Sari la conținut

Alegeri parlamentare în România, 2016

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alegeri parlamentare în România, 2016
România
2012 ←
membri 		11 decembrie 2016
Lista parlamentarilor aleși 		→ 2020
membri
Senat: 136 mandate
Camera Deputaților: 329 mandate
69 S și 165 D mandate necesare pentru majoritate

Prezență la urne

39,46% (▼ 2,30%)
  Primul partid Al doilea partid Al treilea partid
 
Lider Liviu Dragnea Alina Gorghiu Nicușor Dan
Partid PSD PNL USR
Lider din 22 iulie 2015 18 decembrie 2014 21 august 2016
Mandatul liderului D – Teleorman S – Timiș D – București
Ultimele alegeri 59 S / 150 D 50 S / 100 D Nu a participat
Mandate câștigate 67 S / 154 D 30 S / 69 D 13 S / 30 D
Mandate schimbate ▲8 S /▲4 D ▼20 S /▼31 D Nou
Procente 45,68% S
45,48% D		 20,42% S
20,04% D		 8,92% S
8,87% D
  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
 
KelemenHunorFotoThalerTamas (cropped).jpg
Lider Hunor Kelemen Călin Popescu-Tăriceanu Traian Băsescu
Partid UDMR ALDE PMP
Lider din 26 februarie 2011 19 iunie 2015 27 martie 2016
Locul liderului D – Harghita S – București S – București
Ultimele alegeri 9 S / 18 D Nu a participat
Mandate câștigate 9 S / 21 D 9 S / 20 D 8 S / 18 D
Mandate schimbate ▬ 0 S /▲3 D Nou Nou
Procente 6,24% S
6,19% D 		6,01% S
5,62% D 		5,65% S
5,35% D

Prim-ministru în funcție

Dacian Cioloș
Independent

 Prim-ministru ales

Sorin Grindeanu
PSD–ALDE

România
Stema României
Acest articol face parte din seria:
politica în României

Alegerile parlamentare au avut loc în România la 11 decembrie 2016. Au fost primele alegeri organizate în conformitate cu noul sistem electoral adoptat în 2015, care a marcat revenirea la sistemul electoral proporțional utilizat ultima dată la alegerile din 2004. Noua legislație electorală prevede o normă de reprezentare de 73.000 de locuitori pentru deputați și de 168.000 de locuitori pentru senatori, ceea ce a dus la reducerea numărului de parlamentari.

Au fost disputate în total 466 de locuri în parlament (308 deputați, 18 deputați ai minorităților și 134 de senatori), comparativ cu 588 de parlamentari aleși în 2012. Diaspora a fost reprezentată de patru deputați și doi senatori, aleși prin vot prin corespondență. Alegerile au înregistrat o participare de 39,5%, mai mică decât în 2012, dar ușor mai mare decât la alegerile din 2008.

Sistemul electoral

[modificare | modificare sursă]

Alegerile parlamentare din 2016 s-au desfășurat diferit față de cele din 2012 și 2008. La 24 februarie 2015, Comisia Codului Electoral a decis, în principiu, ca viitoarea lege electorală să revină la reprezentarea proporțională pe liste de partid, renunțând astfel la sistemul de vot majoritar (uninominal) introdus în 2008.[2] Opțiunea de a transforma Parlamentul României într-un parlament perfect bicameral, cu aproximativ 300 de deputați aleși pe liste închise și 100 de senatori aleși prin vot majoritar uninominal în tur unic, a fost discutată timp de ani de zile[3] și chiar convenită între Partidul Social Democrat (PSD) aflat la guvernare și opoziție.[4] Cu toate acestea, noua lege electorală promulgată de președintele Klaus Iohannis la 20 iulie 2015 nu a păstrat circumscripțiile uninominale pentru Senat. Respectând cu strictețe recomandările comisiei, noua lege electorală a revenit complet la reprezentarea proporțională pe liste de partid.[5]

Cu o normă de reprezentare de un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori,[6] au fost aleși în total 308 deputați, la care se adaugă 18 deputați ai minorităților, 134 de senatori și 6 deputați ai diasporei (doi senatori și patru deputați).[7] În total, numărul deputaților este de 466, cu cinci mai puțin decât în 2008 și cu 122 mai puțin decât în 2012.[5] În timp ce pentru listele unipartinice pragul electoral este menținut la 5%, pentru alianțele electorale se introduce un prag mai ridicat, de 8-10%. Pentru prima dată, alegătorii români cu domiciliul în străinătate au putut vota prin poștă, ca reacție la procedurile defectuoase de la alegerile prezidențiale din 2014.[5]

Partide

[modificare | modificare sursă]

Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat că nu va candida împreună cu Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) la alegerile locale.[8]

Partidul Național Liberal (PNL) nu a anunțat împărțirea listelor cu alt partid. Acesta a obținut rezultate favorabile în majoritatea sondajelor și a cerut în mai multe ocazii organizarea alegerilor anticipate.[9]

Partidul Conservator (PC) și Partidul Liberal Reformator (PLR) au fuzionat la data de 19 iunie 2015 formând Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE).[10]

Partide care au depus liste de susținători la nivel național[11]
PSD
(Liviu Dragnea) 		PNL
(Alina Gorghiu) 		ALDE
(Călin Popescu-Tăriceanu) 		UDMR/RMDSZ
(Hunor Kelemen) 		USR
(Nicușor Dan) 		PMP
(Traian Băsescu) 		PRU
(Bogdan Diaconu) 		AN
(Marian Munteanu) 		PER
(Dănuț Pop) 		PRM
(Adrian Popescu)[12] 		PSR
(Constantin Rotaru)

Sondaje de opinie

[modificare | modificare sursă]

     Partide care trec limita pragului electoral de 5%

     Partide care nu trec limita pragului electoral de 5%

Sursa sondajului Data sondajului Eșantion PNL PDL PLR PSD–UNPR–PC PP-DD UDMR PRM PMP PNȚCD M10 PRU Alții Diferență
INSCOP 1–6 iulie 2014 1,055 19.3% 11.9% 42.3% 2.8% 5.4% 3.2% 7.5% 1.2% 13.7%
CCSCC 20–26 august 2014 1,248 34% 5% 38% 4% 6% 2% 7% 4%
INSCOP 30 august–4 septembrie 2014 1,058 31.5% 4.4% 42.6% 3.4% 5.8% 3.3% 7.1% 0.8% 10.1%
INSCOP 27 noiembrie–2 decembrie 2014 1,076 41.7% 3.3% 38.8% 2.3% 5.1% 1.2% 5.6% 0.6% 2.9%
Sursa sondajului Data sondajului Eșantion PNL PLR PSD–UNPR–PC PP-DD UDMR PRM PMP PNȚCD M10 PRU Alții Diferență
CSOP 13–18 decembrie 2014 1,044 47% 34% 2% 6% 3% 3% 13%
CSOP 27 ianuarie–4 februarie 2015 1,036 49% 32% 2% 6% 2% 3% 17%
INSCOP 5–10 februarie 2015 1,065 44.2% 3.3% 37.4% 1.4% 5% 1.1% 4% 0.9% 6.8%
Avangarde 18–26 februarie 2015 900 40% 5% 37% 3% 5% 4% 3% 3%
CSOP 3–10 martie 2015 1,007 49% 31% 2% 7% 2% 2% 18%
CSCI 24–28 martie 2015 1,073 39% 6% 37% 2% 5% 2% 3% 2%
ARP 30 martie–3 aprilie 2015 1,100 44% 3% 34% 2% 5% 2.5% 2.5% 1% 10%
CSCI 20–24 aprilie 2015 1,090 42% 5% 39% 1% 4% 1% 3% 3%
Avangarde 21–29 aprilie 2015 950 43% 5% 40% 1% 4% 1% 2% 2% 3%
INSCOP 23–30 aprilie 2015 1,085 44.7% 2.2% 39.1% 1% 5.2% 2% 2.8% 1% 5.6%
Sursa sondajului Data sondajului Eșantion PNL ALDE (PLR+PC) PSD UNPR (incl. PP–DD) UDMR PRM MP PNȚCD M10 PRU Alții Diferență
INSCOP 9–14 iulie 2015 1,075 44.5% 3% 37.1% 5.1% 2.1% 2.4% 1.2% 2.3% 2.3% 7.4%
CSCI 10–17 august 2015 1,021 41% 3% 37% 2% 5% 3% 5% 3% 1% 4%
Avangarde 1–7 septembrie 2015 1,000[13] 32% 6% 34% 7% 2% 4% 2% 5% 8% 2%
INSCOP 10–15 septembrie 2015 1,085 42% 2.6% 35% 5.1% 5% 1.3% 2.5% 1% 2% 1% 2.5% 7%
INSCOP 26 noiembrie–2 decembrie 2015 1,071 40.1% 4% 36.3% 2.6% 5.2% 1.1% 4.4% 1% 2.4% 2.9% 3.8%
ARP 2–6 decembrie 2015 950 35% 6.5% 34% 2.5% 4% 5% 7.5% 2.5% 1.5% 1.5% 1%
CIADO 1–5 decembrie 2016 1,157 35.45% 4.57% 36.42% 23.56% 0.97%
INSCOP 21–28 decembrie 2016 1,068 37.2% 5.3% 39.2% 5% 1% 5.1% 0.4% 2.2% 1.2% 3.4% 2%
Sursa sondajului Data sondajului Eșantion PNL ALDE PSD PMP (incl. UNPR) UDMR USR PRU Alții Diferență
CIADO 1–10 august 2016 5,428 (urban) 32.33% 8.2% 35.76% 7.57% 5.1% 8.1% - 2.94% 3.43%
TNS 14–23 septembrie 2016 1,000 25% 7% 45% 4% 5% 10% 3% 1% 20%
ARP 17–24 septembrie 2016 1,170 30% 5.5% 38% 4% 5% 9% - 8.5% 8%
CIADO 6–30 octombrie 2016 4,500 29.3% 6.5% 44.6% 4.9% 5.2% 5.7% 2.5% 1.3% 15.3%
CCSB 1–7 noiembrie 2016 1,261 27.2% 5.2% 40.2% 5% 5.4% 11% 4.2% 1.8% 13%
TNS 11–21 noiembrie 2016 1,003 18% 7% 40% 7% 3% 19% 3% 3% 21%
Avangarde 20–27 noiembrie 2016 1,000 27% 6% 43% 5% 5% 8% 3% 3% 16%
SOCIOPOL 23–30 noiembrie 2016 1,006 25% 6% 40% 5% 5% 10% 5% 4% 15%
SOCIOPOL 3–7 decembrie 2016 1,002 27% 6% 41% 4% 4% 7% 5% 6% 14%
IRES 6–7 decembrie 2016 1,100 23% 6% 44% 6% 5% 7% 4% 5% 21%
Avangarde Sinteză nespecificat 24-31% 5-6% 40% 5-7% - 7-15% 3-5% - 9-16%

