Suharto
| Suharto | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 8 iunie 1921 Kemusuk, Dominația colonială Olandeză |
| Decedat | (86 de ani) Jakarta, Indonezia |
| Înmormântat | Astana Giribangun[*]  |
| Căsătorit cu | Siti Hartinah |
| Copii | Siti Hardiyanti Hastuti[1] Sigit Harjojudanto Bambang Trihatmodjo Siti Hediyati Hariyadi Hutomo Mandala Putra Siti Hutami Endang Adiningsih |
| Naționalitate | indonezian |
| Cetățenie |  Dominația colonială Olandeză Indonezia |
| Religie | Islam[2] |
| Ocupație | om politic militar[*] |
| Al 2-lea președinte al Indoneziei | |
| În funcție 12 martie 1967 – 21 mai 1998 | |
| Precedat de | Sukarno |
| Succedat de | Bacharuddin Jusuf Habibie |
| Premii | Ordinul Bath în grad de Mare Cruce[*] Ordinul Isabelei Catolica cu Colan[*] Grand Collar of the Order of Good Hope[*] Order of the Nile[*] Star of the Republic of Indonesia[*] Bintang Mahaputra[*] |
| Partid politic | Golkar |
| Profesie | militar |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Suharto (n. 8 iunie 1921, d. 27 ianuarie 2008) a fost un lider militar și politic indonezian, cunoscut drept al doilea președinte al Indoneziei, între anii 1967 - 1998.
În timpul Revoluției Naționale Indoneziene (războiul de independență națională) a fost ofițer. În 1967 a preluat puterea de la predecesorul său, primul președinte al Indoneziei, Sukarno, în urma unor evenimente care au inclus atât manevrele politice cât și forța.
În timpul celor peste 30 de ani de guvernare Suharto a creat un guvern centralizat și a condus în stil militarist. Prin abilitatea sa de a asigura stabilitatea și prin atitudinea sa anticomunistă, în timpul războiului rece și-a asigurat susținerea economică și diplomatică a unor guverne din vest. În context, exploatând resursele naturale, Indonezia a cunoscut o semnificativă creștere economică și industrializare.[3]
A fost acuzat de persecutarea și moartea a milioane de comuniști indonezieni și chino-indonezieni.[4]
A fost considerat o persoană foarte coruptă.[5]
În 1998 a trebuit să renunțe la putere în urma unor demonstrații în masă, cunoscute drept Revoluția indoneziană din 1998.
În ultima parte a vieții a suferit de insuficiență cardiacă.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Berger, Marilyn (). „Suharto Dies at 86; Indonesian Dictator Brought Order and Bloodshed”. New York Times. Accesat în .
- ^ Schwarz (1994), p. 175
- ^ en Edward Miguel, Paul Gertler, David I. Levine Does Social Capital Promote Industrialization? Evidence from a Rapid Industrializer, Econometrics Softare Laboratory, University of California, Berkeley, ian 2005
- ^ en Robert Cribb Unresolved Problems in the Indonesian Killings of 1965-1966 în Asian Survey, vol 42, Ed. 4, 2002, pp. 550-563
- ^ en Suharto tops corruption rankings BBC News, 25 mar 2004.
