Criza politică din România din 2021

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Criza politică din România din 2021
Informații generale
Perioadă 1 septembrie 2021 - 25 noiembrie 2021
(2 luni, 3 săptămâni și 3 zile)
Loc  România
Cauze
  • Boicotarea de către USR PLUS a ședinței de guvern pentru aprobarea programului de investiții "Anghel Saligny"[1]
  • Demiterea de către Prim-ministrul Florin Cîțu a Ministrului Justiției Stelian Ion[2]
Rezultat
Părți implicate
Figuri politice

Criza politică din România din 2021 a început pe 1 septembrie 2021 între USR PLUS și Partidul Național Liberal (PNL), membrii a guvernului de coaliție al Cabinetului Cîțu împreună cu Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) la acea vreme condusă de liberalul Florin Cîțu, când o ședință de guvern a fost convocată de prim-ministru pentru aprobarea "programului de investiții Anghel Saligny", care ar ajuta la dezvoltarea locală a satelor românești, urmată de demiterea Ministrului Justiției Stelian Ion (numit de USR PLUS) de către prim-ministrul Cîțu și numirea Ministrului de Interne Lucian Bode (PNL) ca interimar.

USR PLUS a criticat dur programul "Anghel Saligny" (referindu-se la el ca "un nou abuz marca OUG 13") și concedierea ministrului justiției Stelian Ion, cu USR PLUS depunând o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Cîțu împreună cu partidul de opoziție Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) denumită „Demiterea guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!" Iar miniștrii din partea USR PLUS și-au depus demisiile pe 7 septembrie, urmată de demiterile de către prim-ministrul Florin Cîțu a secretarilor și prefecților numiți de USR PLUS în posturile respective pe 8 septembrie. Candidatura prim-ministrului Florin Cîțu împotriva președintelui în exercițiu Ludovic Orban pentru președinția Partidului Național Liberal care va fi ales într-un congres din 25 septembrie a provocat prelungirea crizei politice, Cîțu depunând o plângere la Curtea Constituțională cu privire la moțiunea de cenzură, care va fi dezbătută abia după alegerea președintelui PNL.

Dan Barna, copreședintele USR PLUS, a inisistat pe ideea că un guvern de coaliție ar putea continua dar în condițiile în care Cîțu nu mai este prim-ministru. Partidul Național Liberal a continuat să-l sprijine puternic pe Florin Cîțu ca "singurul candidat" pentru poziția de șef al guvernului. Partidul Social Democrat (PSD) este dispus să voteze orice moțiune de cenzură impotriva guvernului, fiind partidul principal de opoziție. Președintele Klaus Iohannis a criticat, de asemenea, acțiunile întreprinse de USR PLUS și a numit presupusa sa alianță cu AUR un „afront” față de români.

Negocierile dintre PSD, PNL și UDMR pentru o nouă majoritate au avut loc în cea mai mare parte a lunii noiembrie 2021, după care Ciucă a fost desemnat din nou de Iohannis prim-ministru pe 22 noiembrie. Criza s-a încheiat în cele din urmă pe 25 noiembrie, odată cu depunerea jurământului Cabinetului Ciucă.

Fundal[modificare | modificare sursă]

Ca urmare a alegerilor parlamentare care s-au ținut în decembrie 2020 și a demisiei lui Ludovic Orban din funcția de prim-ministru din cauza performanței slabe a PNL,[24] Florin Cîțu a fost propunerea PNL de-al succeda pe șeful guvernului interimar Nicolae Ciucă.[25] O coaliție formată din (PNL-USR PLUS-UDMR) a fost formată pentru a guverna România până la criza politică.[26]

În ceea ce privește compoziția cabinetului Cîțu, alianța politică USR PLUS are 7 ministere din cele 21, incluzând Ministerele Transporturilor, Fondurilor Europene, Economiei, Justiției, Sănătății și Cercetării, în timp ce Dan Barna (USR) a fost unul din cei doi Vicepremieri, celălalt fiind Hunor Kelemen. Împreună, PNL și UDMR au avut 13 ministere, în timp ce independentul Bogdan Aurescu a preluat funcția rămasă (acea de Afaceri Externe).[26]

Primul și al doilea PNDL[27] au fost începute de guvernele liderului Liviu Dragnea (PSD), însă nu au fost implementate pe deplin până în August 2021. Cu toate acestea, guvernul se gândise să pună în aplicare „Programul Național de Investiții Anghel Saligny” începând cu aceeași lună, cunoscut și sub denumirea de „PNDL 3” datorită similitudinii sale cu primul și al doilea PNDL.[28][1] USR PLUS a anunțat ca răspuns că nu va susține un program asemănător PNDL pentru dezvoltarea satelor românești, pe motiv că „ar da posibilitatea de a aloca fonduri baronilor locali”.[29]

Cronologie[modificare | modificare sursă]

Începutul crizei[modificare | modificare sursă]

O ședință de guvern a fost programată pe 1 septembrie, pentru aprobarea noului program de investiții pentru dezvoltarea locală a comunelor din România, aducându-le la standardele secolului 21, cunoscut sub numele de programul "Anghel Saligny". A fost numit după inginerul renumit pentru proiectarea podului feroviar Fetești-Cernavodă, cunoscut acum sub numele de Podul Anghel Saligny. A fost de asemenea cunoscut uneori sub numele de "PNDL 3". USR PLUS, un membru al coaliției formate în jurul Cabinetului Cîțu a boicotat ședinta, făcând ca această să se amâne. Mai târziu în aceeași zi, prim-ministrul Florin Cîțu a decis să-l demită pe Ministrul Justiției Stelian Ion (USR) pentru refuzarea aprobării programului "Anghel Saligny" iar Ministrul de Interne Lucian Bode (PNL) a fost numit ca interimar. Acest lucru a marcat cu succes începutul unei crize politice, interferând cu al patrulea val al pandemiei COVID-19 din România cauzată de varianta Delta. O reuniune a coaliției a avut loc câteva zile mai târziu, dar nu s-a ajuns la un consens. Bode a declarat că în mandatul său de ministru interimar al Justiției, programul de investiții "Anghel Saligny" va fi aprobat, subliniind că ministerul său se pronunță asupra legalității proiectului, mai degrabă decât asupra oportunității.

În același timp, principalul partid de opoziție din Parlamentul României Partidul Social Democrat, planifica deja o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Florin Cîțu, dar nu intenționa să o depună până nu a atras cel puțin 234 de parlamentari care doreau să scoată cabinetul din funcție (conform articolului 113 din Constituție), după ce prima sa moțiune de cenzură, "România EȘUATĂ. Recordul fantastic al Guvernului Cîțu" din iunie 2021, a fost respins cu doar 201 voturi „pentru” adoptare. Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu, a afirmat că oricine dorește desființarea Cabinetului Cîțu "va semna moțiunea PSD", căreia i s-ar fi dat numele „STOP sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”, referindu-se, de asemenea, la închisoarea premierului Florin Cîțu din cauza condusului sub influența alcoolului în Statele Unite în 2001.

Pe 2 septembrie 2021, Rareș Bogdan a anunțat că Biroul Național Permanent al Partidului Național Liberal, a votat în unanimitate să continue sprijinul pentru Florin Cîțu în fruntea guvernului.

Moțiunea de cenzură USR PLUS-AUR[modificare | modificare sursă]

Pe 3 septembrie 2021, USR PLUS a anunțat că depune moțiune de cenzură împotriva guvernului alături de partidul de opoziție Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), intitulată "Demiterea guvernului Cîțu, singura șansă de României de a trăi!".[30][31] pe care parlamentarii PSD ar putea să o voteze.[32] Premierul Cîțu a cerut demisia onorifică a tuturor miniștrilor USR PLUS, precizând că va intra în contact cu liderii Uniunii Europene și Statele Unite, în legătură cu alianța „toxică” a partidului lor de origine cu AUR care lucrează împotriva voinței românilor.[33] Cu toate acestea, programul Anghel Saligny a fost adoptat cu absența miniștrilor USR PLUS.[1]

Pe 4 septembrie, Președintele Klaus Iohannis a numit alianța anti-guvernamentală USR PLUS-AUR ca fiindu un "afront" adus românilor care la Alegerile parlamentare din 2020 au decis în ce direcție ar trebuii să meargă România, și a cerut celor din USR PLUS „să cumpănească foarte bine implicațiile asociației cu obiectivele promovate de AUR și să revină la masa dialogului cu restul coaliției de guvernare pentru a găsi o soluție pentru deblocarea situației guvernamentale".[34] La altă conferință de presă în timpul vizitei din Elveția, nu a considerat îngrijorătore „chestiunea guvernamentală”.[35] Dacian Cioloș a declarat că partidul său nu are și nu o să aibă un obiectiv politic cu AUR.[36]

Ruperea coaliției de guvernare[modificare | modificare sursă]

Copreședinții USR PLUS, Dan Barna și Dacian Cioloș au anuțat pe 6 septembrie 2021 ca toți miniștrii USR PLUS se vor retrage din cabinet pe 7 septembrie.[37] În replică, prim-ministrul Florin Cîțu a remaniat toți secretarii de stat, prefecții și subprefecții puși de USR PLUS,[38][39] Prin urmare, Guvernul Cîțu a devenit efectiv un guvern minoritar format din PNL și UDMR.

USR PLUS l-a comparat pe Florin Cîțu cu Liviu Dragnea, fostul președinte al Partidului Social Democrat (PSD), acuzându-l pe Cîțu că a dat afară secretarii de stat „fără alt motiv decât să-și numească proprii oameni care îi servesc interesele și că a cumpărat voturi în partidul său cu banii românilor prin programul „Anghel Saligny”.[40]

Într-o conferință de presă pe 7 septembrie, prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu a declarat că moțiunea de cenzură prezentată de USR-PLUS și AUR „este o insultă și nu spune altceva decât că premierul nu a respectat protocolul”, numind demisiile miniștrilor partidului „o dovadă de ipocrizie”.[41]

Încercări de apărare ale primului ministru[modificare | modificare sursă]

La 8 septembrie 2021, premierul Cîțu a reclamat Curtea Constituțională încălcarea de către Parlament a dispozițiilor constituționale cu privire la modul în care a fost inițiată și depusă și modul în care a fost comunicată Guvernului, în ciuda acuzării anterioare Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban de „accelerarea procesului de dizolvare a guvernului”.[42]

Partidul Social Democrat (PSD) a votat în Birourile Permanente Reunite "pentru" amânarea zilei în care se votează în Parlament moțiunea de neîncredere depusă de USR PLUS și AUR, împreună cu restul partidelor membre ale guvernului de coaliție și ale minorităților, până când Curtea Constituțională se pronunță. Ludovic Orban nu a votat, acuzând încălcarea statului de drept și numind rezultatele finale ale votului „neconstituționale”.[43][44] Ziua de 15 septembrie 2021 a fost atribuită de Curtea Constituțională ca termen limită până când Parlamentul și Guvernul trebuie să își transmită punctele de vedere.[43]

Marcel Ciolacu a justificat mișcarea PSD în legătură cu faptul că partidul său respectă Constituția și legile țării și că este normal să aștepți până când instanța se pronunță asupra plângerii prim-ministrului Cîțu cu privire la această chestiune.[45][46]

Se zvonise că Partidul Național Liberal (PNL) se dorea ca moțiunea de cenzură să nu fie votată în Parlament decât după congres, ca Prim-ministrul Cîțu care a fost candidat la președinția partidului alături de Ludovic Orban, să-și păstreze poziția pentru ca șansele sale de a-l învinge pe cel din urmă să rămână ridicate.[47] Premierul Cîțu a declarat că va cere concedierea lui Ludovic Orban și Anca Dragu în calitate de Președinte al Camerei Deputaților și Senatului respectiv dacă guvernului său i se va face dreptate.[48]

