USR PLUS

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
USR-PLUS
Uniunea Salvați România (oficial)
USR PLUS party logo.png
Președinte Dacian Cioloș
Înființat 2 februarie 2019 (ca alianță)
16 aprilie 2021 (ca partid)
Sediu Șos. Pavel D. Kiseleff, nr. 55, vila 4

Sector 1, București

Organizație de tineret USR Tineret
Generația PLUS
Ideologie oficială Anticorupție
Europenism
Progresism
Liberalism
Liberalism economic
Minoritate:

Liberalism social
Tehnocrație
Populism[1][2]

Poziție politică Centru
Slogan politic Fără hoție ajungem departe[3]
Afiliere europeană Renew Europe[4]
Culori oficiale      Albastru
     Portocaliu
Senat
25 / 136
Camera Deputaților
55 / 330
Parlamentul European
8 / 33
Primari
45 / 3176
Consilieri Locali
1207 / 39900
Consilieri Județeni
65 / 1340
Prezență online site web oficial
pagină Facebook
Instagram

USR-PLUS este un partid care a fost fondat după o alianță electorală înființată la 2 februarie 2019 între partidele Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), inițial numit Alianța 2020 USR-PLUS. Alianța a fost fondată pentru a candida împreună la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.[5] Ulterior, cele două partide au decis semnarea unui protocol de alianță politică și pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2019.[6][7] Începând cu sfârșitul lunii iunie 2020, alianța electorală a devenit una politică.[8] USR și PLUS au decis să demareze negocierile pentru fuziune, iar pe 15 august, în urma congresului de fuziune dintre USR și PLUS, cele două partide au decis să fuzioneze în mod oficial, prin absorbția PLUS în USR. La 16 aprilie 2021 Curtea de Apel București a aprobat fuziunea. De altfel, partidul a ținut la începutul lunii octombrie un congres pentru alegerea unei noi conduceri unde Dacian Cioloș a fost ales să devină singurul președinte al partidului. La același congres, 24 de membrii ai Biroului Național Politic al partidului, au fost aleși iar delegații de la congres au votat să conserve numele de Uniunea Salvați România ca nume legal al partidului, eliminând dispozițiile din protocolul de fuziune care recomandă schimbarea numelui în USR PLUS.[9][10]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Fosta siglă a USR-PLUS când era o alianță

Dan Barna și Dacian Cioloș, ca lideri ai Alianței au declarat în februarie 2019 că cele două părți au ajuns la un acord de a participa pe liste comune la alegerile europene și că proiectul a fost un prim pas către un eventual succes în alegerile parlamentare din 2020.[11][12]

La 7 martie 2019, Biroul Electoral Central (BEC) a respins cererea de înscriere a Alianței 2020 USR PLUS pentru alegerile europarlamentare motivând că în Registrul partidelor politice, Dan Barna și Dacian Cioloș nu figurează ca președinți ai celor două formațiuni politice.[13] Dan Barna a fost ales președinte al USR în octombrie 2017, iar Dacian Cioloș a fost ales președinte PLUS în februarie 2019. Ambele partide au solicitat înregistrarea președinților la Tribunalul București, dar până la înscrierea Alianței nu primiseră o decizie definitivă.[14] Deputatul Nicușor Dan, fost președinte al USR, a susținut că "am găsit, împreună cu echipa juridică, soluția care să îmi permită să contrasemnez în mod legal protocolul Alianței USR PLUS"[15] La 8 martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația USR PLUS la decizia BEC de a nu permite înregistrarea alianței.[16]

Sloganul ales al Alianței este "Fără hoție ajungem departe".[3]

În data de 15 august 2020, cele două formațiuni ale Alianței (Uniunea Salvați România și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate) au susținut un congres online în care s-a decis fuziunea celor două formațiuni politice. Noua formațiune se va numi USR până la hotărârea tribunalului după care în cadrul unui nou congres noua formațiune va adopta numele de USRPLUS și va fi condusă de copreședinții Dan Barna și Dacian Cioloș.[17]

Ambele partide, USR și PLUS, oficial și legal au fuzionat într-un singur partid la 16 aprilie 2021 după aprobarea Curții de Apel București. În plus, s-a spus că partidul se pregătește pentru un nou congres, probabil organizat în toamna anului 2021, pentru a vota o singură conducere, Barna și Cioloș anunțând că vor participa amândoi la acest vot.

