Coaliția Națională pentru România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Coaliția Națională pentru România (CNR)
Conducător Prim-ministru
Nicolae Ciucă (PNL)

Președinții partidelor politice afiliate
Marcel Ciolacu (PSD)
Nicolae Ciucă (PNL)
Hunor Kelemen (UDMR)
Fondator(i) Florin Cîțu
Marcel Ciolacu
Rareș Bogdan
Varujan Pambuccian
Hunor Kelemen[1]
Înființat 24 noiembrie 2021[2]
Ideologie oficială Big tent
Conservatorism
Pro-Establishment
Reformism[3]
Statism
Facțiuni:
Social democrație
Conservatorism social
Liberalism conservator
Naționalism românesc
Regionalism
Creștin-democrație
Populism
Poziție politică sincretic
Camera Deputaților
209 / 330
Senat
94 / 136
Parlamentul European
20 / 33
Primari
2.793 / 3.176
Președinți de consiliu județean
41 / 41
Consilieri județeni
928 / 1.340
Consilieri locali
30.362 / 39.900

Coaliția Națională pentru România (abreviat CNR) este o alianță politică din România, ce include Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Coaliția are sprijinul grupului parlamentar al minorităților naționale.[4][5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

După criza politică din toamna lui 2021, PNL, PSD și UDMR au ajuns la un acord de a conduce țara împreună pentru următorii 7 ani. Astfel, s-a convenit ca primul-ministru și alte câteva ministere importante să fie schimbate la fiecare 1 an și jumătate. Premierul care urma să fie numit a fost liberalul Nicolae Ciucă. Guvernul său a fost investit pe 25 noiembrie.[6]

Pe 23 noiembrie, Marcel Ciolacu (PSD) a fost ales președinte al Camerei Deputaților.[7] De asemenea în aceeași zi, Anca Dragu (USR) a fost demisă de la șefia Senatului, luându-i locul de către fostul premier Florin Cîțu (PNL).[8]

Coaliția, până la depunerea jurământului în cabinetul lui Ciucă, a fost inițial denumită Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate, CRDP).[9]

Critici[modificare | modificare sursă]

În timp ce foștii rivali PSD și PNL susțin că au făcut alianța în interesul poporului,[10] au existat critici [cine?] la adresa ambelor partide pentru că au promis că nu vor forma o alianță între ele.[11][12][13] Președintele Klaus Iohannis, despre care se zvonește că ar fi arhitectul coaliției,[5] a fost aspru criticat, pentru că între 2018-2020 a criticat în repetate rânduri PSD-ul,[14] apoi a readus PSD-ul la guvernare.[15][16] La un moment dat, președintele PNL Florin Cîțu a susținut că „foștii parteneri de coaliție ai noștrii USR au dat mâna PSD, și nu au vrut să ne mai dea mâna cu PNL”.[17]

Criticii au numit-o și coaliția USL 2.0,[18][19] și de asemenea ca fiind o coaliție cleptocrată și coruptă.[20][21][22]

Partide membre[modificare | modificare sursă]

Partid Lider Poziție Ideologie Camera Deputaților Senat
Partidul Social Democrat Președintele partidului Marcel Ciolacu (președintele Camerei Deputaților)

Reprezentant în Guvern Sorin Grindeanu (viceprim-ministru)
Centru-stânga Social democrație, Conservatorism social
109 / 330
47 / 136
Partidul Național Liberal Nicolae Ciucă (prim-ministru) Centru-dreapta Liberalism conservator, Pro-europenism
81 / 330
38 / 136
Uniunea Democrată Maghiară din România Hunor Kelemen (viceprim-ministru) Centru spre Centru-dreapta Regionalism, Drepturile minorității maghiare, Transilvanism, Conservatorism liberal
20 / 330
9 / 136

Legi controversate[modificare | modificare sursă]

Legea 357/2022[modificare | modificare sursă]

În contextul creșterilor accelerate ale prețurilor energiei electrice, Parlamentul României a aprobat și modificat OUG 119/2022. Astfel, s-au introdus niște plafoane pentru diferențierea tarifelor suportate de clienții finali, cu scopul de a scădea prețurile plătite de aceștia.