Scandalurile din Parlament[modificare | modificare sursă]

Pentru sesiunea reunirii plenurilor din Parlamentul României pe 9 septembrie 2021 la ora 16:00 pentru citirea moțiunii de cenzură depusă de USR PLUS și AUR pe 3 septembrie 2021,[30][31] Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban și-a delegat atribuțiile sale vicepreședintelui, Florin Roman (PNL), pentru a-i permite să se concentreze asupra campaniei sale pentru președinția Partidului Național Liberal(PNL).[49]

Ionuț Moșteanu (USR PLUS) a spus că, în absența președintelui Camerei Deputaților, sesiunea ar trebui condusă de Președintele Senatului Anca Dragu. Acest lucru a dus la un scandal în Camera Deputaților, Roman fiind luat cu forța cu forța de la microfon și înlocuit cu Dragu.[50] în plus, copreședintele AUR George Simion a acuzat-o pe Alina Gorghiu de „încălcarea Constituției”, în timp ce ea l-a acuzat pe Simion pentru propriile sale acțiuni: "Uitați ce supărată este doamna Gorghiu". Alina Gorghiu: "Urlați ca o maimuță"[51]

În consecință, Florin Roman a declarat că va depune o plângere penală, acuzând presupusa alianță USR PLUS – AUR că l-a blocat prin forță, huliganism, insulte și agresiuni fizice pentru a-și exercita atribuțiile. De asemenea, a solicitat demiterea președintelui Senatului.[6] A doua zi, premierul Florin Cîțu a cerut tuturor celor din USR PLUS „care încă mai simt pro-europeni și doresc democrația în România” să renunțe la acțiunile liderilor lor din Parlament din ziua precedentă, adăugând că România este încă în pandemie,[52] și a solicitat „instituțiilor statului” să amendeze parlamentarii AUR prezenți ziua precedentă pentru încălcarea măsurilor menite să oprească răspândirea coronavirusului într-o zonă interioară.[53]

La 11 septembrie 2021, Ludovic Orban l-a criticat pe premierul Cîțu după ce s-a postat pe Instagram drept „Superman”, susținând că „are nevoie de ajutor”.[54] Mai mult, a doua zi el a spus că oamenii îi reproșează politicienilor de la putere (inclusiv președintelui Klaus Iohannis) că au declanșat criza politică în loc să guverneze România, adăugând că va lua măsuri pentru a pune capăt crizei în cel mai scurt "timp posibil timp "dacă este ales președinte al PNL.[55] Rareș Bogdan, prim-vicepreședintele PNL a declarat că USR PLUS va primi mai puține funcții guvernamentale dacă v-a reveni la guvernare, susținând că „trebuie să plătească în acest fel pentru iresponsabilitatea părăsirii actului de guvernare în timp ce țara este trecând prin momente de cumpănă".[56] Stelian Ion și Vlad Voiculescu nu vor mai fi acceptați de PNL în guvern.[57]

La 13 septembrie 2021, vicepreședintele Senatului Alina Gorghiu a solicitat o nouă ședință a Birourilor Permanente Reunite pentru a stabili dacă președintele Senatului Anca Dragu a încălcat Regulamentul în timpul sesiunii plenurilor reunite ale Parlamentul când Florin Roman a fost îndepărtat cu forța de la microfon,[58] solicitând, de asemenea, sancțiuni pentru AUR.[59]

Presupusul conflict de natură constituțională[modificare | modificare sursă]

La 14 septembrie 2021, Ionuț Moșteanu a anunțat că deputații USR PLUS au trimis scrisori către Ludovic Orban și Anca Dragu, solicitând convocarea unui plen mixt pentru a dezbate moțiunea de cenzură "Demiterea guvernului Cîțu, singura șansă de a României de a trăi!",[60] while AUR deputies demanded its voting by protesting.[61] Indiferent, Biroul permanent al Senatului a început să se alăture prim-ministrului Florin Cîțu și guvernului său, afirmând că moțiunea de cenzură a fost inițiată și depusă „încălcând prevederile constituționale ale articolului 113 din Constituția României "și, în consecință, solicită Curtea Constituțională" să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern ", punct de vedere ce a fost transmis și Camerei Deputaților.[62]

La 15 septembrie 2021, Curtea Constituțională a decis că nu se va pronunța asupra moțiunii de cenzură decât după congresul Partidului Național Liberal, mai exact pe 28 septembrie.[63] Anca Dragu l-a acuzat pe Cîțu că blochează activitatea Parlamentului și i-a cerut să vină cu propuneri de noi miniștri pe toate funcțiile ministeriale care aparțineau USR PLUS înainte de începerea crizei politice.[64] Orban a catalogat amânarea votului pentru moțiunea de cenzură ca fiind ridicolă,[65] adăugând că președintele Klaus Iohannis poate scoate România din criza politică cu o "tete-a-tete de 15 minute".[66] Cîțu a declarat într-o conferință de presă din aceeași zi că, prin abordarea lui Dragu, ea „vrea să înlăture USR PLUS [ai cărui miniștri au demisionat deja cu 8 zile mai devreme și alte persoane desemnate de partid deja demise cu 7 zile mai devreme] din guvern".[67]

Greva parlamentară a AUR[modificare | modificare sursă]

Ca protest pentru amânarea continuă a votării moțiunii de cenzură în Parlament, AUR a decis să intre în grevă parlamentară pe termen nelimitat începând cu 20 septembrie 2021. Partidul ar fi prezent în continuare în sesiunile plenare, dar ar refuza să voteze atâta timp cât moțiunea de cenzură nu va fi dezbătută și votată, în încercarea de a atrage atenția asupra situației din Parlament.[68] La 21 septembrie 2021, Dan Barna a declarat pentru postul de știri Digi24 că USR PLUS va începe un dialog cu privire la o posibilă restabilire a guvernului de coaliție cu trei partide la scurt timp după congresul PNL „cu [candidatul pentru] președinția PNL Florin Cîțu, dar nu și cu premierul Florin Cîțu”.[69] La 22 septembrie 2021, președintele Klaus Iohannis a anunțat că va participa la congresul Partidului Național Liberal programat pentru 25 septembrie, ,[70] încălcând efectiv articolul 84 din Constituție.[71][70] Aceeași sumă de c. 5.000 de delegați participanți[72] remained unchanged[73] în ciuda creșterii numărului de cazuri de COVID-19 cu 7.045 de cazuri și 130 de decese raportate pe 22 septembrie 2021,[74] comparativ cu cele 1.443 de cazuri și 21 de decese raportate la 1 septembrie 2021 (ziua în care a început criza politică),[75]USR PLUS l-a acuzat pe prim-ministru că a cumpărat voturile delegaților la congres, susținând că „dovedește că nu are scrupule și că este interesat doar să câștige congresul [PNL] folosind în acest sens resursele publice și funcția [de prim-ministru] pe care o deține temporar".[76]

Pe 24 septembrie 2021, PSD a sesizat Poliția, Jandarmeria și IGSU cu privire la organizarea congresului PNL (cu 5.000 de delegați prezenți fizic într-o zonă interioară), acuzând partidul de falsificarea acestor o întâlniri prin asocierea acesteia cu o „producție artistică” și „activitate culturală” într-un efort de a sfida restricțiile la adunările mari stabilite din cauza celui de-al patrulea val al pandemiei de COVID-19. [77]

Congresul din 2021 al Partidului Național Liberal[modificare | modificare sursă]

Fostul președinte al PNL Ludovic Orban (stânga) a pierdut în fața prim-ministrului în exercițiu Florin Vasile Cîțu (dreapta) lupta internă pentru președinția partidului din 25 septembrie.

În ciuda criticilor aduse organizării congresului pe fondul celui de-al patrulea val al pandemiei de COVID-19 de care a fost lovită România la acea vreme, Partidul Național Liberal (PNL) a continuat cu congresul său, care va avea loc pe 25 septembrie 2021, cu același număr de c. 5.000 de delegați planificați să fie prezenți fizic la Romexpo în București.[78] Prim-ministrul Cîțu a candidat la președinția partidului cu moțiunea „România liberală”, alături de președintele în exercițiu al PNL Ludovic Orban care a ales numele „Forța dreptei” pentru propria sa moțiune.[78] În afară de președintele Iohannis, care a participat la congres, așa cum a anunțat pe 22 septembrie, viceprim-ministrul Hunor Kelemen, președintele UDMR, a fost de asemenea prezent.[79]

Prim-ministru Cîțu a câștigat președinția PNL cu 60.2% în fața lui Orban (care a primit doar 39.7%).[80] Orban l-a felicitat pe Cîțu pentru câștigarea președinției PNL și a cerut să-i se accepte demisia de la Președinția Camerei Deputaților următoarea săptămână, oficial terminând parteneriatul său cu președintele Klaus Iohannis.[81] Ulterior, Cîțu a anunțat că a doua zi va fi votată o nouă echipă de conducere a PNL, care va avea scopul de a aborda scăderea sondajelor de opinie a ceea ce este acum partidul său pentru a câștiga toate alegerile din 2024.[82] Pe 26 septembrie 2021, echipa de conducere a partidului sub prim-ministrul Cîțu a fost votată, validată și, în consecință, înființată.[83]

Pe 27 septembrie 2021, fostul lider al Partidului Național Liberal Ludovic Orban și-a prezentat demisia din funcția de Președintele al Camerei Deputaților președintelui ales al PNL Florin Cîțu (deci nu la secretariatul Camerei). [84] De asemenea, el l-a acuzat pe președintele Iohannis pentru implicarea sa în congresul unui partid politic (cerându-și scuze românilor pentru că le-a cerut să voteze pentru Iohannis la alegerile prezidențiale) și susținătorilor lui Cîțu că ar fi orchestrat o „lovitură de partid”, împiedicând libertatea de alegere și controlând votul delegaților la congres ca atac împotriva democrației.[85]

PNL a fost amendat cu 10.000 lei pentru modul în care a fost organizat congresul său.[86] La 28 septembrie 2021, Adrian Oroș (PNL) a demisionat din funcția de ministru al agriculturii, susținând că prim-ministrul Cîțu a pus agricultura și industria alimentară pe ultimul loc, fără ca niciun proiect major să fie atașat de România la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aprobat în ziua precedentă de Comisia Europeană.[87]

După congresul PNL[modificare | modificare sursă]

Pe 28 septembrie 2021, Curtea Constituțională a admis plângerea lui Cîțu și, prin urmare, a recunoscut conflictul de natură constituțională dintre Parlament și Guvern, dar a solicitat ca moțiunea de cenzură USR PLUS-AUR (intitulată „ Demiterea guvernului Cîțu, singura șansă a României de a supraviețuii! să fie dezbătută și apoi votată indiferent.[88] Ca răspuns, Ludovic Orban a declarat că această moțiune de cenzură poate fi votată a doua zi.[89] Mai mult, Partidul Social Democrat (PSD) a anunțat că a depus propria moțiune de cenzură împotriva cabinetului Cîțu, „STOP sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!".[90] USR PLUS and the Alliance for the Union of Romanians (AUR) announced they'll vote the first motion of no confidence they'll get the chance to in the Parliament.[91]

