Politica socială

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Politica socială definește setul de politici publice ce urmăresc realizarea protecției sociale și a bunăstării. Ca disciplină academică, politica socială este o arie multidisciplinară, ce folosește concepte și metode din economie, știința politică, sociologie, asistență socială, psihologie, management, filozofie și drept. Politica socială studiază fenomene ce transcend acțiunile și politicile guvernamentale: dincolo de serviciile sociale politica socială studiază o gamă largă de fenomene sociale și economice legate de bunăstarea la nivel individual, familial sau la nivelul colectivității[1]. Astfel, ariile de interes în studiul politicii sociale cuprind:

  1. practici administrative și politici în domeniul serviciilor sociale, incluzând servicii medicale, asigurări sociale, educație, angajare și formare profesională, servicii comunitare, locuire;
  2. probleme sociale, incluzând criminalitate, handicap, șomaj, sănătate mintală, bătrânețe;
  3. discriminare și dezavantaje: rasă, etnie, gen, sărăcie și inegalitate economică.

Forme de implementare a politicii sociale[modificare | modificare sursă]

Formele de implementare a politicii sociale sunt diferite. Una dintre principalele astfel de forme este furnizarea de servicii sociale. Obiectul de a beneficia de servicii sociale poate fi ca grupuri sociale separate (de obicei - având anumite probleme sociale), în privința cărora se administrează administrația socială, și întreaga populație în ansamblu.

De exemplu, sistemul de protecție socială a șomerilor este o parte integrantă a politicii publice. Acesta include două sisteme: asigurarea de șomaj, bazată pe experiența în muncă și asigurări, luând în considerare nivelul salariilor și securitatea socială pentru a menține nivelul de trai furnizat după testarea nevoii. Cele mai des întâlnite în țările dezvoltate ale programului de ajutor de stat pentru șomeri sunt asigurările pentru șomaj.

Politica socială a Uniunii Europene[modificare | modificare sursă]

Politica socială a comunităţii europene a debutat odată cu tratatul de constituire a acesteia, în 1957. Astfel, Tratatul de la Roma pune bazele politicii sociale prin articolele sale referitoare la libera circulaţie a muncitorilor şi la libertatea de stabilire a acestora, în contextul creării pieţei comune. Tot prin acest tratat a fost prevăzută şi crearea Fondul Social European, instrumentul de finanţare a politicii sociale şi cel mai vechi dintre fondurile structurale[2].

Pasul următor a fost constituit de adoptarea Actului Unic European (The Single European Act), în 1986, ce conţine directive privind sănătatea şi siguranţa la locul de muncă, introduce dialogul social şi conceptul de coeziune economică şi socială (materializat prin crearea Fondului de coeziune economică şi socială)[3][4].

Anul 1989 constituie un moment important al construcţiei sociale europene prin adoptarea primului document programatic al politicii sociale – Carta Socială, ce stabileşte drepturile sociale fundamentale şi, odată cu acestea, direcţiile de acţiune ale politicii sociale[5].

Un an mai târziu, în 1990, Tratatul de la Maastricht, ratificat în 1992, stabileşte ca unul din obiectivele Uniunii atingerea unui „nivel ridicat de ocupare a forţei de muncă şi al protecţiei sociale, egalitatea între femei şi bărbaţi [...] creşterea standardelor de viaţă şi a calităţii vieţii...”[6].

În 1991 a fost adoptat Protocolul Social (Social Policy Protocol), ce a fost anexat Tratatului de la Maastricht şi care stabileşte obiectivele politicii sociale (prefigurate de Carta Socială): promovarea ocupării forţei de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, combaterea excluziunii sociale, dezvoltarea resurselor umane, etc. (semnat de 11 SM, nu şi de Marea Britanie)[7]

Cartea Verde (Green Paper), lansată în 1993, deschide procesul de discuţie asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar şi este urmată, în 1994, de Cartea Albă (White Paper) – ce stabileşte priorităţile politicii sociale până în anul 2000. Acestea sunt concretizate în programele de acţiune socială pentru perioadele 1995-1997 şi 1998 -2000[8].