Reprezentarea grafică a sondajelor

[modificare | modificare sursă]
Reprezentarea grafică a sondajelor (din 2014 până în 2016)

Rezultate

[modificare | modificare sursă]

Camera Deputaților

[modificare | modificare sursă]
Partid Voturi % Mandate +/–
Partidul Social Democrat 3.204.864 45,48 154 +4
Partidul Național Liberal 1.412.377 20,04 69 –31
Uniunea Salvați România 625.154 8,87 30 Nou
Uniunea Democrată Maghiară din România 435.969 6,19 21 +3
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 396.386 5,62 20 Nou
Partidul Mișcarea Populară 376.891 5,35 18 Nou
Partidul România Unită 196.397 2,79 0 Nou
Partidul România Mare 73.264 1,04 0 0
Partidul Ecologist Român 62.414 0,89 0 0
Alianța Noastră România 61.206 0,87 0 Nou
Partidul Socialist Român 24.580 0,35 0 0
Partida Romilor „Pro Europa” 13.126 0,19 1 0
Forumul Democrat al Germanilor din România 12.375 0,18 1 0
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România 6.545 0.09 1 0
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 6.160 0,09 1 0
Uniunea Elenă din România 5.817 0,08 1 0
Uniunea Democrată Turcă din România 5.536 0,08 1 0
Asociația Macedonenilor din România 5.513 0,08 1 0
Uniunea Sârbilor din România 5.468 0,08 1 0
Federația Comunităților Evreiești din România 5.069 0,08 1 0
Uniunea Armenilor din România 4.868 0,07 1 0
Liga Albanezilor din România 4.640 0,07 1 0
Uniunea Bulgară din Banat-România 4.542 0,06 1 0
Uniunea Croaților din România 3.532 0,05 1 0
Asociația Italienilor din România 3.486 0,05 1 0
Uniunea Polonezilor din România 3.355 0,05 1 0
Uniunea Culturală a Rutenilor din România 2.824 0,04 1 0
Partidul Umanist Social Liberal 2.599 0,04 0 Nou
Partidul România Nouă 1.764 0,03 0 Nou
Uniunea Ucrainenilor din România 1.172 0,02 1 0
Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor 609 0,01 0 Nou
Partidul Verde 566 0,01 0 Nou
Partidul Romilor Democrați 523 0,01 0 Nou
Blocul Unității Naționale 518 0,01 0 Nou
Partidul Vrancea Noastra 511 0,01 0 Nou
Independenți 76.764 1,09 0 0
Voturi valide 7.047.384 97,05
Voturi invalide/albe 213.916 2,95
Total 7.261.300 100.00
Votanți înregistrați/prezența 18.403.044 39,46
Sursa: Biroul Electoral Central