Pe 29 septembrie 2021, prim-ministrul Cîțu a declarat că, dacă va fi adoptată una dintre cele două moțiuni de cenzură îndreptate împotriva cabinetului său, România ar avea în consecință un guvern interimar cu abilități limitate pentru o perioadă foarte lungă de timp în mijlocul unei pandemii.[92]

Pe 30 septembrie 2021, moțiunea de cenzură „STOP sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!” a fost citită în Parlament la o sesiune a plenurilor reunite în Camera Deputaților.[93] Textul moțiunii de cenzură care a fost citit diferă ușor de textul original;[94] a fost actualizat pentru a include evenimente care au avut loc pe parcursul lunii și alte critici în general.[93]

Pe 1 octombrie 2021, Dacian Cioloș a fost ales președinte al USR PLUS.[95] Aceste rezultate vor fi validate într-un congres al USR PLUS care va avea loc pe 2 și respectiv pe 3 octombrie 2021 la Romexpo din București. Partidul a garantat că va opta pentru prudență pe fondul crizei sanitare provocată de pandemia de COVID-19 la organizarea congresului (peste 12.500 de cazuri de infectări au fost raportate pe 2 octombrie[96]).[95] În plus, cei 24 de membri ai Biroului Național Politic al USR PLUS au fost aleși în congres,[97] iar numele partidului a revenit la Uniunea Salvați România (USR).[98]

Între timp, Ludovic Orban l-a criticat din nou pe președintele Iohannis, afirmând: „Cum să poți susține la președinția PNL un candidat care nu o să mai fie premier [Cîțu] care a făcut franjuri PNL, a distrus coaliția, nu are nicio perspectivă, are o cotă de încredere de 10%', comparând guvernul său cu acela al lui Dăncilă (PSD) care avea o cotă de încredere de 20%. El a menționat că demiterea ministrului Justiției Stelian Ion nu ar fi posibilă fără acordul lui Iohannis.[99] A doua zi, referitor la scenariul în care cabinetul Cîțu este dizolvat și președintele îl desemnează pe cel care a fost demis pentru a doua oară, a declarat: „Ar fi tupeu maxim să vină cu Florin Cîțu [ca nominalizare pentru prim-ministru]'.[100]

Demiterea Guvernului Cîțu[modificare | modificare sursă]

Pe 5 octombrie 2021, Parlamentul a organizat o sesiune a plenurilor reunite pentru a dezbate și a vota moțiune de cenzură depusă de PSD „STOP sărăciei, scumpirilor și penalilor! Jos Guvernul Cîțu!”.[101] 281 parlamentarii au votat "pentru" moțiunea de cenzură, mai mulți decât necesarul de 234, iar în consecință Guvernul Florin Cîțu a fost demis.[102]

Ca răspuns, Președintele Klaus Iohannis a declarat într-o conferință de presă: "Trist dar adevărat. Cuvântul care caratcterizează cel mai bine România de azi este cuvântul criză. Suntem în criză sanitară... Suntem într-o criză a prețurilor la energie, o criză care este atât la nivel european, cât și mondial... Dar ce au făcut unii dintre politicienii noștri? au mai adăugat o criză: o criză guvernamentală... Trebuie să găsim soluții, România trebuie să fie guvernată. Pandemia, criza prețurilor la energie, iarna care vine, toate acestea trebuiesc rezolvate de cineva. Acel cineva, este aparent guvernul României".[103] Anunțul său de a nu convoca consultări cu partidele politice până „săptămâna viitoare” pentru a da partidelor politice timp să „găsească abordări mature” a stârnit unele controverse,[104][105] decizia a primit critici și din partea USR.[106] Iohannis urma să plece la o ședință a Consiliului Uniunii Europene în Slovenia înainte de a-și amâna vizita din cauza adoptării moțiunii de cenzură,[107] până mai târziu în aceeași zi.[108]

În altă conferință de presă următoarea zi, Iohannis a declarat: "Cred că este nevoie de zile bune pentru ca toată lumea să ajungă pe pământ ... Politicienii au ajuns să aibă declarații anti-toate. Toată lumea este împotriva tuturor. Nu se poate așa ... M-am gândit că vor dura câteva zile pentru ca acest entuziasm nemotivat [în legătură cu căderea Cabinetului Cîțu] să se estompeze puțin. Oamenii ajung să-și pună întrebarea acum și să înceapă discuții serioase, mature, pentru că altfel problemele vor deveni mai îngrijorătoare".[109]

Pe 7 octombrie 2021, președintele PSD Marcel Ciolacu a anunțat că va depune o plângere penală împotriva lui Florin Cîțu pentru abuz în serviciu după ce guvernul său interimar a retras un miliard de lei din Fondul de rezervă pentru alocarea primăriilor și consiliilor județene, afirmând: "Iohannis și Cîțu au decis că, dacă nu locuiți într-o comunitate condusă de un liberal [național], veți suferi de frig, sărăcie și foame! Aceștia au alocat 80% din bani pentru administrația locală localităților cu primari PNL și UDMR".[110] Între timp, Iohannis a organizat o conferință de presă unde atunci când a fost întrebat despre demiterea Ministrului Justiției Stelian Ion, a spus că Ion a fost "demis fiindcă nu a făcut nimic".[111] Ca reacție, Stelian Ion a declarat: "Să își scoată din vocabular zilele acestea câteva cuvinte: cinism, orgoliu, țâfnă. Se autocaracterizează".[112]

Prima încercare de a forma un guvern[modificare | modificare sursă]

Pe 11 octombrie 2021, Președintele Klaus Iohannis a convocat consultări cu toate partidele politice reprezentate în Parlament, la Palatul Cotroceni.[113] Rezultatele sunt după cum urmează:

Președintele USR Dacian Cioloș a fost nominalizat de către Iohannis să formeze un nou guvern.[114] Acest lucru ar însemna că dacă va exista un al doilea cabinet Cioloș (Cioloș a condus anterior un guvern tehnocrat între 2015-2017) care va fi aprobat în Parlament, Cioloș va deveni primul om politic care deține de două ori funcția de prim-ministru din 1939, când al cincilea cabinet al lui Gheorghe Tătărăscu (care a fost primul ministru între 1934-1937) a fost investit. Conform articolului 103 din Constituție, Cioloș are la dispoziție 10 zile pentru a desemna o listă de miniștri și pentru a obține cele 234 de voturi necesare pentru investirea sa și a cabinetului său în Parlament.[117] PNL a anunțat că nu v-a vota investirea guvernului,[118] Cîțu cerând USR să "să termine discuțiile cu PSD și AUR",[117] în timp ce partidele de opoziție ale AUR și PSD exclud sprijinul.[119][120] Întrucât PSD, AUR și PNL împreună au 334 de parlamentari, Cioloș ar rămâne doar cu 80 de voturi din partea parlamentarilor partidului său (USR) și a celor 8 voturi din partea partidelor minorităților, care sunt de departe insuficiente (88 în total). Poziția UDMR este neclară, dar cabinetul încă nu ar trece Parlamentul indiferent, deoarece partidul are doar 29 de parlamentari (plus încă 1, expulzat din UDMR) și, ca atare, ar exista doar 118 voturi „pentru”.[117] Cu toate acestea, Cioloș a anunțat că pe 13 octombrie v-a începe negocierile cu PNL și UDMR pentru guvern.[121]

Între timp, din moment ce au trecut peste 15 zile de la depunerea de către Orban a demisiei sale de Președinte al Camerei Deputaților către Președintele PNL Florin Cîțu (pe 27 septembrie[122]) fără ca acesta să ia măsuri, Orban a anunțat că își va depune demisia direct la secretariatul Camerei, tot pe 13 octombrie, încheindu-și mandatul.[123]

Încercarea de a găsi sprijin în Parlament[modificare | modificare sursă]

USR nu a reușit să ajungă la un consens cu PNL, UDMR și partidele minorităților pe 13 octombrie. În ciuda acestui fapt, USR a negat orice speculați cum că s-ar alia cu PSD și AUR, președintele PNL Florin Cîțu a continuat să facă referire la presupusa majoritate într-un discurs din aceeași zi: "Suntem de acord cu două lucruri: responsabilitatea care-i aparține domnului Cioloș, în al doilea rând, responsabilitatea aparține [presupusei] coaliții USR-PSD-AUR din care este numit domnul Cioloș. Pentru alte discuții va trebui să merg la Partidul Național Liberal".[124][125]

Pe 15 octombrie 2021, încurajat de președintele Klaus Iohannis, Cioloș a reluat discuțiile cu PNL și UDMR pentru găsirea sprijinului în Parlament.[126] Întâlnirea a fost amânată de Cîțu, care a declarat că partidul său (PNL) a votat împotriva celui de al doilea cabinet Cioloș, continuând (împreună cu Hunor Kelemen[127]) să-i ceară lui Cioloș să negocieze mai întâi cu PSD și AUR (care au declarat că nu-l vor sprijinii în parlament[128][129]), apoi dacă nu va reuși, PNL va demara negocieri.[130] Ca răspuns, Cioloș a cerut PNL să nu fugă de responsabilitate și că, în necesitatea de a pune capăt crizei politice, va veni cu o propunere de guvern minoritar USR monocolor[131] în Parlament următoarea luni.[132]

Pe 19 octombrie 2021, în ciuda situației excepționale în care se găsește România mai ales cu aproape 19,000 de cazuri de COVID-19 și peste 500 de decese raportate în acea zi și presiunea foarte mare asupra spitalelor din România,[133][134] toți miniștrii propuși pentru un guvern monocolor USR au primit aviz negativ din partea comisiilor de specialitate din Parlament, cu excepția Ministrului Transporturilor propus Cătălin Drulă.[135] Ca reacție, Cioloș a declarat: "Este un eșec major al statului că nu a reușit să împiedice ceea ce se întâmplă în aceste zile ... Astăzi am fost cu aproape toți miniștrii propuși în audieri în comisii [în Parlament] ... Din păcate, am văzut în acest parlament la audieri că se votează încă [pe baza] greșelilor politice și a siglelor partidului". El a adăugat că va merge în continuare a doua zi la Parlament pentru votarea cabinetului, în speranța sprijinului de ultimă oră al parlamentarilor.[136]

Pe 20 octombrie 2021, în urma ședinței care a reunit cele două camere, Senatul și Camera Deputaților, propunerea de investire a lui Dacian Cioloș și a cabinetului său a picat cu 88 de voturi pentru, 184 împotrivă și 0 abțineri.[137]

A doua încercare de formare a unui guvern[modificare | modificare sursă]

Deoarece al doilea guvern Cioloș nu a reușit să primească votul de încredere al parlamentului, Președintele Klaus Iohannis a convocat noi consultări la Palatul Cotroceni pe 21 octombrie 2021.[138] Pentru prima dată, conducerea Partidului Național Liberal (PNL) a recunoscut că nu este posibil să facă o majoritate dacă îl vor propune pe președintele partidului, Florin Cîțu.[139] În același timp, propunerea de premier a PNL este Ministrul Apărării Nicolae Ciucă,[140] care a fost nominalizat de președinte să formeze un nou guvern.[138]

Ca răspuns, Dan Barna a anunțat că USR va fi în opoziție față de cabinetul Ciucă.[141] Ludovic Orban a anunțat că v-a părăsi PNL și că va deveni independent și nu o să voteze guvernul propus.[142] PSD și UDMR sunt aparent împotriva unui guvern condus de Ciucă, dar ar susține un astfel de cabinet din cauza situației excepționale în care se află România.[143][144] Între timp, Iohannis a ținut un discurs de la Bruxelles unde i-a numit pe cei din USR "crizatori". Ca răspuns, Ciprian Teleman (USR) a definit în batjocură cuvântul în concordanță cu critica Președintelui;[145] oficial acest cuvânt nu există în dicționarul limbii române.[146] Până când UDMR și-a schimbat poziția, a fost inițial împotriva unui guvern minoritar.[147]


