Legislatura 2020-2024 (Senat)
 |
| Acest articol face parte din seria: politica României |
| Partid | Mandate alese | Pierdute | Câștigate | Mandate prezent | |||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Mandate | % | Mandate | % | ||||
| Partidul Social Democrat | 47 | 34.55% | 1 | 0 | 46 | 33.82% | |
| Partidul Național Liberal | 41 | 30.14% | 3 | 0 | 38 | 27.94% | |
| Uniunea Salvați România | 25 | 18.38% | 0 | 0 | 25 | 18.38% | |
| Alianța pentru Unirea Românilor | 14 | 10.29% | 1 | 0 | 13 | 9.56% | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 9 | 6.61% | 0 | 0 | 9 | 6.61% | |
| Forța Dreptei | — | — | 0 | 3 | 3 | 2.20% | |
| Partidul Puterii Umaniste | — | — | 0 | 1 | 1 | 0.73% | |
| Partidul Neamului Românesc | — | — | 0 | 1 | 1 | 0.73% | |
| Total | 136 | 100 | — | 136 | 100 | ||
Compoziția guvernelor și opoziției
[modificare | modificare sursă]Iunie 2023 - decembrie 2024
[modificare | modificare sursă]| Guvern | Forțe politice | Poziție | Ideologie | Mandate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Guvernul Marcel Ciolacu | Partidul Național Liberal (PNL) | Centru-dreapta | Populism, Pro-europenism, | 85 / 136
65% | |
| Partidul Social Democrat (PSD) | Centru-stânga | Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social | |||
| Partidul Puterii Umaniste (PPU) | Centru-stânga | Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism | |||
| Opoziție | Uniunea Salvați România (USR) | Centru-dreapta | Progresism, Anticorupție, Pro-europenism | 51 / 136
35% | |
| Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab | |||
| Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Centru-dreapta | Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism | |||
| Forța Dreptei | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Creștin-democrație, Pro-europenism | |||
| Partidul Neamului Românesc (PNR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Conservatorism național, Euroscepticism | |||
Noiembrie 2021 - Iunie 2023
[modificare | modificare sursă]În luna noiembrie, Klaus Iohannis îl desemnează din nou pe generalul Nicolae Ciucă să formeze o majoritate solidă cu PSD și UDMR. Pe 25 noiembrie 2021, guvernul Ciucă este investit de către Parlament, acesta fiind format din PNL, PSD și UDMR și susținut de minorități în Parlament.[2][3] Președinții Senatului și Camerei Deputaților au fost aleși pe 23 noiembrie 2021, la Senat fiind ales Florin Cîțu (PNL) iar la Camera Deputaților Marcel Ciolacu (PSD).[4][5]
Ca urmare a crizei politice care a rezultat într-un guvern PNL-PSD-UDMR, parlamentarii apropiați fostului lider al PNL Ludovic Orban (exclus din partid în noiembrie), au demisionat din grupul parlamentar al PNL și mai târziu din partid.[6]
| Guvern | Forțe politice | Poziție | Ideologie | Mandate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Guvernul Nicolae Ciucă | Partidul Național Liberal (PNL) | Centru-dreapta | Populism, Pro-europenism, | 94 / 136
71% | |
| Partidul Social Democrat (PSD) | Centru-stânga | Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social | |||
| Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Centru-dreapta | Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism | |||
| Partidul Puterii Umaniste (PPU) | Centru-stânga | Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism | |||
| Opoziție | Uniunea Salvați România (USR) | Centru-dreapta | Progresism, Anticorupție, Pro-europenism | 42 / 136
29% | |
| Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab | |||
| Forța Dreptei | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Creștin-democrație, Pro-europenism | |||
| Partidul Neamului Românesc (PNR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Conservatorism național, Euroscepticism | |||
Septembrie - Noiembrie 2021
