vreme ce pentru USR-PLUS el nu are nicio importanță pentru că doar 1% din primării sunt ale pluseriștilor”. ZF.ro. Accesat în . 
  55. ^ „Planul „Anghel Saligny", sursa supărării în coaliție, a fost adoptat în ședința de guvern fără participarea miniștrilor USR PLUS”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  56. ^ „Premierul spune că nu a făcut decât să respecte programul de guvernare”. Ziare.com. Accesat în . 
  57. ^ „La o zi după congresul PNL, infectările COVID raportate în București au explodat / GRAFIC Evoluția cazurilor în Capitală până la recordul de astăzi”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  58. ^ „Președintele Iohannis, fără mască anti Covid-19 la congresul PNL cu 5000 de oameni”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  59. ^ „PNL a fost amendat cu 10.000 de lei după congres, pentru nerespectarea măsurilor anti-COVID. Cîțu: Plătim amenda”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  60. ^ „Reacții după anunțul demisiilor miniștrilor USR PLUS. Orban: "Premierul a luat niște decizii care au aruncat în aer coaliția"”. Stirileprotv.ro. Accesat în . 
  61. ^ „Miniștrii USR PLUS pleacă din Guvernul Cîțu. „Marți dimineață, la prima oră, premierul va avea demisiile noastre pe birou"”. Libertatea. . Accesat în . 
  62. ^ „BREAKING Guvernul Cîțu a căzut. 281 de voturi la moțiunea de cenzură, cel mai mare scor din istoria moțiunilor”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  63. ^ „Guvernul Cîțu a fost demis. Moțiunea de cenzură a trecut, cu un scor istoric / Ce urmează - Esential - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  64. ^ „Un miliard pentru primari din pușculița premierului Cîțu | Marii câștigători sunt de la PNL și UDMR”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  65. ^ „Lista completă a primăriilor și consiliilor județene pentru care Cîțu a scos un miliard de lei din Fondul de rezervă”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  66. ^ AGERPRES. „Florin Citu - received by Chairman of the Verkhovna Rada of Ukraine; visited Irpin and Gostomel”. www.agerpres.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  67. ^ „Florin Cîțu, în Ucraina. Șeful Senatului s-a întâlnit cu Zelenski și cu președintele Radei Supreme, apoi a vizitat Gostomel și Irpin”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  68. ^ României, Senatul (). „Senatul României - Președintele Senatului României, Florin Cîțu: ,,Relația bilaterală dintre România și Ucraina trebuie ridicată la nivel de Parteneriat Strategic."”. Senatul României. Accesat în . 
  69. ^ „Florin Cîțu a recunoscut că a fost închis în SUA, după ce a fost prins băut la volan acum 20 de ani. „A fost o greșeală. Am plătit foarte scump"”. Libertatea. . Accesat în . 
  70. ^ a b „EXCLUSIVITATE. Întreg dosarul penal al premierului Florin Cîțu din instanța din SUA. Adevărata poveste DOCUMENT”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  71. ^ „Cîțu recunoaște că a condus băut în SUA: A fost o greșeală acum 20 de ani, am plătit o amendă foarte mare. E interesant că apare informația acum, în competiția internă din PNL”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  72. ^ „Al doilea dosar al lui Florin Cîțu din instanța din SUA”. Mediafax.ro. Accesat în . 
  73. ^ a b c „Mediafax publică un dosar din SUA din 2008 împotriva lui Cîțu pentru neplata unei datorii de aproape 7.000 de dolari la Maryland National Bank”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  74. ^ „Florin Cîțu, dat în judecată în SUA pentru o datorie de aproape 7.000 de dolari”. adevarul.ro. Accesat în . 
  75. ^ a b „Premierul Cîțu a mințit în CV-ul oficial de la Guvern cu privire la anul absolvirii masterului în SUA!”. Libertatea. . Accesat în . 