Partidul Social Democrat (PSD) de asemenea a exclus inițial un sprijin (chiar și condiționat) pentru un guvern minoritar PNL–UDMR,[148] dar acest lucru a devenit mai probabil între timp.[149] Primele semnale că au existat negocieri între cele două partide a fost când Vasile Dîncu (PSD) și Alina Gorghiu (PNL) au călătorit la Chișinău în același avion.[150] Liderii PSD și PNL, Cîțu și Ciolacu s-au întânit la Vila Lac pentru negocieri, cu toate acestea s-au dovedit a fi un eșec.[151][152] Pe 25 octombrie 2021, premierul desemnat Nicolae Ciucă s-a întânit cu liderul PNL Florin Cîțu și președintele Klaus Iohannis de la care s-a speculat că a primit ulterior un mandat flexibil pentru a negocia un guvern majoritar,[153] urmată de o altă întânire cu Dacian Cioloș (USR) a declarat ulterior că va susține un eventual Cabinet Ciucă doar sub forma unei coaliții reîmprospătate,[154] fapt care a fost confirmat a fi fals de către Cîțu.[155] Pe 26 octombrie 2021, Ciucă, în numele PNL, a trimis o scrisoare deschisă tuturor partidelor din Parlament în care a cerut sprijinul unui guvern minoritar PNL-UDMR; o încetare a focului până după iarna anului 2021-2022, în mijlocul valului al patrulea al Pandemiei de COVID-19 și crizei energetice.[156]

Până pe 28 octombrie 2021, Ludovic Orban și cinci parlamentari au sprijinit ieșirea din grupul parlamentar al PNL în semn de protest față de acțiunile conducerii lui Florin Cîțu. Ca răspuns, vicepreședintele PNL Florin Roman a cerut excluderea tuturor celor care părăsesc grupul parlamentar, comparând fenomenul cu cazul lui Călin Popescu-Tăriceanu, care a părăsit PNL pentru a forma Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE).[157][158]

După ce Ciucă și Cîțu au depus la Parlament lista miniștrilor din cabinet și programul de guvernare, Ciolacu a anunțat că PSD nu va vota pentru cabinet, deoarece cele 10 condiții ale partidului în materie nu au fost implementate în programul menționat, propunând în schimb restabilirea impozitelor pentru Diaspora română, desființate de guvernele PSD.[159]

Pe 1 noiembrie, Ciucă și-a depus mandatul de premier desemnat. În consecință, acest lucru a făcut ca cea de a doua încercare de formare a unui guvern succesor Cabinetului Cîțu să eșueze în mai puțin de 60 de zile.[160]

Guvernul PNL-PSD cu UDMR[modificare | modificare sursă]

Pe 4 noiembrie 2021, Cîțu (liderul PNL) și Ciolacu (liderul PSD) s-au întâlnit în perspectiva formării unui guvern, într-o a treia încercare, unde PSD a spus PNL că vrea funcția de premier și jumătate dintre ministere. Cu o zi înainte, PNL a convocat negocieri cu USR, după care Cîțu a declarat că „sunt șanse mari [să refacem coaliția]”.[161] Între timp, fostul ministru al Muncii Violeta Alexandru a părăsit grupul parlamentar al PNL în sprijinul lui Ludovic Orban, numărul total al parlamentarilor PNL care iau această mișcare a ajuns la 17 până pe 3 noiembrie.[162] Președintele Iohannis a declarat într-un comunicat de presă că nu va convoca noi consultări până când nu se va forma o majoritate în Parlament.[163]

Pe 8 noiembrie 2021, în urma unei întâlniri la Vila Lac a liderilor proeminenți ai PNL, s-a decis ca PNL să înceapă negocierile de formare a unui guvern cu PSD (din 70 de delegați 48 au votat pentru negocieri cu PSD, și 22 împotrivă) în ciuda avertismentelor date de membrii precum Ilie Bolojan, Dan Motreanu sau Ludovic Orban.[164][165][166] Tot în acceași zi, a avut loc un protest împotriva PNL și-a deciziilor din ultima vreme pe care le-a luat conducerea partidului.[167]

În același timp, USR și-a anunțat oficial intrarea în opoziție, Dacian Cioloș criticând această decizie a PNL.[168] Pe 12 noiembrie 2021, PNL l-a expulzat pe Orban la propunerea secretarului general al partidului Dan Vîlceanu, un susținător al lui Florin Cîțu, deschizându-i astfel ușa unei noi forțe politice.[169]

Negocierile PNL-ului cu PSD s-au soldat rapid cu un impas.[170] PNL a insistat să-și păstreze portofoliul de prim-ministru, Florin Cîțu însuși dorind să devină premier.,[171] în timp ce și PSD-ul a vrut să preia funcția.[172] S-a discutat și despre rotația biroului între cele două părți o dată la un an și jumătate, dar ambele și-au dorit să fie primii.[171] Mai mult, la o săptămână după decizia BPN al PNL din 8 noiembrie, a existat încă o lipsă de consens cu privire la unele aspecte cheie ale programului comun de guvernare, în special pe Justiție și Finanțe.[173]

După ce PNL și-a arătat dorința de a obține Ministerul Dezvoltării de la UDMR (de care aparținea în Guvernul Cîțu), acesta din urmă a amenințat cu părăsirea coaliției. PSD a declarat că vor renunța și dacă UDMR va lua această mișcare.[174] Pe 21 noiembrie 2021, Negocierile PNL cu PSD și UDMR s-au încheiat în cele din urmă cu un rezultat pozitiv pentru formarea unui nou guvern.[175] Fostul președinte PNL Ludovic Orban a vorbit împotriva coaliției, și a anunțat că formațiunea politică pe care o va forma se va poziționa în opoziție față de guvern, pentru că „această coaliție [PSD-PNL-UDMR]... reprezintă un pericol pentru democrația din România... Va fi greu să lucrezi cu acest monstru. Vor încerca să controleze toate televiziunile, [și] toate instituțiile statului”.[176]

Formarea Guvernului Ciucă[modificare | modificare sursă]

Nicolae Ciucă noul premier investit de parlament începând cu 25 noiembrie 2021, punând astfel capăt crizei politice.

Pe 22 noiembrie 2021, conducerea Partidului Social Democrat (PSD) a votat în unanimitate pentru intrarea la guvernare împreună cu PNL și UDMR, într-un cabinet condus de un premier din PNL, mai exact Nicolae Ciucă.[177] Pe de altă parte, PNL a convocat o ședință a Biroului Politic Național, care a fost boicotată de Raluca Turcan, care a votat împotriva unui guvern cu PSD și a cerut demisia lui Florin Cîțu din funcția de președinte al PNL.Tot in ziua de 22 noiembrie au avut loc consultări la Palatul Cotroceni unde(Coaliția Pentru România ), formată din PSD PNL UDMR și Minorități au mers împreună, cu propunerea de premier in numele lui Nicolae Ciucă.In cursul aceleiași zile Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă candidat pentru formarea unui nou guvern. După desemnarea lui Nicolae Ciucă, partidele și-au exprimat dorința de a aduce modificări Constituției datorită faptului ca împreuna ar avea o majoritate puternica de 70% din parlament, in opoziție rămânând USR, AUR si Noul partid al fostului președinte PNL Ludovic Orban, Forța Liberală.In ziua desemnării a apărut un conflinct tensionat de data aceasta in interiorul PSD unde Gabriela Firea care ar urma sa fie Ministrul Familiei, și-ar dori și poziția de Vicepremier, dar se pare ca Președintelui PSD, Marcel Ciolacu nu i-ar conveni și ar agrea alta persoana pentru Vicepremier cum ar fi Vasile Dîncu care ar urma sa fie Ministrul Apărării sau Sorin Grindeanu (fostul premier contestat in amplele proteste din 2017 din cauza OUG 13) care ar urma sa fie ministrul transporturilor in viitorul guvern Ciucă. Nicolae Ciucă a declarat că va fi votat in Parlament in următoarele zile. Acesta ar urma sa fie 1 an și jumătate prim-ministru, urmând ca după el sa fie instalat un premier de la PSD tot un an și jumătate respectiv până la alegerile din 2024. Această formulă prin rotație a fost agreată de toate partidele din coaliție, iar numele oficial al acestei coaliții va fi Coaliția Pentru România (CPR). [178]

Pe 23 noiembrie 2021, președintele PSD Marcel Ciolacu a fost ales șef al Camerei Deputaților pentru a doua oară.[179] Mai târziu în aceeași zi, Anca Dragu (USR) a fost revocată din poziția de Președinte al Senatului, la cererea PNL, prin urmare Florin Cîțu a fost investit cu această poziție. Ca răspuns, Dragu a declarat că "prima preocupare a noului USL urma să ofere o funcție [președinția Senatului] partidului” și a anunțat că va depune plângere la Curtea Constituțională pe această temă, numind-o „tiranie” și „abuz de putere”.[180][181] Mai târziu, în aceeași zi, parlamentarii care au părăsit grupul parlamentar PNL în sprijinul lui Orban au părăsit PNL în sine.[182] Audierile cabinetului au avut loc pe 24 noiembrie.[183]

Guvernul Ciucă a trecut de parlament cu 318 voturi pentru și 126 împotrivă, în consecință, depunând jurământul la 25 noiembrie 2021, punând astfel capăt crizei politice din România din 2021.[184]

Reacții[modificare | modificare sursă]

Interne[modificare | modificare sursă]

  • Fostul premier Victor Ponta (care este acum liderul PRO România) a criticat de asemenea situația, susținând că este un conflict inutil, care afectează țara.[185]
  • Monica Anisie, fost Ministru al Educației în guvenele Orban, a susținut că destrămarea coaliției formată din cele trei partide a fost rezultatul negocierilor dezastruoase ale lui Orban.[186]
  • Reprezentanții de la Partidul Mișcarea Populară (PMP) au condamnat evenimentele care au provocat criza politică și au solicitat răspunderea, afirmând că coaliția tripartită a demonstrat „imaturitate și inadecvare” în mijlocul crizei sociale și de sănătate.[5]
  • Vlad Voiculescu, fost Ministru al Sănătății în Cabinetul Cîțu a criticat acțiunile guvernului care au declanșat situația, susținând că PNDL 1 și 2 sunt „furturi” și că programul de investiții Anghel Saligny va fi „un alt furt”, reproșând premierului Cîțu să solicite aprobarea ordonanței programului fără Aprobarea Ministrului Justiției.[187]
  • Theodor Paleologu, fost Ministru al Culturii, a criticat argumentul dintre cele două părți, susținând că în criza pandemiei trebuie să existe un guvern stabil, iar dacă condiția USR de a reveni la guvernare este demisia lui Cîțu, atunci acesta din urmă ar trebui să plece.[188]
  • Mihail Neamțu, un politician de dreapta și conservator, unul dintre membrii de frunte ai PMP, susține, de asemenea, demisia lui Cîțu, susținând că, dacă ar fi făcut un referendum pentru demiterea lui Iohannis, acesta ar vota.[189]
  • În timpul dezbaterii moțiunii de cenzură de pe 5 octombrie, Daniel Fenechiu (PNL) a declarat că s-a format o coaliție împotriva oamenilor care au preluat guvernul, care vor să facă lucruri. Mai mult, el a spus următoarele: „Înțeleg dacă voi [alegătorii moțiunii de cenzură] ați venit cu un proiect. Ești unit de ura ta față de Florin Cîțu. Pentru că Florin Cîțu a vrut să facă lucruri.[101]
  • Liviu Dragnea, fostul președinte al Camerei Deputaților și al PSD a declarat că președintele a vrut controlul total al PNL, care sub conducerea lui Ludovic Orban nu ar fi fost posibil, precum și că PSD „a intrat în jocul politic al președintelui".[190] A criticat de asemenea guvernul.[21]
  • Principesa Margareta

Custodele Coroanei, Margareta, a făcut un apel la responsabilitate națională și a pledat pentru „un dialog național amplu” cu privire la „obstacole constituționale”, care împiedică sistemul politic din România să funcționeze „corect”.