Articolul 9 (10) a stârnit multe controverse deoarece specifica faptul că un client poate beneficia de tarif plafonat doar pentru un loc de consum, cel de domiciliu sau de reședință. Astfel, s-a creat obligativitatea ca fiecare client care are mai multe locuri de consum să dea o declarație pe propria răspundere la compania care îi furnizează energie electrică pentru specificarea locului de consum la care dorește tariful plafonat.

Legea a fost adoptată la 13 decembrie, urmând să intre în vigoare după doar 18 zile, de la 1 ianuarie 2023, ceea ce a făcut multă lume să se îngrijoreze și chiar să înceapă să facă drumuri la furnizorii de energie pentru clarificări, creându-se chiar și cozi.[23]

Legile siguranței naționale[modificare | modificare sursă]

Legile siguranței naționale sunt un pachet de 10 legi (încă în dezbatere) care privesc sporirea atribuțiilor structurilor de forță din România (servicii secrete, armată etc).[24][25][26] Site-ul G4Media a publicat pachetul celor 10 legi ale siguranței naționale într-un articol de pe site după cum urmează:

  • Proiect de lege privind activitatea de informații și contrainformații;
  • Proiect de lege CSAT;
  • Proiect de lege organizare MAI;
  • Proiect de lege SIE;
  • Proiect de lege SPP;
  • Proiect de lege SRI;
  • Proiect de lege STS;
  • Proiect legea apărării naționale;
  • Proiect de lege pentru Sistemul Integral al Situațiilor de Criză;
  • Proiect pentru legea securității și apărării cibernetice.

Pachetul de legi a iscat o controversă deoarece în cazul serviciilor secrete, legea sporește extrem de mult atribuțiile acestora și nu se supun vreunui control parlamentar sau instituțional,[27] lucru ce le-ar face periculos de puternice în opinia unor analiști.[27][28]

În urma publicării pe surse a pachetelor legilor siguranței naționale, Președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni pentru a lămuri opinia publică cu privire la aceste legi:

„Interesul pentru a avea legi solide, moderne ale securității naționale a apărut de ani de zile și eu am solicitat din primul mandat ca o echipă de specialiști să lucreze pe ele pentru că unele sunt anacronice. Legea SIE nu e compatibilă nici măcar cu Constituția. Nu putem să funcționăm în secolul XXI cu legi ale securității naționale făcute în '91-'92. S-a început pe niște drafturi elaborate de specialiști în domeniu, așa mi s-a adus mie la cunoștință. Ele nici măcar nu au intrat în circuit legislativ. Când vor ajunge la mine, mă voi exprima. Vor ajunge de două ori la mine – în CSAT și la promulgare...De mine nu o să treacă nicio lege care conține prevederi după care nu vrem să funcționăm”
—Klaus Iohannis[29]