La începutul lunii octombrie 2021, Dacian Cioloș a fost ales președinte al partidului în congres. Ulterior, au fost aleși cei 24 de membri ai Biroului Național Politic, iar numele partidului politic s-a schimbat înapoi în Uniunea Salvați România, în consecință renunțând la „USR PLUS” ca un nume.[9][10]

Alegerile europarlamentare 2019[modificare | modificare sursă]

Membri ai Alianței USR PLUS mulțumind bucureștenilor pentru procentul de 39,89% în alegeri.

Pe 4 aprilie 2019, Alianța 2020 USR PLUS și-a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, programul electoral pentru alegerile europarlamentare.[18] Oferta electorală a alianței vizează patru teme principale: „Justiție și protejarea drepturilor românilor în UE”, „Bunăstarea societății: sănătate, educație, măsuri anti-sărăcie”, „Prosperitate europeană acasă, în România” și „Politica externă și de securitate”.[19] Printre promisiunile alianței se află crearea unui MCV european aplicabil, aderarea României la Spațiul Schengen, dar și modificări în educație, agricultură și infrastructură.[20] USR+PLUS sprijină, de asemenea, aderarea Republicii Moldova la UE.[20] Dacă programul alianței a pus accent pe priorități și obiective ale candidaților pentru Parlamentul European, în cadrul discursurilor din fața susținătorilor de la mitingurile electorale mesajul a avut un accent centrat pe politica internă, pe lupta cu puterea guvernamentală.[21]

Cu ocazia Summit-ului european de la Sibiu de pe 9 mai, Dacian Cioloș a avut o întâlnire cu Emmanuel Macron, președintele Franței, o întâlnire care s-a axat pe o discuție privind realizarea unui nou grup politic în Parlamentul European după alegerile din 26 mai.[22]

În timpul campaniei electorale, alianța a organizat două reuniuni electorale majore la care au participat ambii lideri ai alianței, pe 5 mai la Cluj-Napoca[23] și 12 mai la Timișoara.[24] La mitingul din 24 mai de la București a participat și Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European, care a anunțat formarea unui nou grup proeuropean reformator de centru, alături de partidul La République en Marche! a lui Emmanuel Macron.[25]

Rezultate electorale[modificare | modificare sursă]

Alegeri prezidențiale[modificare | modificare sursă]

An Candidat Primul tur Al doilea tur Rezultat
Voturi % Voturi %
2019 Dan Barna 1.384.450
15.02 / 100
A pierdut alegerile

Alegeri europarlamentare[modificare | modificare sursă]

An Voturi % Mandate Poziție
2019 2.028.236 22,36
8 / 32
3

Alegeri locale[modificare | modificare sursă]