„Știu, desigur, că luptele politice sunt esența democrației. De asemenea, știu că este ușor pentru cineva ca mine să facă apel la unitate națională. Dar, în seara aceasta, aș vrea să fac un alt apel: unul la responsabilitate națională. Nu ne putem aștepta ca partenerii noștri apropiați să ne ia în serios dacă petrecem luni de zile fără un Guvern și dacă miniștrii vin și pleacă lunar. Nu ne putem aștepta ca alegătorii să respingă politicienii populiști dacă politicienii existenți nu le oferă nimic. Sectorul nostru privat este vibrant, talentat și competent. Dar nu ne putem aștepta să revenim la o creștere economică puternică – de care are mare nevoie națiunea noastră – dacă singurul lucru pe care politicienii și oficialii noștri îl fac este să se certe pe portofoliile Cabinetului”, a afirmat Majestatea Sa Margareta în discursul rostit la Seara Regală dedicată Corpului Diplomatic, desfășurată în Sala Tronului de la Palatul Regal.

Externe[modificare | modificare sursă]

Sondaje de opinie[modificare | modificare sursă]

Rata de aprobare a prim-ministrului[modificare | modificare sursă]

Sursă Dată Eșantion Florin Vasile Cîțu

(PNL)

DaY X mark.svg Blue question mark (italic).svg Net (+/-)
CURS 25–30 octombrie 2021 1,100 10.0 81.0 9.0 −71.0
Avangarde 17–26 octombrie 2021 900 7.0 74.0 19.0 −67.0
Avangarde 14–21 septembrie 2021 900 14.0 61.0 25.0 −47.0
CURS 12–20 august 2021 1,100 18.0 77.0 5.0 −59.0
CURS 11–18 iunie 2021 1,067 19.0 75.0 6.0 −56.0
CURS 14–17 aprilie 2021 1,107 24.0 69.0 7.0 −45.0
BCS 11 aprilie 2021 1,420 21.6 68.5 9.8 −46.9

Posibile soluții[modificare | modificare sursă]

USR PLUS a insistat pe ideea continuării guvernului de coaliție cu trei partide, dar fără Cîțu în calitate de prim-ministru, un punct de vedere care fusese de la început baza unei moțiuni de cenzură împotriva Cabinetului Cîțu. Au fost discutate și alte soluții potențiale pentru a pune capăt crizei politice:

Ipoteza unor alegeri anticipate[modificare | modificare sursă]

Pentru informații suplimentare, vezi Alegeri parlamentare în România, 2024

Alegerile legislative anticipate pentru Parlamentul României au fost considerate de către Partidul Social Democrat singura soluție pentru a încheia criza politică și a instala un guvern legitim și stabil. Deși Viceprim-ministrul Hunor Kelemen a crezut că această criză politică se va calma după congresele PNL și USR PLUS din toamnă, a spus că alegerile anticipate sunt un scenariu plauzibil, în orice caz, prim-ministrul Florin Cîțu este împotriva acestei idei. Copreședintele USR PLUS Dacian Cioloș de asemenea a inclus alegerile anticipate ca un posibil scenariu, cu mențiunea că totul depinde de PSD și nu de partidul său.

Potrivit sondajului de opinie de la sfârșitul lui august făcut de Avangarde, dacă s-ar ține alegeri, PSD ar obține 35% din voturi, în timp ce PNL ar obține 21% din voturi, AUR ar obține 14% mai mult decât USR PLUS (13%). În alt sondaj de opinie (făcut de CURS) la mijlocul lunii septembrie, PSD a crescut la 36%, în timp ce PNL și USR PLUS au căzut la 19%, respectiv 11%.

Potrivit altui sondaj efectuat la sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie (făcut de Gazeta Civică), Alianța PSD-PNL ar avea 34% din voturi, USR crește la 20%, AUR crește și el față de ultimele alegeri dar nu cu mult (12%), posibilul nou partid a lui Orban Forța Liberală ar obține 8%, PMP ar obține 6.5% iar UDMR și PRO România ar obține 5% respectiv 5.5%.[193]

Suspendarea lui Klaus Iohannis[modificare | modificare sursă]

Pe 1 noiembrie 2021, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat că a demarat procedurile pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis, citând "repetate încălcări ale Constituției" de la începutul mandatului său prezidențial.[194][195] Aceasta a venit la scurt timp după ce Ludovic Orban și-a exprimat scepticismul cu privire la perspectiva dacă Iohannis își va încheia vreodată al doilea mandat de președinte fără a fi suspendat de Parlament.[196] Mai târziu Orban a declarat că v-a sprijini suspendarea lui Iohannis.[197]

Revenirea PSD-ului la guvernare[modificare | modificare sursă]

Liderul Partidului Național Liberal, Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban, a anunțat la 9 septembrie că partidul său are trei soluții pentru a pune capăt crizei politice. Printre altele se numără întoarcerea în Guvernul României a Partidului Social Democrat (pe care Orban îl numea cel mai mare dușman al României reprezentând avatarurile Partidului Comunist Român sub diferite forme) și aderarea opoziției la coaliția de guvernare.

O altă soluție menționată de Orban a fost un guvern de coaliție PNL-PSD, deși aceasta este cea mai puțin probabilă soluție pentru criza care va deveni realitate, întrucât ambele partide au exclus un astfel de guvern de coaliție, în special după experiența Uniunii Social-Liberale (USL) care a fost desființată în 2014..[198]

Transferul funcției de prim-ministru către USR PLUS[modificare | modificare sursă]

Dacian Cioloș, copreședintele USR PLUS, a propus pe 10 septembrie 2021 că pentru a continua guvernul de coaliție cu trei partide, PNL și UDMR să continue într-un guvern condus de USR PLUS și nu de Partidul Național Liberal (în acest caz Florin Cîțu), ca garanție considerată necesară de Cioloș pentru realizarea reformelor promise în campania electorală pentru alegerile legislative din România din 2020. Cioloș a subliniat că alternativa este opoziția. Această propunere a fost totuși considerată „frivolă” de premierul Florin Cîțu, care a apreciat că Partidul Național Liberal este și va fi cel mai mare partid de dreapta din România și că nu poate fi impus un prim-ministru de niciun alt partid.

Cioloș a fost nominalizat de Iohannis să formeze un nou guvern, care poate succeda Cabinetul Cîțu dacă va trece de Parlament.[114]

Propunerea de premier a lui Dacian Cioloș a picat pe 20 octombrie în urma votului acordat de către parlamentari.[199]

Guvern minoritar PNL-UDMR sprijinit de PSD[modificare | modificare sursă]

În ciuda faptului că cel mai mare partid de opoziție din Parlament, Partidul Social Democrat a exclus sprijinul pentru un guvern minoritar PNL-UDMR, au existat speculații de negocieri pentru sprijinul parlamentar PSD al unei astfel de coaliții fără USR PLUS, cu sprijinul PSD condiționat de faptul că pozițiile ministeriale pentru ministere importante precum cele ale sănătății, transporturilor și fondurilor europene nu ar trebui să fie luate de un politician din PNL sau UDMR, ci fie de tehnocrați, fie de personalități publice, de asemenea că președinția Camerei Deputaților sau a Senatului ar trebui să aparțină PSD, printre altele. UDMR este complet împotriva unui asemenea guvern minoritar.

Guvern de uniune națională[modificare | modificare sursă]

Copreședintele AUR George Simion a declarat că partidul său susține varianta unui guvern de uniune națională,[200] totuși PNL nu susține ideea, respingând posibilitatea de a guverna împreună cu partidele de opoziție ca PSD sau AUR.[201]

Impact[modificare | modificare sursă]

Criza politică a avut un impact oarecum sever asupra economiei românești, care a fost deja afectată de pandemia COVID-19. Prețurile la energie și alimente au crescut și au determinat o creștere a deprecierii leului românesc, rata de referință din raport cu euro depășind 5 lei în unele bănci. Potrivit Băncii Naționale a României (BNR), rata de referință era de aproape 4,95 lei / euro la 22 septembrie 2021, un nivel record la acel moment. La 26 februarie 2020, când a fost detectat primul caz de COVID-19 în România, rata de referință a fost de 4.8074 lei / euro. La 31 august 2021, aceasta era de 4,93 lei / euro.

Mai mult, criza a interferat cu al patrulea val al Pandemiei de COVID-19 în România.[202] USR (căruia i-a aparținut Ministerul Sănătății) ieșind din Cabinetul Cîțu, cu Attila Cseke (UDMR) devenind ministru în funcție al Sănătății,[203] urmată de adoptarea moțiunii de cenzură împotriva Cabinetului Cîțu, a limitat abilitățile guvernului de a pune sub control pandemia,[204][205] cu o presiune asupra sistemului de sănătate publică din România care crește foarte mult, mii de oameni fiind infectați cu SARS-CoV-2 în fiecare zi.[202]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Roman supports Cîțu