  76. ^ „Inadvertențe în CV-ul premierului Cîțu: Deși a scris că a terminat masterul în 1999, Universitatea din Iowa spune ca l-a încheiat doar în 2002”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  77. ^ „Cîțu, despre inadvertențele sesizate în CV-ul său: Deși cursurile programului doctoral au fost completate, nu am mai susținut disertația /Am terminat programul de master în cadrul Iowa State University”. G4Media.ro. . Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Florin Cîțu la Wikimedia Commons


Predecesor:
Eugen Teodorovici 		Al 160-lea ministru
al Finanțelor Publice ale României
4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020 		Succesor:
Alexandru Nazare



v • d • m
Prim-miniștrii României
Lista prim-miniștrilor României
Principatele Unite Române
20 de prim-miniștri
de la 001 la 020 — (1862–1881)
B. Catargiu - 001 · Arsache - interimar  · N. Kretzulescu - 002 · Kogălniceanu - 003 · Bosianu - 004 · N. Kretzulescu - 002  · I. Ghica - 005 · L. Catargiu - 006 · I. Ghica - 005  · C. A. Kretzulescu - 007  · Ș. Golescu - 008 · N. Golescu - 009 · D. Ghica - 010 · A. G. Golescu - 011 · Epureanu - 012 · I. Ghica -005  · L. Catargiu -006  · Florescu - 013 · Epureanu - 012 · I. C. Brătianu - 014 ·
Drapelul prim-ministrului României
Regatul României
55 de prim-miniștri
de la 021 la 075 — (1881–1947)
I. C. Brătianu - 014 · D. Brătianu - 015 · I. C. Brătianu - 014 · Rosetti - 016 · L. Catargiu - 006 · Manu - 017 · Florescu - 013 · L. Catargiu - 006 · Sturdza - 018 · Aurelian - 019 · Sturdza - 018 · Cantacuzino - 020 · Carp - 021 · Sturdza - 018 · Cantacuzino - 020 · Sturdza - 018 · I. I. C. Brătianu - 022 · Carp - 021 · Maiorescu - 023 · I. I. C. Brătianu - 022 · Averescu - 024  · Marghiloman - 025 · Coandă - 026 · I. I. C. Brătianu - 022 · Văitoianu - 027 · Vaida-Voevod - 028 · Averescu - 024 · Ionescu - 029 · I. I. C. Brătianu - 022 · Averescu - 024 · Știrbey - 030 · I. I. C. Brătianu - 022 · V. Brătianu - 031 · Maniu - 032 · Mironescu - 033 · Maniu - 032 · Mironescu - 033 · Iorga - 034 · Vaida-Voevod - 028 · Maniu - 032 · Vaida-Voevod - 028 · Duca - 035 · Angelescu - interimar · Tătărescu - 036 · Goga - 037 · Cristea - 038 · Călinescu - 039 · Argeșanu - 040 · Argetoianu - 041 · Tătărescu - 036 · Gigurtu - 042 · Antonescu - 043 · Sănătescu - 044 · Rădescu - 045 · Groza - 046 ·
România comunistă
7 prim-miniștri
de la 076 la 082 — (1947–1989)
Groza - 046 · Gheorghiu-Dej - 047 · Stoica - 048 · Maurer - 049 · Mănescu - 050 · Verdeț - 051 · Dăscălescu - 052 ·
România după 1989–prezent
27 de prim-miniștri
de la 083 la 110 — (1989–prezent)
Roman - 053 · Stolojan - 054 · Văcăroiu - 055 · Ciorbea - 056 · Dejeu - interimar · Vasile - 057 · Athanasiu - interimar · Isărescu - 058 · Năstase - 059 · Bejinariu - interimar · Popescu-Tăriceanu - 060 · Boc - 061 · Predoiu - interimar · Ungureanu - 062 · Ponta - 063 · Oprea - interimar · Ponta - 063 · Oprea - interimar · Ponta - 063 · Cîmpeanu - interimar · Cioloș - 064 · Grindeanu - 065 · Tudose - 066 · Fifor - interimar · Dăncilă - 067 · Orban - 068 · Ciucă - interimar · Cîțu - 069 · Ciucă - 070 · Predoiu - interimar · Ciolacu - 071 ·
Italicele indică prim-miniștrii interimari.
v • d • m
Miniștri de finanțe ai României
Principatele Unite
Regatul României
Sturdza · I. C. Brătianu · Chițu · Lecca · Nacu · Nacu · Sturdza · Ghermani · Vernescu · Ghermani · Vernescu · Știrbei · Ghermani · Râfoveanu · Lascăr · Râfoveanu · Pallade · Gen. Manu · Ionescu · Carp · Pallade · Sturdza · Costinescu · Ionescu · Costinescu · Carp · Rosetti · Marghiloman · Costinescu · V. Antonescu · Titulescu · Enescu · Seulescu · Arion · Enescu · Kiriacescu · Gen. Popescu · Angelescu · Vlad · Popovici · Argetoianu · Titulescu · Ionescu · Brătianu · Lapedatu · Gen. Averescu · Știrbei · Popovici · Brătianu · Popovici · Maniu · Madgearu · Madgearu · Răducanu · Popovici · Popovici · Argetoianu · Mironescu · Madgearu · Madgearu · Brătianu · Slăvescu · V. Antonescu · Cancicov · Cancicov · Savu · Cancicov · Constantinescu · Leon · Cretzianu · Gen. Stoenescu · Neagu · Netta · Gen. Potopeanu · Gen. Sănătescu · Romniceanu · Alimănișteanu · Duma · Alexandrini
România comunistă
România după 1989
v • d • m
Președinții Partidului Național Liberal
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Florin_Cîțu&oldid=16118518