Recesiune (economie)
Recesiune este un termen economic care reprezintă o scădere a producției, o reducere a investițiilor, o stagnare temporară a afacerilor, fiind o fază de declin a activității economice și o diminuare temporară a activității economice dintr-o țară, mai puțin gravă decât depresiunea sau criza economică. Această fază a ciclului afacerilor, concretizată prin încetiniri neintenționate ale ritmului creșterii economice, se produce sub incidența reducerii venitului producătorilor în raport cu cel anterior sau cu cel anticipat.[1]
De fapt, nu există o singură definiție a recesiunii, cel mai popular indice fiind reprezentat de creșterea negativă a produsului intern brut (PIB) în două trimestre consecutive. Pornind de la această definiție, revenirea economică începe oficial când reapare creșterea PIB-ului.[2]
O altă definiție mai complexă a recesiunii a fost propusă de Biroul Național de Cercetare Economică (NBER) din SUA. Conform acestui birou, recesiunea reprezintă "un declin semnificativ al activității la nivel național, care durează mai mult de câteva luni și este vizibil prin scăderea produsului intern brut, a veniturilor reale ale populației, a numărului de angajați din economie, a producției industriale și a vânzărilor cu amănuntul și cu ridicata."[2][3] O recesiune severă (PIB scăzut cu 10%) sau prelungită (3-4 ani) e considerată depresiune economică.
Altă definiție a recesiunii o consideră ca fiind o fază de contracție a ciclului economic care urmează unui vârf și sfârșește într-o criză. Termenul de recesiune este folosit în general pentru varianta mai blândă a acestei faze, în timp ce pentru varianta severă se folosește termenul de depresiune. Dacă rata de creștere a producției (sau venitului) este suficient de pozitivă, o recesiune poate fi marcată printr-o diminuare a ratei de creștere, fără a fi vorba de o scădere absolută a producției.[4]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Global
[modificare | modificare sursă]Potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), "recesiunea globală pare să aibă loc pe parcursul unui ciclu care durează între opt și zece ani".[5] FMI ia în considerare mai mulți factori atunci când definește o recesiune globală. Până în aprilie 2009, FMI a comunicat de mai multe ori presei că o creștere globală anuală a PIB-ului de 3,0% sau mai puțin, în opinia lor, a fost "... echivalentă cu o recesiune globală".[6][7] Prin această măsură, șase perioade din 1970 se califică: 1974-1975,[8] 1980-1983,[8] 1990-1993,[8][9] 1998,[8][9] 2001-2002,[8][9] și 2008-2009.[10] În timp ce FMI, în aprilie 2002, a numit ultimele trei recesiuni globale din ultimele trei decenii, creșterea globală a producției pe cap de locuitor a fost zero sau negativă, iar FMI a argumentat – la acel moment – că, contrar situației din 2001, în acest an nu a fost calificată drept recesiune globală.[5]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Mic dicționar de afaceri
- ^ a b „Ce este recesiunea ?”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Dicționar juridic Rubinian
- ^ „Recesiune”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b The Recession that Almost Was. Kenneth Rogoff, International Monetary Fund, Financial Times, 5 April 2002
- ^ „The world economy Bad, or worse”. Economist.com. . Accesat în .
- ^ Lall, Subir. "IMF Predicts Slower World Growth Amid Serious Market Crisis," International Monetary Fund, 9 aprilie 2008. [1]
- ^ a b c d e http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2009/update/01/index.htm IMF Jan 2009 update
- ^ a b c „Global Recession Risk Grows as U.S. `Damage' Spreads. Jan 2008”. Bloomberg.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „World Economic Outlook (WEO) April 2013: Statistical appendix - Table A1 - Summary of World Output” (PDF). IMF. . Accesat în .
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Recesiunea economică 2008 - 2010, Radu Șerban, Ed. Tribuna Economică, 2011, (288 pagini)