[modificare | modificare sursă]În luna septembrie ca urmare a demiterii ministrului justiției Stelian Ion (USR), s-a declanșat criza politică prin ieșirea USR din guvern. Pe 5 octombrie, guvernul Cîțu este demis prin moțiune de cenzură iar acesta o să conducă în interimat până la data de 25 noiembrie 2021. După eșecul desemnării a două guverne, guvernul Cioloș 2 eșuând în a găsi o majoritate prin care să-i fie desemnat guvernul monocolor, nici Nicolae Ciucă nu reușește să găsească majoritate și își depune mandatul înainte de a ajunge la votul din Parlament.[7]
| Guvern | Forțe politice | Poziție | Ideologie | Mandate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Guvernul Florin Cîțu | Partidul Național Liberal (PNL) | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Pro-europenism, | 50 / 136
37% | |
| Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Centru-dreapta | Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism | |||
| Opoziție | Partidul Social Democrat (PSD) | Centru-stânga | Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social | 86 / 136
63% | |
| Uniunea Salvați România (USR) | Centru-dreapta | Progresism, Anticorupție, Pro-europenism | |||
| Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab | |||
| Partidul Puterii Umaniste (PPU) | Centru-stânga | Liberalism social, Umanism pragmatic, Protecționism | |||
| Partidul Neamului Românesc (PNR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Conservatorism național, Euroscepticism | |||
2020 - Septembrie 2021
[modificare | modificare sursă]Funcția de Președinte al Senatului pentru această legislatură a fost ocupată de Anca Dragu, de la USR. În luna noiembrie ca urmare a desemnării și învestirii guvernului Ciucă, Anca Dragu a fost demisă din funcția de Președinte al Senatului, luându-i locul Florin Cîțu, președintele PNL.
| Guvern | Forțe politice | Poziție | Ideologie | Mandate | |
|---|---|---|---|---|---|
| Guvernul Florin Cîțu | Partidul Național Liberal (PNL) | Centru-dreapta | Liberalism conservator, Pro-europenism, Naționalism economic | 75 / 136
55% | |
| Uniunea Salvați România (USR) | Centru-dreapta | Progresism, Anticorupție, Pro-europenism | |||
| Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | Centru-dreapta | Drepturile minorității maghiare, Creștin democrație, Transilvanism | |||
| Opoziție | Partidul Social Democrat (PSD) | Centru-stânga | Social democrație, Populism de stânga, Conservatorism social | 51 / 136
45% | |
| Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) | Dreapta spre extrema dreaptă | Naționalism românesc, Populism de dreapta, Euroscepticism slab | |||
Lista senatorilor
[modificare | modificare sursă]Cei 136 de senatori din România în legislatura 2020–2024:[8]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Bogdan Enache (). „Miniștrii Guvernului Bolojan au depus jurământul la Palatul Cotroceni. Mesajul lui Nicușor Dan”. Digi24. Accesat în .
- ↑ VIDEO Guvernul PNL-PSD-UDMR a trecut de Parlament cu 318 voturi. Ciucă: Am înțeles cu toții că este vorba despre asumarea responsabilității - Politic - HotNews.ro, www.hotnews.ro,
- ↑ Guvernul PNL-PSD-UDMR, jurământ la Cotroceni. Iohannis: E nevoie de un guvern solid și acum există / A fost nevoie să se treacă peste multe orgolii pentru a găsi punctele comune, HotNews, , accesat în
- ↑ „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților”. www.digi24.ro. Accesat în .
- ↑ „Florin Cîțu, după ce a devenit președintele Senatului: Când colegii discută prin presă va trebui să luăm și alte decizii/ PNL a ieșit mai puternic din aceste negocieri”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ↑ „Numărul parlamentarilor care au plecat din grupul PNL a urcat la 15. Senatorul Ion Iordache, ultimul care a urmat exemplul lui Ludovic Orban”. HotNews. Accesat în .
- ↑ „Biroul Executiv al PNL a votat excluderea lui Ludovic Orban din partid. „Sunt liber să construiesc o nouă forță politică"”. Digi24.
- ↑ „PROCES-VERBAL privind rezultatele finale ale alegerilor pentru Senat” (PDF). Biroul Electoral Central. . Arhivat (PDF) din originalul de la . Accesat în .
- ↑ „S-au aflat motivele care au dus la îndepărtarea Dianei Șoșoacă din AUR”. Observator. .