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c „Planul "Anghel Saligny", sursa supărării în coaliție, a fost adoptat în ședința de guvern fără participarea miniștrilor USR PLUS”. Digi24. 
  2. ^ „Dan Barna, după demiterea ministrului Justiției, Stelian Ion: "Florin Cîțu trebuie să plece". Ziarul Unirea. septembrie 2021. 
  3. ^ „Guvernul Cîțu, aproape demis. Ce urmează”. Digi24. . Accesat în . 
  4. ^ „Daniel Ionașcu, mesaj tranșant pentru politicienii de la putere: Opriți abuzurile și sfidarea la adresa românilor”. 
  5. ^ a b „PMP, apel la responsabilitate: "România trebuie guvernată bine! Această coaliție a demonstrat că este incapabilă să guverneze". Gândul. . 
  6. ^ a b „Florin Roman: Voi depune plângere penală pentru huliganism și solicit demisia președintei Senatului”. Digi24. 
  7. ^ „Florin Cîțu și-a anunțat echipa propusă pentru Biroul Executiv al PNL. Cine e mâna dreaptă a președintelui liberal”. 
  8. ^ „Primarul Cristian Popescu Piedone, replică dură pentru "omul galben" Ludovic Orban”. . 
  9. ^ „Cristian Popescu Piedone îl atacă pe Ludovic Orban:Te crezi Baba Vanga?”. . 
  10. ^ „VIDEO Premierul Florin Cîțu a deschis anul școlar alături de primarul Cristian Popescu Piedone, condamnat la 8 ani de închisoare, în primă instanță, în dosarul "Colectiv". . 
  11. ^ „Mihai Tudose dezvăluie adevăratul plan al PSD: Nu vrea să-l dea jos pe Cîțu”. 
  12. ^ „Criza lui Iohannis”. . 
  13. ^ Grațiela Gavrilescu: Vom vota orice moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu, Partidul Puterii Umaniste (social - liberal),  
  14. ^ „Ionel Dancă, către Cîțu: Să fii salvat în funcție de mână cu Dorneanu și Ciolacu este o rușine pentru un premier susținut de Partidul Național Liberal”. 
  15. ^ „Ionel Dancă: "Florin Cîțu a provocat doar probleme PNL-ului". . 
  16. ^ „Intelectualii liberali se poziționează pro-Orban. Stelian Tănase, Nicolae Manolescu și alte 19 personalități cer delegaților să-l voteze tot pe actualul șef al PNL”. 
  17. ^ „VIDEO Scandal la moțiune: Diana Șoșoacă i-a pus lui Cîțu pe masă un sac de morgă - Politic - HotNews.ro”. . 
  18. ^ „Nicușor Dan intră în polemică cu Florin Cîțu: Replica primarului după reproșurile privind pregătirea spitalelor în valul 4”. . 
  19. ^ „Reacția lui Codrin Ștefănescu după ce Florin Cîțu a fost comparat cu Liviu Dragnea: "Ați luat-o razna de tot". . 
  20. ^ „Codrin Ștefănescu, mesaj pentru Ludovic Orban: "După ce câștigi, rade-i! Să nu fi bun și politicos ca Liviu. Nu credeam că poate fi mai rău decât cu tine. A apărut Cîțu și coșmarurile noastre au fost depășite!". . 
  21. ^ a b „Liviu Dragnea, dezlantuit: Iohannis merge cu Citu pana in panzele albe. Obiectvul Guvernului este sa predea Romania”. . 
  22. ^ „Aurelian Pavelescu”. 
  23. ^ „Aurelian Pavelescu”. 
  24. ^ „Ludovic Orban și-a dat demisia din funcția de prim-ministru”. Digi24. Accesat în . 
  25. ^ „UPDATE - Ludovic Orban anunță oficial că Florin Cîțu este propunerea PNL de premier. A fost sugestia președintelui ca fiecare să scriem separat propunerea de premier și am scris același nume / Cîțu: Pentru mine e o onoare această nominalizare - VIDEO”. News.ro. Accesat în . 
  26. ^ a b „VIDEO Miniștrii Guvernului Cîțu, avizați pe repede înainte / Document programul de guvernare”. HotNews.ro. . 
  27. ^ „Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL”. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Accesat în . 
  28. ^ „PNDL 3, botezat abuziv „Anghel Saligny": o invitație la furt”. Adevărul. . Accesat în . 
  29. ^ „Ludovic Orban, după ce USR PLUS amenință că nu va susține PNDL 3: „Am discutat în coaliție. Astfel de argumentații sunt penibile". Digi24. . Accesat în . 
  30. ^ a b „Oficial! USR PLUS și AUR au depus moțiune de cenzură împotriva premierului Cîțu / Cum arată calculele”. Mediafax. 
  31. ^ a b „DOCUMENT. Moțiunea de cenzură USR PLUS - AUR: "Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!". Digi24. 
  32. ^ „PSD, mesaj pentru USR PLUS: puteți bate câmpii oricât, vom vota orice moțiune de cenzură”. Digi24. 
  33. ^ „Florin Cîțu se plânge ca Dragnea la Bruxelles... din cauza alianței USR-PLUS cu AUR pentru moțiunea de cenzură”. Realitatea.net. . 
  34. ^ „Klaus Iohannis atacă dur USR PLUS: Să cumpănească foarte bine implicațiile asocierii cu AUR”. Digi24. 
  35. ^ „Klaus Iohannis, din Elveția: Chestiunea guvernamentală nu este absolut deloc îngrijorătoare”. Digi24. 
  36. ^ „Dacian Cioloș: Nu avem de gând să guvernăm cu AUR”. Mediafax. 
  37. ^ „Miniștrii USR-PLUS din Guvernul Florin Cîțu au demisionat în bloc”. DW. 
  38. ^ „Fără useriști în funcții publice. Cîțu a demis prefecții și subprefecții USRPLUS”. Mediafax. 
  39. ^ „UPDATE Liderii USR-PLUS își cer scuze secretarilor de stat demiși de Cîțu, unii neafiliați politic: Printre demiși se numără însă și tânăra polițistă pensionară adusă de USR-PLUS la MAI”. HotNews.ro. . 
  40. ^ „USR PLUS: Florin Cîțu face ca Dragnea, își pune oamenii de partid în funcții-cheie și își cumpără voturi în partid”. G4Media.ro. . 
  41. ^ „Grindeanu: Moțiunea USR PLUS - AUR este o jignire, spune doar că premierul Cîțu e rău și nu a respectat protocolul”. Digi24. 
  42. ^ „DOCUMENT Premierul Cîțu acuză Parlamentul în sesizarea către CCR că a înștiințat prea târziu Guvernul despre moțiunea de cenzură, deși public îl critică pe Ludovic Orban, șeful Camerei Deputaților, că accelerează procedura moțiunii”. G4Media.ro. . 
  43. ^ a b „BREAKING Votarea moțiunii de cenzură, amânată până când se pronunță Curtea Constituțională pe sesizarea depusă de Guvern, au decis Birourile permanente reunite”. G4Media.ro. . 
  44. ^ „Orban, despre amânarea votării moțiunii: "Profund neconstituțională". Fost șef CCR: "Hotărârea este împotriva dispozițiilor din Constituție". Adevărul. 
  45. ^ „Cum justifică PSD ajutorul dat Guvernului lui Iohannis”. Cotidianul. . 
  46. ^ „Ciolacu, despre moțiunea de cenzură: PSD respectă legile țării. E normal să așteptăm răspunsul CCR”. Adevărul. 
  47. ^ „Răsturnare totală de situație: PSD votează alături de PNL și UDMR!”. Antena 3. 
  48. ^ „Florin Cîțu, despre moțiunea de cenzură: Dacă CCR ne dă dreptate, voi cere demisia lui Ludovic Orban și a Ancăi Dragu”. Digi24. 
  49. ^ „După ce a acuzat tergiversarea moțiunii, Ludovic Orban și-a delegat atribuțiile și nu va participa la ședința Parlamentului”. Digi24. 
  50. ^ „Scandal fără precedent în Parlament. Florin Roman, evacuat cu forța de la prezidiu, chestorii au tras scaunul de sub el”. Digi24. 
  51. ^ „Dialog halucinant în Parlament. George Simion: „Uitați ce supărată este doamna Gorghiu". Alina Gorghiu: „Urlați ca o maimuță". www.digi24.ro. Accesat în . 
  52. ^ „Cîțu: Fac apel la membrii USR să se dezică de acțiunile liderilor lor de ieri din Parlament”. Digi24. 
  53. ^ „Cîțu le cere "instituțiilor statului" să-i amendeze pe deputații AUR care s-au luat de Florin Roman”. Știrile Pro TV. 
  54. ^ „Orban spune că premierul Cîțu are nevoie de ajutor, după incidentul "Superman" (în Romanian). www.antena3.ro. Accesat în . 
  55. ^ „Ludovic Orban: "Noi suntem considerați principalii responsabili de această criză politică, adică Klaus Iohannis, Florin Cîțu și PNL". Digi24. 
  56. ^ „Condiție pentru USR PLUS. Rareș Bogdan a zis clar: Vor primi mai puține ministere”. Capital. 
  57. ^ „SURSE - Stelian Ion și Vlad Voiculescu au interzis într-un Guvern Cîțu 2”. stiripesurse.ro. 
  58. ^ „Alina Gorghiu a cerut întrunirea BPR pentru a stabili dacă Anca Dragu a încălcat Regulamentul când a prezidat ședința BPR din 9 septembrie”. G4Media.ro. . 
  59. ^ „Gorghiu cere sancționarea parlamentarilor "partidului extremist AUR" pentru "agresiunea" asupra lui Florin Roman”. Știrile Pro TV. 
  60. ^ „USR PLUS cere dezbaterea moțiunii de cenzură. Moșteanu: Mă așteptam ca președinții să facă convocarea deja. Lucrurile nu mai merg cu aceeași viteză”. Adevărul. 
  61. ^ „VIDEO. Incidente în Parlament. Deputații AUR au protestat: "Supuneți la vot moțiunea". Știrile Pro TV. 
  62. ^ „Parlamentul, de acord cu Guvernul în punctul de vedere trimis la CCR. Moșteanu: Un blat ordinar. E mai rău ca pe vremea lui Dragnea”. Adevărul. 
  63. ^ „Conflictul dintre Guvern și Parlament pe tema moțiunii de cenzură va fi judecat de CCR pe 28 septembrie, la 3 zile după Congresul PNL”. Digi24. Accesat în . 
  64. ^ „Florin Cîțu, salvat de CCR. El rămâne premier până la Congresul PNL”. Antena 3. Accesat în . 
  65. ^ „Ludovic Orban: "Nu există niciun conflict. Amânarea moțiunii după soluționarea conflictului este ridicolă". Antena 3. Accesat în . 
  66. ^ „Orban: Președintele poate să rezolve criza astăzi. Soluția e simplă, un tete-a-tete de 15 minute”. Adevărul. Accesat în . 
  67. ^ „Florin Cîțu: "Președintele Senatului vrea să scoată USR-PLUS de la guvernare". Antena 3. Accesat în . 
  68. ^ „AUR intră în grevă parlamentară pe termen nelimitat: Vom sta sus la balcon”. Digi24. Accesat în . 
  69. ^ „Barna: USR PLUS va discuta cu președintele PNL Cîțu, dar nu și cu premierul Cîțu”. Digi24. Accesat în . 
  70. ^ a b „Klaus Iohannis va participa la Congresul PNL: Îl încurajez pe Florin să continue. Cine mai înțelege reacțiile lui Ludovic?”. Digi24. Accesat în . 
  71. ^ „Participarea lui Klaus Iohannis la Congresul PNL: Constituțională sau nu?”. Antena 3. Accesat în . 
  72. ^ „Congres PNL pe 25 septembrie, cu 5000 de delegați – surse”. Mediafax. Accesat în . 
  73. ^ „Cîțu nu vede nicio problemă pentru organizarea Congresului PNL cu 5.000 de oameni la Romexpo: Se va desfășura în condiții de siguranță maximă”. HotNews.ro. . Accesat în . 
  74. ^ „Numărul cazurilor noi de COVID a sărit de 7.000. 130 de oameni au murit în ultimele 24 de ore”. Digi24. Accesat în . 
  75. ^ „O nouă creștere a cazurilor de COVID-19. Aproape 300 de pacienți sunt internați în stare gravă”. Digi24. Accesat în . 