În 1997, prin Tratatul de la Amsterdam (ratificat în 1999) este abrogat Protocolul Social, este lansat Acordul Social (Social Policy Agreement) şi este integrat un nou articol în Tratatul UE, un articol privind ocuparea forţei de muncă şi cunoscut ca Titlul VIII[9]. 1998 este anul în care Marea Britanie semnează Acordul Social şi participă astfel la politica socială comunitară.

Anul 2000 constituie un moment major în evoluţia politicii sociale prin elaborarea Strategiei de la Lisabona (Lisbon Strategy), prin care este stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene, reprezentat de transformarea economiei comunitare în cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere. Tot în acest an a fost adoptată şi Agenda Politicii Sociale, ce preia acele obiective specifice şi elemente ale strategiei ce ţin de politica socială şi le converteşte într-un program de acţiune pe 5 ani, care constituie cadrul politicii sociale actuale[10].

În 2003 a avut loc evaluarea intermediară a Agendei Sociale, ce are ca rezultat ajustarea priorităţilor Agendei în funcţie de progresul înregistrat până în acest moment şi de schimbările politice, economice şi sociale întregistrate la nivel comunitar.

Politica socială în România[modificare | modificare sursă]

Ministerul cu cele mai multe atribuții în domeniul politicii sociale este Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Activitatea Ministerului Sănătății, a Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și a Ministerului Dezvoltării Regionale și Locuinței are de asemenea un impact direct asupra politicii sociale, în special în privința accesului echitabil la servicii publice.

O serie de alte instituții au atribuții în domeniul politicii sociale:

Instituții în subordinea Guvernului[modificare | modificare sursă]

  1. [ http://www.anr.gov.ro/ Agenția Națională pentru Romi ]
  2. [ http://www.publicinfo.ro/ Agenția pentru Strategii Guvernamentale ]
  3. [ http://www.cncd.org.ro Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării]
  4. [ http://www.adoptiiromania.ro/ Oficiul Român pentru Adopții]

Instituții în subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale[modificare | modificare sursă]

  1. [ http://www.anph.ro/ Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap ]
  2. [ http://www.copii.ro/ Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului ]
  3. [ http://www.anpf.ro/ Agenția Națională pentru Protecția Familiei ]
  4. [ http://www.anes.ro/ Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați ]
  5. [ http://www.inspectiasociala.ro/ Inspecția Socială]
  6. [ http://www.mmuncii.ro/90-view.html Direcții de muncă și incluziune socială județene și a municipiului București ]
  7. [ http://www.inspectmun.ro/ Inspecția Muncii ]
  8. Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale
  9. [ http://www.cnpas.org/ Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ]
  10. [ http://www.incsmps.ro/ Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale - I.N.C.S.M.P.S. București ]

Alte instituții și organizații[modificare | modificare sursă]

  1. [ http://www.iccv.ro/ Institutul de Cercetare a Calității Vieții]

Literatura de specialitate în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Barry, Norman. Bunăstarea. Bucuresti: Du Style, 1998.
  • Bocancea, Cristian; Neamțu, George. Elemente de asistență socială.Iasi: Polirom, 1999.

Bodogai, Simona, "Protectia sociala a persoanelor varstnice", Oradea, Ed. Universitatii din Oradea, 2009