În prezent, drafturile legilor siguranței naționale au fost amânate momentan și nu au fost adoptate.[30]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Rareș Bogdan: Cu PSD e mai simplu, ajungem la o majoritate largă cu UDMR. Pentru țară trebuie să treci peste orice - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . 
  2. ^ http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2021-11-24-25202728-0-acordul-politic-coalitiei-nationale-pentru-romania.rtf
  3. ^ „Culise. Ce planuri au PNL și PSD pentru viitorul Guvern: mari reforme, împărțire echilibrată funcțiilor de top, aducerea celor mai importanți lideri în Cabinet”. adevarul.ro. . 
  4. ^ „Presa elvețiană, despre guvernul PSD PNL UDMR: Coaliția dușmanilor și sfârșitul unei speranțe / Este vorba doar de a nu pierde accesul la putere și bani”. G4Media.ro. . 
  5. ^ a b „Ion Cristoiu: Alianța PNL-PSD e victoria lui Klaus Iohannis, poate cea mai mare victorie a sa din cei 10 ani de mandat”. Mediafax.ro. 
  6. ^ „Guvernul PSD-PNL-UDMR a fost învestit de Parlament cu 318 voturi "pentru" / Ciucă: Ne aflăm într-un moment mult așteptat de toți românii / Ciolacu: Nu voi minți niciodată că am învins pandemia / Barna: De ce nu l-ați chemat direct pe Dragnea să îi predați Ministerul Justiției?”. G4Media.ro. . 
  7. ^ „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților: 217 voturi „pentru". Mediafax.ro. 
  8. ^ „Florin Cîțu este noul președinte al Senatului, după ce Anca Dragu a fost revocată. USR va contesta decizia la CCR”. www.digi24.ro. 
  9. ^ „Program de Guvernare 2021-2024; Coaliția pentru Reziliență, Dezvoltare și Prosperitate” (PDF). Accesat în . 
  10. ^ „Cîțu: Avem o alianță cu PSD. Trebuie să formăm acest guvern. E un compromis major pe care îl face PNL”. www.digi24.ro. 
  11. ^ „Cum au ajuns PNL și PSD să pregătească cea mai mizerabilă alianță din politica românească”. www.vice.com. 
  12. ^ „Cine pierde și cine câștigă dintr-o alianță PNL - PSD”. G4Media.ro. . 
  13. ^ „Orban s-a dus la ședința PNL: Alianța cu PSD este o rușine. Nicolae Ciucă e un om care toată viața a dat sau a executat ordine - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . 
  14. ^ „VIDEO Iohannis a închis „definitiv epoca PSD", dar doar pentru un an. Inventarul declarațiilor președintelui despre partidul-dezastru bun acum pentru o guvernare cu PNL - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . 
  15. ^ „Analiză | Un an de la alegerile parlamentare. Cum s-a întors PSD înapoi la guvernare”. Europa Liberă România. 
  16. ^ Welle (www.dw.com), Deutsche. „NZZ: Demistificarea lui Klaus Iohannis | DW | 29.11.2021”. DW.COM. 
  17. ^ „Florin Cîțu explică alianța PNL-PSD: "Foștii parteneri au dat mâna cu PSD". Antena 3. 
  18. ^ „Lider USR: „Nou blat PNL - PSD! Preferă USL 2.0 în locul refacerii coaliției cu USR". Mediafax.ro. 
  19. ^ „Dan Barna: Vedem un USL 2.0, o frăție a inelelor, va fi o liniște și o pace pe jumulit resursa publică/ Despre refacerea coaliției: Până mâine mai e o șansă”. G4Media.ro. . 
  20. ^ „CTP: Cotârceala PNL cu PSD încalcă separația corupțiilor în stat”. www.digi24.ro. Accesat în . 
  21. ^ „Moldovenii și bulgarii au votat partide anticorupție. La noi, după „concubinajul" politic cu PSD, votanții PNL vor migra la USR” (în engleză). adevarul.ro. 1637044437. Accesat în 2022-07-02.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  22. ^ „Toate momentele care-ți arată că PNL și PSD sunt și-au fost fix aceeași mizerie”. www.vice.com. Accesat în . 
  23. ^ „Cozi interminabile la depunerea declarațiilor pentru plafonarea prețului la energie! Oamenii stau ore întregi în frig” (în Romanian). www.antena3.ro. Accesat în . 
  24. ^ „EXCLUSIV G4Media publică integral cele 10 proiecte de legi ale securității naționale - DOCUMENTE”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  25. ^ „UM România. Cum transformă noile legi ale securității naționale țara într-o mare unitate militară”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  26. ^ Costa, Raúl Sánchez (). „Rumania prepara una ley que recupera las prácticas de delación de la época comunista” (în spaniolă). El País. Accesat în . 
  27. ^ a b „Legile securității. Iohannis și serviciile secrete își întăresc reciproc puterile”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  28. ^ „VIDEO Cristian Tudor Popescu, despre legile securității naționale: SRI-ul vrea să fie mai tare decât Securitatea”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  29. ^ „Iohannis despre legile securității naționale: Nu le-am citit, nu le-am cenzurat. De mine nu va trece o lege care nu respectă principiile”. Europa Liberă România. Accesat în . 
  30. ^ „Legile securității naționale, amânate de Guvern până după adoptarea legilor Justiției și Educației (surse guvernamentale)”. G4Media.ro. . Accesat în .