  76. ^ „USR PLUS ACUZĂ: "Premierul Florin Cîțu cumpără voturile la Congres cu bani publici". bursa.ro. Accesat în . 
  77. ^ „PSD a sesizat Poliția cu privire la organizarea congresului PNL: "E infracțiune". Antena 3. Accesat în . 
  78. ^ a b „Congresul PNL. Liberalii își aleg astâzi președintele: Ludovic Orban sau Florin Cîțu. S-au terminat discursurile, urmează votul”. Mediafax. Accesat în . 
  79. ^ „Congresul PNL. Klaus Iohannis a ajuns la Romexpo. Președintele a fost întâmpinat de Orban și Cîțu”. Mediafax. Accesat în . 
  80. ^ „Florin Cîțu este noul președinte al PNL, cu 60,2% din voturi”. Antena 3. Accesat în . 
  81. ^ „Orban se tine de cuvant, si-a anuntat demisia din functia de sef al Camerei Deputatilor. Anunta ruperea totala de Iohannis: "In momentul de fata intre Ludovic Orban si Klaus Iohannis nu mai exista niciun parteneriat". aktual24.ro. . Accesat în . 
  82. ^ „Florin Cîțu dezvăluie strategia PNL pentru a "reseta" România: "Țin foarte mult la acest lucru". Antena 3. Accesat în . 
  83. ^ „PNL a stabilit echipa care va conduce partidul alături de Florin Cîțu”. Antena 3. Accesat în . 
  84. ^ „UPDATE Ludovic Orban și-a trimis la partid demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților / Ce variante are PNL pentru a-și menține funcția”. HotNews.ro. . Accesat în . 
  85. ^ „Orban acuză o "lovitură de partid" și îl atacă pe Iohannis după congresul PNL: "Președintele României a încălcat Constituția". Digi24. Accesat în . 
  86. ^ „PNL a primit o amendă de 10,000 de lei pentru organizarea Congresului”. Antena 3. Accesat în . 
  87. ^ „Ministrul Agriculturii Adrian Oros demisionează din funcție. "Pentru premierul Cîțu, agricultura și industria alimentară nu au fost niciodată priorități". Mediafax. Accesat în . 
  88. ^ „Decizia CCR: moțiunea de cenzură AUR-USR PLUS poate fi dezbătută și votată în Parlament”. Mediafax. Accesat în . 
  89. ^ „Ludovic Orban: Moțiunea USR PLUS - AUR ar trebui votată mâine, fără a se aștepta motivarea CCR”. Antena 3. Accesat în . 
  90. ^ „PSD a depus moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu: "Stop sărăciei, scumpirilor și penalilor". Știrile Pro TV. Accesat în . 
  91. ^ „Criză politică majoră în plină pandemie. Două moțiuni de cenzură, depuse împotriva lui Cîțu”. Știrile Pro TV. Accesat în . 
  92. ^ „Strategia lui Cîțu, după ce cade Guvernul la moțiune: "Vom fi într-un interimat foarte lung". Știrile Pro TV. Accesat în . 
  93. ^ a b „Moțiunea de cenzură "Jos Guvernul Cîțu", inițiată de PSD, a fost prezentată în Parlament”. Știrile Pro TV. Accesat în . 
  94. ^ „Document. Marcel Ciolacu invită USR PLUS și AUR la discuții pentru susținerea moțiunii de cenzură a PSD. Textul a fost publicat” [Document. Marcel Ciolacu invites USR PLUS and AUR to discussions to support the PSD's motion of censure. The text has been published]. Digi24. . 
  95. ^ a b „Dacian Cioloș a fost ales președintele USR PLUS”. Digi24. Accesat în . 
  96. ^ „Bilanț coronavirus în România, 2 octombrie. Un nou record de infectări! Peste 12.500 de cazuri noi în ultimele 24 de ore” [Coronavirus figures in Romania, October 2. A new record of infections! Over 12,500 new cases in the last 24 hours]. Observator. . Accesat în . 
  97. ^ „Echipa Barna câștigă alegerile pentru Biroul Național al USR PLUS” [The Barna team wins the elections for the National Bureau of USR PLUS]. Antena 3. . Accesat în . 
  98. ^ „USR PLUS revine la denumirea de USR și la vechea siglă”. Știrile Pro TV. . Accesat în . 
  99. ^ „Orban: Iohannis a vrut un PNL progresist. Cam bate un vânt nu foarte pe gustul românilor, care e împotriva identităților naționale”. Digi24. . Accesat în . 
  100. ^ „Ludovic Orban, despre numirea lui Cîțu din nou în funcția de premier, dacă moțiunea va trece: "Ar fi tupeu maxim". Antena 3. . Accesat în . 
  101. ^ a b „LIVEVIDEO Ziua moțiunii de cenzură. Cîțu, atacuri dure la USR /Barna: Ați fi putut fi Superman, ați ales să fiți un banal Florin Cîțu / Ciolacu: Echipa câștigătoare este echipa ucigătoare”. HotNews.ro. . Accesat în . 
  102. ^ „Guvernul Cîțu a picat. Moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi”. Antena 3. . Accesat în . 
  103. ^ „Klaus Iohannis: "Este o situație complicată, care a fost generată de politicieni cinici". Consultări cu partidele, săptămâna viitoare”. Digi24. . Accesat în . 
  104. ^ „Val de critici pe Facebook, după ce Iohannis a anunțat convocarea partidelor la Cotroceni abia săptămâna viitoare”. Libertatea. . Accesat în . 
  105. ^ „Festival pe pagina lui Iohannis. Mii de mesaje care îl ironizează după ce a picat guvernul Cîțu”. Ziarul de Iași. . Accesat în . 
  106. ^ „USR PLUS îi cere lui Klaus Iohannis să nu tragă de timp și să medieze criza politică”. Digi24. . Accesat în . 
  107. ^ „Klaus Iohannis și-a amânat plecarea în Slovenia. Președintele se adresează națiunii la ora 18:00”. Antena 3. . Accesat în . 
  108. ^ „Iohannis a plecat în Slovenia, după ce Guvernul Cîțu a picat în Parlament. Imagini cu președintele”. DCNews. . Accesat în . 
  109. ^ „Klaus Iohannis: "Dacă partidele nu se înțeleg, acest guvern interimar va rămâne în funcție până când se găsește o soluție". Digi24. . Accesat în . 
  110. ^ „Marcel Ciolacu, despre miliardul dat de Cîțu primarilor: Facem plângere penală pentru abuz în serviciu”. HotNews.ro. . Accesat în . 
  111. ^ „Klaus Iohannis: USR, care s-a dat mare partid reformist, a abandonat guvernarea. Guvernul a căzut victimă unor orgolii politicianiste”. Digi24. . Accesat în . 
  112. ^ „Stelian Ion, replică dură pentru Klaus Iohannis: "Să își scoată din vocabular zilele acestea câteva cuvinte: cinism, orgoliu, țâfnă. Se autocaracterizează". Libertatea. . Accesat în . 
  113. ^ a b c d „UPDATE Președintele Iohannis - consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru / Cine merge la Controceni și care este programul”. HotNews.ro. . Accesat în . 
  114. ^ a b c d e „Președintele Iohannis îl propune pe Dacian Cioloș pentru funcția de premier, după consultările cu partidele”. Știrile Pro TV. . Accesat în . 
  115. ^ „Simion: "AUR propune un premier independent, care să respecte interesele națiunii române". Știrile Pro TV. . Accesat în . 
  116. ^ „Kelemen Hunor vrea locul lui Cîțu”. Cotidianul. . Accesat în . 
  117. ^ a b c „Ce urmează după șocul desemnării lui Cioloș ca prim-ministru. Cîțu îl trimite pe Cioloș la PSD, Ciolacu la PNL”. Digi24. . Accesat în . 
  118. ^ „Ludovic Orban, un nou atac la adresa lui Iohannis: „Decizia de ieri a președintelui este o cacealma". România TV. . Accesat în . 
  119. ^ „George Simion îi răspunde lui Dacian Cioloș: Dar cine crezi că te votează? Replica liderului USR”. Digi24. . Accesat în . 
  120. ^ „Marcel Ciolacu: PSD nu va vota niciodată un nou Guvern zero. Desemnarea lui Cioloș, primul pas spre anticipate”. Digi24. . Accesat în . 
  121. ^ „Cioloș a vorbit la telefon cu Cîțu. Negocierile USR cu PNL și UDMR încep miercuri”. Știrile Pro TV. . Accesat în . 
  122. ^ „UPDATE Ludovic Orban și-a trimis la partid demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților / Ce variante are PNL pentru a-și menține funcția”. HotNews.ro. . Accesat în . 
  123. ^ „Ludovic Orban anunță că miercuri își depune demisia din funcția de președinte al Camerei Deputaților”. HotNews. . Accesat în . 
  124. ^ „Eșec al negocierilor dintre Cioloș, Cîțu și Kelemen. Cîțu: Responsabilitatea este a coaliției USR-AUR-PSD”. Digi24. . Accesat în . 
  125. ^ „Dacian Cioloș exclude o alianță cu PSD și AUR”. Antena 3. . Accesat în . 
  126. ^ „Surse: Iohannis l-a încurajat pe Cioloș să continue discuțiile pentru a forma o majoritate”. G4Media. . Accesat în . 
  127. ^ „Kelemen Hunor îl trimite pe Cioloș să formeze guvern cu PSD și AUR”. Antena 3. . Accesat în . 
  128. ^ „Marcel Ciolacu: PSD nu va vota niciodată un nou Guvern zero. Desemnarea lui Cioloș, primul pas spre anticipate”. Digi24. . Accesat în . 
  129. ^ „George Simion îi răspunde lui Dacian Cioloș: Dar cine crezi că te votează? Replica liderului USR”. Digi24. . Accesat în . 
  130. ^ „PNL a decis să îl trimită pe Cioloș la PSD și AUR pentru guvernare. Cîțu: Dacă nu va reuși, PNL va demara negocieri”. Digi24. . Accesat în . 
  131. ^ „Cioloș demontează lista miniștrilor pentru un guvern monocolor USR: "Fiecare se amuză să facă câte o listă". Evenimentul Zilei. . Accesat în . 
  132. ^ „Cioloș: Fac apel în continuare la PNL să nu fugă de responsabilitate. USR va propune un guvern. Până duminică știu unde să ne găsească”. Digi24. . Accesat în . 
  133. ^ „Văleu: Avem aproape 19.000 de cazuri noi și 574 de decese!”. Cotidianul. . Accesat în . 
  134. ^ „Imaginea apocalipsei sanitare din România. La Spitalul Universitar nu mai încap nici viii, nici morții”. Antena 3. . Accesat în . 
  135. ^ „Miniștrii propuși de Dacian Cioloș au primit avize negative pe bandă rulantă. Cătălin Drulă, aviz favorabil din greșeală/ Guvernul Cioloș merge miercuri în Parlament”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  136. ^ „Dacian Cioloș merge mâine în Parlament la vot cu miniștri respinși”. Antena 3. . Accesat în . 
  137. ^ „BREAKING Guvernul USR propus de Dacian Cioloș a picat la vot în Parlament, cu 88 de voturi „pentru" și 184 „împotrivă". G4Media.ro. . Accesat în . 
  138. ^ a b „Consultări la Cotroceni. Iohannis: „Am decis să-l desemnez drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe Nicolae Ciucă". Digi24. . Accesat în . 
  139. ^ „BREAKING Liberalii au votat în unanimitate pentru Nicolae Ciucă premier – soluția lui Klaus Iohannis – și guvern minoritar cu UDMR. Cale deschisă pentru colaborare parlamentară cu PSD”. G4Media. . Accesat în . 
  140. ^ „Decizie PNL: Nicolae Ciucă, propunerea de premier, guvern minoritar PNL-UDMR”. Digi24. . Accesat în . 
  141. ^ „Dan Barna, la Europa FM: „România joacă, de o perioadă, la categoria impusă, nu la categoria opțională, iar la categoria impusă este domnul Ciucă". Europa FM. Accesat în . 