An Voturi % Primari Consilieri Locali Consilieri Județeni Poziție
2020 696.478 8.89%
45 / 3176
1207 / 39900
65 / 1340
3
Harta rezultatelor alegerilor locale din România din 2020. În albastru sunt județele în care USR-PLUS a câștigat consilieri județeni (CJ) și în gri sunt județele în care nu a trecut pragul pentru a avea consilieri.
Județ Alegeri Voturi % Consilieri +/- După
Alba 2020 13,949 9.5(#3)
4 / 32
4 Opoziție
Arad 2020 20,712 12.8(#2)
5 / 32
5 Opoziție
Argeș 2020 26,594 10.7(#3)
4 / 34
4 Opoziție
Bacău 2020 61,621 27.0(#2)
3 / 36
3 Opoziție
Bihor 2020 5.741 2.3(#5)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Bistrița-Năsăud 2020 5.476 4.4(#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Botoșani 2020 5.539 3.6(#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Brăila 2020 5.837 5.3(#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Brașov 2020 39,013 19.3(#3)
8 / 34
8 PNL–USR-PLUS
București 2020 175,953 27.0(#2)
17 / 55
2 PNL–USR-PLUS
Buzău 2020 11,866 6.6(#4)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Călărași 2020 46,932 37.3(#2)
4 / 30
4 Opoziție
Caraș-Severin 2020 6,281 5.3(#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Cluj 2020 30,701 12.2(#3)
5 / 36
5 Opoziție
Constanța 2020 34,896 13.0(#3)
5 / 36
5 PNL–USR-PLUS
Covasna 2020 1,836 2.7(#9)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Dâmbovița 2020 6,054 2.9(#5)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Dolj 2020 17,563 6.7(#4)
0 / 36
0 Extraparlamentar
Galați 2020 11,844 6.0(#3)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Giurgiu 2020 4,194 3.4(#5)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Gorj 2020 6,373 4.2(#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Harghita 2020 1,330 1.3(#7)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Hunedoara 2020 12,949 7.9(#4)
2 / 32
2 Opoziție
Ialomița 2020 6.096 5.7(#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Iași 2020 39.416 14.6(#3)
6 / 36
6 Opoziție
Ilfov 2020 26.389 14.5(#2)
5 / 32
5 Opoziție
Maramureș 2020 14.143 7.7(#4)
3 / 34
3 PNL–USR-PLUS
Mehedinți 2020 2.876 2.4(#5)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Mureș 2020 6.908 3.4(#6)
0 / 34
0 Extraparlamentar
Neamț 2020 19.564 10.7(#3)
4 / 34
4 Opoziție
Olt 2020 5.019 2.5(#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Prahova 2020 131.179 45.9(#1)
8 / 36
8 PNL–USR-PLUS (2020-2021)
Opoziție (2021-)
Sălaj 2020 6.851 7.0(#4)
2 / 30
2 Sprijin
Satu Mare 2020 7.072 5.4(#5)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Sibiu 2020 15.573 10.1(#4)
4 / 32
4 Opoziție
Suceava 2020 15.751 6.2(#4)
0 / 36
0 Extraparlamentar
Teleorman 2020 6.143 3.8(#3)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Timiș 2020 55.155 21.5(#2)
10 / 36
10 PNL–USR-PLUS (2020)
Opoziție (2020-)
Tulcea 2020 5.288 6.1(#4)
0 / 30
0 Extraparlamentar
Vâlcea 2020 8.319 5.2(#4)
0 / 32
0 Extraparlamentar
Vaslui 2020 12.140 8.4(#4)
3 / 34
3 Opoziție
Vrancea 2020 58.610 41.0(#2)
5 / 32
5 Sprijin
Oraș Primar # Consiliu local
voturi % consiliu +/- Urmări
Sectorul 1
40,95 / 100
1 26.675 30.0 (#2)
9 / 27
1 PNL–USR-PLUS (2020–2021)
USR-PLUS minoritate (2021–)
Sectorul 2
36,91 / 100
1 33.145 29.1 (#2)
9 / 27
4 PNL–USR-PLUS
Sectorul 3
28,48 / 100
2 34.236 25.7 (#1)
9 / 31
1 Opoziție
Sectorul 4
29,88 / 100
2 28.999 28.5 (#2)
9 / 27
3 Opoziție
Sectorul 5
25,24 / 100
3 14.838 16.5 (#3)
5 / 27
0 Opoziție
Sectorul 6
43,40 / 100
1 30.657 24.8 (#3)
8 / 27
1 PNL–USR-PLUS
Cluj-Napoca
8,27 / 100
2 16.691 17.1 (#2)
5 / 27
5 Opoziție
Timișoara
53,25 / 100
1 37.977 41.4 (#1)
13 / 27
13 PNL–USR-PLUS (2020)
USR-PLUS minoritate
Iași
30,31 / 100
2 24.785 29.0 (#2)
9 / 27
9 Opoziție
Brașov
42,06 / 100
1 26.525 32.7 (#1)
12 / 27
12 PNL–USR-PLUS
Constanța
24,31 / 100
2 22.773 23.9 (#2)
9 / 27
9 PNL–USR-PLUS

Alegeri parlamentare[modificare | modificare sursă]

An Camera Deputaților Senat Poziție Rezultat Guvern
Voturi % Mandate Voturi % Mandate
2020 906.965 15,34
55 / 329
936.864 16,06
25 / 136
3 Coaliție Cîțu
Opoziție Cîțu