  • Cace, Sorin. Evoluții și tendințe în teoria și practica statului bunăstării, București: A.S.E, 2004.
  • Cristescu, Gabriel, Politici sociale. Petroșani: Focus, 2002.
  • Dan, Maria. Probleme și politici sociale. Cluj: Napoca Star, 2002.
  • Demier, Francis. Istoria politicilor sociale: Europa, sec. XIX-XX. Iasi: Institutul European, 1998.
  • Iovitu, Mariana. Bazele politicii sociale. Bucuresti: Eficient, 1997.
  • Iovitu, Mariana. Teoria și practica bunăstării. București: Teora, 2000.
  • Marginean, Ioan; Ioan-Franc, Valeriu: Politica socială: studii 1990-2004. București:Expert, 2004.
  • Mihuț, Liliana; Lauritzen, Bruno. Modele de politici sociale= Models of social policy. București: EDP, 1999.
  • Molnar, Maria. Sărăcia și protecția socială. București: România de Mâine, 1999.
  • Neacșu, Ileana Raluca. Politici economice și sociale pentru categoriile defavorizate din mediul rural. Bucuresti: A.S.E, 2006.
  • Pascal, Ileana; Deaconu, Ștefan. Politici sociale și ocuparea forței de muncă, București. București: Centrul de Resurse Juridice: 2002.
  • Petrescu, Ion; Ioan-Franc, Valeriu. Management social. București: Expert, 2004.
  • Poede, George: Politici sociale: Abordare politologică, Iași: TipoMoldova, 2002.
  • Poenaru, Maria: Politica socială și indicatori sociali. București: All, 1998.
  • Pop, Luana, coord. Dicționar de politici sociale. București: Expert, 2002.
  • Preda, Marian: Politica socială românească între sărăcie și globalizare. Iași: Polirom, 2002.
  • Sandu, Dumitru. Spațiul social al tranziției. Iași: Polirom, 1999.
  • Teșliuc, Cornelia Mihaela; Pop, Lucian. Sărăcia și sistemul de protecție socială. Iași: Polirom, 2001.
  • Vîrjan, Daniela: Economie și politici sociale. București: ASE, 2005.
  • Zamfir, Catalin, coord; Stoica, Laura, coord. O nouă provocare: dezvoltarea socială. Iași: Polirom, 2006.
  • Zamfir, Catalin. Politici sociale în România. București: Expert, 1999.
  • Zamfir, Elena; Zamfir, Catalin. Politici sociale: România în context european, București: Alternative, 1995.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://beta.ier.ro/documente/formare/Politica_sociala.pdf POLITICA SOCIALĂ. Accesat în 05 octombrie 2018
  2. ^ http://www.creeaza.com/legislatie/drept/POLITICA-SOCIALA-EUROPEANA869.php POLITICA SOCIALA EUROPEANA. Accesat în 04 octombrie 2018
  3. ^ http://publications.europa.eu/resource/cellar/2c740fbe-ca31-4042-878e-945d87f1c65c.0014.02/DOC_2 Actul Unic European. Accesat în 04 octombrie 2018
  4. ^ http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/2/progresele-realizate-pana-la-actul-unic-european Progresele realizate până la Actul Unic European. Accesat în 04 octombrie 2018
  5. ^ https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/stiinte-politice/politici-sociale-si-drepturi-cetatenesti-in-ocuparea-fortei-de-munca-in-cadrul-ue-143193.html POLITICI SOCIALE SI DREPTURI CETATENESTI IN OCUPAREA FORTEI DE MUNCA IN CADRUL UE. Accesat în 04 octombrie 2018
  6. ^ https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/economie/politica-sociala-a-uniunii-europene-146757.html POLITICA SOCIALA A UNIUNII EUROPENE. Accesat în 04 octombrie 2018
  7. ^ https://www.eurofound.europa.eu/observatories/eurwork/industrial-relations-dictionary/social-policy-protocol Social Policy Protocol. en Accesat în 05 octombrie 2018
  8. ^ https://vdocuments.site/politica-sociala.html POLITICA SOCIALA. Accesat în 05 octombrie 2018
  9. ^ http://www.academia.edu/7130933/TRATATUL_DE_LA_AMSTERDAM TRATATUL DE LA AMSTERDAM. Accesat în 05 octombrie 2018
  10. ^ https://biblioteca.regielive.ro/referate/stiinte-politice/strategia-de-la-lisabona-privind-politicile-sociale-europene-139853.html STRATEGIA DE LA LISABONA PRIVIND POLITICILE SOCIALE EUROPENE. Accesat în 05 octombrie 2018