Senat

[modificare | modificare sursă]
Partid Voturi % Mandate +/–
Partidul Social Democrat 3.221.786 45,68 67 +8
Partidul Național Liberal 1.440.193 20,42 30 –20
Uniunea Salvați România 629.375 8,92 13 Nou
Uniunea Democrată Maghiară din România 440.409 6,24 9 0
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților 423.728 6,01 9 Nou
Partidul Mișcarea Populară 398.791 5,65 8 Nou
Partidul România Unită 207.977 2,95 0 Nou
Partidul România Mare 83.568 1,18 0 0
Partidul Ecologist Român 77.218 1,09 0 0
Alianța Noastră România 66.774 0,95 0 Nou
Partidul Socialist Român 32.808 0,47 0 0
Partidul Umanist Social Liberal 3.066 0,04 0 Nou
Partidul România Nouă 2.349 0,03 0 Nou
Blocul Unității Naționale 739 0,01 0 Nou
Partidul Verde 719 0,01 0 Nou
Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor 719 0,01 0 Nou
Partidul Vrancea Noastra 652 0,01 0 Nou
Partidul Romilor Democrați 648 0,01 0 Nou
Partidul Republican din România 52 0,00 0 Nou
Independenți 21.395 0,30 0 0
Voturi valide 7.052.966 97,16
Voturi invalide/albe 205.973 2,84
Total 7.258.939 100.00
Votanți înregistrați/prezența 18.403.044 39,44
Sursa: Biroul Electoral Central

Urmări

[modificare | modificare sursă]

Ca urmare a rezultatului alegerilor, Partidul Social Democrat (PSD) a creat o coaliție de guvernare împreună cu Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) și l-a propus premier pe Sorin Grindeanu (inițial însă pe Sevil Shhaideh care a fost ulterior respinsă de președintele în funcție, Klaus Iohannis). La scurt timp de la investire, guvernul a început un proiect de modificare a Codului Penal privind amnistia și grațierea. Acest fapt a declanșat protestele anticorupție, care s-au extins la nivel național și au atins la apogeu numărul de 600.000 de manifestanți. Astfel, în luna februarie partidele de opoziție au depus o moțiune de cenzură, însă aceasta nu a strâns numărul necesar de voturi.

În luna iunie a escaladat un conflict între președintele PSD, Liviu Dragnea, și prim-ministrul Sorin Grindeanu. Liviu Dragnea i-a cerut în mod repetat demisia, dar Sorin Grindeanu nu a dat niciodată curs cererilor. Prin urmare, Partidul Social Democrat și ALDE și-au retras sprijinul politic, iar aproape tot cabinetul de miniștri, cu excepția ministrului Comunicațiilor, și-a depus demisia. A avut loc o nouă moțiune de cenzură, iar guvernul Grindeanu a fost înlocuit cu guvernul Tudose.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Bogdan Enache (), Miniștrii Guvernului Bolojan au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Mesajul lui Nicușor Dan, Digi24, accesat în  
  2. ^ Andrei, Cristian (). „NOUA LEGE ELECTORALĂ. Parlamentari aleși pe liste și campanii electorale finanțate de stat”. Gândul. 
  3. ^ Zachmann, Sebastian (). „Votul pe listă revine la alegerile din 2016”. Adevărul. 
  4. ^ „Schimbări MAJORE la viitoarele alegeri parlamentare: Se renunță la uninominal și se revine la votul pe liste”. România TV. . 
  5. ^ a b c Mihai Pelin; Ana-Maria Popescu (). „New Election Law in Romania”. Radio România Internațional. Accesat în . 
  6. ^ Filimon, Paul (). „Legea ALEGERILOR PARLAMENTARE pe LISTE, promulgată de Iohannis”. România Liberă. 
  7. ^ Rosca, Iulia (). „Presedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea alegerilor parlamentare”. HotNews.ro. 
  8. ^ „Șerban Mihăilescu: UNPR va merge pe liste comune cu PSD la alegerile locale din 2016 – AGERPRES”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ PNL vrea alegeri anticipate. Marea problemă pe care liberalii ar trebui să o rezolve într-o săptămână - Gândul
  10. ^ Neagu, Alina (). „Daniel Constantin si Calin Popescu Tariceanu au semnat protocolul de fuziune intre PC si PLR: Noua formatiune se va numi Partidul Alianta Liberalilor si Democratilor (ALDE)”. HotNews.ro (în Romanian). 
  11. ^ „Partide care au depus la Biroul Electoral Central liste de susținători la nivel național la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din data de 11 decembrie 2016 - Biroul Electoral Central”. 
  12. ^ „Partidul Romania MareComunicate de presa | Partidul Romania Mare”. Romaniamare.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ (doar București)

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_parlamentare_în_România,_2016&oldid=17284326