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Dragoman, Dragoș (). "Save Romania" Union and the Persistent Populism in Romania”. Problems of Post-Communism. 0: 1–12. doi:10.1080/10758216.2020.1781540 – via Taylor and Francis+NEJM. 
  2. ^ „The rise of Union Save Romania: from civil society, political entrepreneurship and populism”. ecpr.eu. 
  3. ^ a b „Campania electorală la români: agheasmă, mici și dans”, HotNews, , accesat în  
  4. ^ en „European elections results”. European Parliament. 
  5. ^ „USR a decis să participe împreună cu PLUS pe o listă comună la europarlamentare”, Agerpres.ro, , accesat în  
  6. ^ Kiss, Robert (). „Cum merg negocierile între USR și PLUS. Alianță politică sau alianță electorală”. Digi24.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Comitetul politic al USR a decis: Alianța 2020 USR-PLUS va rămâne electorală și nu se va înscrie la tribunal cum au vrut liderii”. Radio Europa Liberă. . Accesat în . 
  8. ^ Alianța USR-PLUS, înregistrată oficial ca alianță politică, 25 iunie 2020, romania.europalibera.org
  9. ^ a b „Echipa Barna câștigă alegerile pentru Biroul Național al USR PLUS”. Antena 3. . Accesat în . 
  10. ^ a b „USR PLUS revine la denumirea de USR și la vechea siglă”. stirileprotv.ro. . Accesat în . 
  11. ^ „Cioloș și Barna anunță formarea „Alianței 2020 USR PLUS" pentru alegeri”, HotNews, , accesat în  
  12. ^ „Romania: 2019, tra inflazione ed elezioni”, Osservatorio Balcani e Caucaso, , accesat în  
  13. ^ Departamentul Politic (), „BEC motivează de ce a respins cererea Alianței USR- PLUS pentru europarlamentare: Președinți sunt Nicușor Dan și Daneș Raluca”, Mediafax, accesat în  
  14. ^ „Biroul Electoral Central anunță că Alianța 2020 USR PLUS nu poate merge la europarlamentare”, EurActiv, accesat în  
  15. ^ „Nicușor Dan: Am găsit soluția care să îmi permită să contrasemnez legal protocolul Alianței USR-PLUS”, Agerpres.ro, , accesat în  
  16. ^ „Comunicat de presă - USR”, Agerpres.ro, , accesat în  
  17. ^ Matei Alexandru. „DOCUMENT Fuziunea dintre USR și PLUS a primit votul final din partea membrilor ambelor partide, reuniți în congres comun online: 84,65% au votat în favoarea fuziunii / Noul partid, care se va numi USR până la viitorul congres la care i se va schimba numele în USR PLUS, urmează să fie înregistrat la Tribunal”. Accesat în . 
  18. ^ G. S. (). „USR și PLUS și-au prezentat obiectivele pentru europarlamentare. Ce promite Alianța 2020”. HotNews.ro. 
  19. ^ Adelina Sahlean (). „USR-PLUS și-a anunțat obiectivele pentru Parlamentul European: modificarea legislației pe justiție”. Newsweek. 
  20. ^ a b „Alianța USR-PLUS și-a prezentat programul electoral: Ce își propune să facă dacă ajunge în Parlamentul European”. Ziare.com. . 
  21. ^ „Ghidul alegătorilor români informați” (PDF). Europuls – Centrul de Expertiză Europeană. . pp. 39–49. 
  22. ^ George-Andrei Cristescu (). „Cioloș, întâlnire cu Macron la Sibiu: Ne-am concentrat asupra pregătirii viitorului grup proeuropean din viitorul Parlament”. Adevărul. 
  23. ^ „Alianța 2020 USR PLUS a avut primul miting electoral”, EurActiv, accesat în  
  24. ^ Alianța 2020 USR-PLUS organizează al doilea miting electoral, la Timișoara, , accesat în  
  25. ^ „#europarlamentare2019/Guy Verhofstadt, la mitingul Alianței 2020 USR PLUS: Vom crea o nouă mișcare în Europa”, Agerpres.ro, , accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de USR PLUS