  142. ^ „BREAKING Ludovic Orban: Voi demisiona din grupul parlamentar al PNL / Nu voi vota guvernul Ciucă / Ciucă și Iohannis fac parte din categoria celor puși în funcții fără să aibă o carieră politică în spate”. G4Media. Accesat în . 
  143. ^ „Cele 10 măsuri pe care PSD le impune pentru a susține Guvernul Ciucă”. Antena 3. Accesat în . 
  144. ^ „Kelemen: În principiu nu sunt de acord ca într-o democrație Guvernul să fie condus de militari, dar acum este o situație excepțională, pot accepta în acest moment o astfel de soluție”. G4Media. Accesat în . 
  145. ^ „Iohannis a inventat un nou cuvânt: "crizator!". Ordinea. Accesat în . 
  146. ^ dexonline (). „Post on Facebook”. Facebook. Accesat în . 
  147. ^ „Kelemen Hunor: Un Guvern minoritar, o variantă extrem de riscantă / Trebuie să ne oprim din declarații, să terminăm cu atitudinea de ninja pe Facebook”. HotNews.ro. . Accesat în . 
  148. ^ „Ciolacu aruncă pisica la Cotroceni în scandalul momentului. "Iohannis a creat tot acest haos". Ce plan secret are președintele. VIDEO”. Evenimentul Zilei. Accesat în . 
  149. ^ „Cele 10 măsuri pe care PSD le impune pentru a susține Guvernul Ciucă”. Antena 3. Accesat în . 
  150. ^ „Vasile Dincu si Alina Gorghiu, trimisi de Iohannis la Chisinau sa negocieze?”. . 
  151. ^ „Surse A3: Cîțu, față în față cu Ciolacu. Întâlnire de gradul zero la Vila Lac între PNL și PSD”. DCNews. Accesat în . 
  152. ^ „Negocierile dintre PNL și PSD au eșuat: Explicațiile pentru eșecul de la Vila Lac”. stiripesurse.ro. Accesat în . 
  153. ^ „UPDATE Întâlnire de urgență la Cotroceni. După o discuție cu Iohannis și Cîțu, Ciucă a primit un mandat flexibil pentru a negocia o guvernare majoritară”. HotNews. . Accesat în . 
  154. ^ „Ciucă l-a întrebat pe Cioloș în ce condiții ar negocia o refacere a coaliției. Cioloș: Avem patru condiții. A spus că va transmite PNL”. Digi24. Accesat în . 
  155. ^ „Florin Cîțu: Nu există o flexibilizare a mandatului de negociere cu USR și PSD”. Digi24. Accesat în . 
  156. ^ „VIDEO/DOCUMENT Cîțu anunță că Nicolae Ciucă propune un armistițiu politic PSD și USR pentru un guvern minoritar”. HotNews. . Accesat în . 
  157. ^ „Roman cere excluderea liberalilor care și-au dat demisia din grupul parlamentar: "A mai încercat și Tăriceanu să rupă PNL. Acum nu mai există politic". Adevărul. Accesat în . 
  158. ^ „Deputatul Ionel Dancă a demisionat din grupul parlamentar liberal: Noua conducere a PNL, în parteneriat cu președintele Iohannis, au aruncat țara în haos și au distrus coaliția de guvernare / PNL merge în genunchi, cerșind sprijin la PSD cu căciula în mână”. G4Media. . Accesat în . 
  159. ^ „Marcel Ciolacu anunță că PSD nu votează guvernul Ciucă: "Un program de guvernare care taie fără milă din veniturile românilor". Digi24. 
  160. ^ „Ciucă: Am depus mandatul de premier desemnat. Biroul Executiv a cerut. Cîțu: Propunerea de premier va fi decizia partidului”. Digi24. 
  161. ^ „Surse: Cîțu și Ciolacu, întâlnire „pregătitoare" înaintea negocierilor oficiale. Ce a cerut liderul PSD pentru intrarea la guvernare”. Digi24. 
  162. ^ „Violeta Alexandru anunță că demisionează din grupul parlamentar PNL. Este al 17-lea liberal care ia această decizie”. Digi24. 
  163. ^ „Klaus Iohannis: "Voi aștepta cu consultările formale până când din discuțiile partidelor se cristalizează o majoritate asumată". Antena 3. 
  164. ^ „BREAKING Majoritatea liderilor PNL a decis in favoarea guvernarii cu PSD. 48 de lideri PNL vor cu PSD: Emil Boc, Rares Bogdan, Lucian Bode si multi altii”. Aktual24. . Accesat în . 
  165. ^ „Reduta din PNL. Ilie Bolojan si Dan Motreanu s-au impotrivit aliantei cu PSD: "Nu-i puteti dezamagi pe romani". Aktual24. . Accesat în . 
  166. ^ „Culisele ședinței PNL. Florin Cîțu a votat pentru coaliție cu PSD. Cele mai importante momente ale întâlnirii în care liberalii au decis negocierea cu PSD”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  167. ^ „LIVE VIDEO / FOTO Protest cu hârtie igienică la sediul PNL: Marian Ceaușescu și alți protestatari au aruncat suluri de hârtie pe mașinile liberalilor veniți la Vila Lac și au afișat un banner cu mesajul „Trădătorilor". G4Media.ro. . Accesat în . 
  168. ^ „Dacian Cioloș, despre decizia PNL: Mă revoltă să văd ușurința cu care acești oameni au ales să trădeze / USR trece în Opoziție - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  169. ^ „Biroul Executiv al PNL a votat excluderea lui Ludovic Orban din partid. „Sunt liber să construiesc o nouă forță politică". www.digi24.ro. Accesat în . 
  170. ^ „Negocieri blocate între PSD și PNL, după 75 de zile de criză politică. Mărul discordiei îl reprezintă măsurile sociale”. stirileprotv.ro. 
  171. ^ a b „PNL și PSD au căzut de acord pe rocada premierilor la un an și jumătate, dar doar cu o anumită condiție”. stirileprotv.ro. 
  172. ^ „Ciolacu spune că nu i s-a propus să fie premier: N-am avut această discuție”. Digi24. 
  173. ^ „Negocieri PSD-PNL prelungite. Programul de guvernare, blocat în Finanțe și Justiție”. Adevărul. 
  174. ^ „Surse: Kelemen Hunor amenință cu retragerea UDMR de la guvernare. „Nu e posibil să stăm noi cu pantalonii dați jos până la genunchi". Digi24. 
  175. ^ „Negocierile pentru guvernul PNL-PSD-UDMR s-au încheiat. Ciucă: Cine nu are premierul, va avea Finanțele. Ciolacu: Joi vom avea guvern”. Digi24. 
  176. ^ „Surpriză majoră pe scena politică din România! Apare un nou partid”. Capital. 
  177. ^ Digi24, PSD a votat în unanimitate intrarea la guvernare cu Nicolae Ciucă premier. Social democrații vor avea nouă ministere în Guvern, www.digi24.ro 
  178. ^ Turcan: Cîțu ar trebui să-și depună demisia, împreună cu echipa de negociere. V-ați milogit la Ciolacu să prindeți un colț de pâine / Florin, ești dispus să joci la poker până și banii de pensii. Din 26 noiembrie nu mai sunt bani, G4Media.ro,  
  179. ^ Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților: 217 voturi "pentru"
  180. ^ Florin Cîțu este noul președinte al Senatului. "Mulțumesc pentru vot colegilor și coaliției pentru susținere"
  181. ^ Anca Dragu, după ce pierdut șefia Senatului: Prima grijă a noului USL a fost să asigure o funcție pentru partid/ Această funcție are nevoie de stabilitate și continuitate pentru a preveni abuzurile puterii care se coagulează conjunctural
  182. ^ Ruptură în PNL. Orban și alți 16 liberali au demisionat din partid: Demisia este un început. Vom începe o construcție solidă | VIDEO
  183. ^ Toți miniștrii din Guvernul Ciucă au primit avize pozitive în comisiile de specialitate din Parlament. Urmează votul de învestitură, joi
  184. ^ LIVE Guvernul PSD-PNL-UDMR a fost învestit de Parlament cu 318 voturi „pentru” / Ciucă: Ne aflăm într-un moment mult așteptat de toți românii / Ciolacu: Nu voi minți niciodată că am învins pandemia / Barna: De ce nu l-ați chemat direct pe Dragnea să îi predați Ministerul Justiției?
  185. ^ „Reacția lui Victor Ponta în scandalul momentului: 'Mă interesează ce face Florin Cîțu ACUM și ce va face DE ACUM ÎNCOLO'. 
  186. ^ „Monica Anisie îl ceartă pe Orban: "Poate ați uitat cine v-a sprijinit pentru a ajunge premier". Antena 3. 
  187. ^ „Vlad Voiculescu: PNDL 1 a fost o hoție. PNDL 2 a fost o hoție. PNDL 3 nu va fi altceva decât o altă hoție. Numirea programului "Anghel Saligny" este o bătaie de joc”. G4Media.ro. septembrie 2021. Accesat în . 
  188. ^ Conectează-te la Facebook, Facebook 
  189. ^ Conectează-te la Facebook, Facebook 
  190. ^ „Dragnea, despre planurile lui Iohannis cu criza politică: "O cacealma!". Antena 3. 
  191. ^ „Șefa socialiștilor din Parlamentul European, mesaj în limba română la căderea Guvernului Cîțu”. Antena 3. . Accesat în . 
  192. ^ „La crisis política deja a Rumania expuesta al frío”. El País. . Accesat în . 
  193. ^ „Sondaj de opinie pentru partide, după oficializarea alianței PSD-PNL”. Gazeta Civică | Cotidian Național de opinie și atitudine civică!. Accesat în . 
  194. ^ „AUR declanșează procedura de suspendare a președintelui Iohannis. Simion: "Primul turist al țării trebuie să ne părăsească". Ce spune Constituția”. Adevărul. Accesat în . 
  195. ^ „George Simion: AUR începe procedura de suspendare din funcție a președintelui Iohannis”. Știrile Pro TV. Accesat în . 
  196. ^ „Ludovic Orban, despre Klaus Iohannis: "Cred că nu-și termină mandatul". Fostul lider PNL susține că Iohannis ar vrea să fie premier după 2024”. Adevărul. Accesat în . 
  197. ^ Orban, despre demersul AUR de demitere a lui Iohannis: Am avut o discuție întâmplătoare cu George Simion. Mă voi implica, www.digi24.ro 
  198. ^ „Orban: PNL are trei soluții - refacerea coaliției cu USR-PLUS, guvernarea împreună cu PSD sau opoziția”. Digi24. 
  199. ^ „Oficial, Guvernul Ciolos a fost respins de coalitia PSD-PNL-AUR-UDMR. 184 voturi contra Guvernului Ciolos”. Aktual24. . Accesat în . 
  200. ^ „George Simion: AUR susține varianta unui guvern de specialiști, de uniune națională”. Digi24. . Accesat în . 
  201. ^ „Rareș Bogdan respinge ideea unui guvern de uniune națională: Cu stânga nu poți să-ți faci nici măcar cruce/ Cum aș putea eu să fac o guvernare cu PSD care atunci când aude de bani europeni parcă aude de fluierat în biserică duminica?”. G4Media.ro. . Accesat în . 
  202. ^ a b „Cinicul calcul matematic al valului 4: O mie de bolnavi așteaptă un pat liber în spital. Medicii vorbesc de "următoarea mare lovitură". Digi24. 
  203. ^ „Klaus Iohannis a semnat demisiile miniștrilor USR PLUS și numirea interimarilor de la PNL și UDMR”. Digi24. 
  204. ^ „Guvernul Cîțu se reunește în ședință, cu puteri limitate, după ce a fost demis prin moțiune de cenzură”. News.ro. 
  205. ^ „Cum ne-a lăsat criza politică fără arme în fața COVID-19. Gelu Duminică: "Pentru această situație se face vinovat Guvernul și numai Guvernul". Adevărul. . Accesat în .