Sari la conținut

Douglas MacArthur

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Douglas MacArthur

Generalul MacArthur cu vestita sa pipă.
Manila, 2 august 1945
Date personale
PoreclăGaijin Shogun, Big Chief
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Little Rock, SUA[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (84 de ani)[1][7][2][3] Modificați la Wikidata
Washington, D.C., SUA[8][6][9] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatMacArthur Memorial[*][[MacArthur Memorial (museum)|]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (insuficiență renală) Modificați la Wikidata
PărințiArthur MacArthur Jr.[*]
Mary Pinckney Hardy[*][[Mary Pinckney Hardy (22 May 1852 Richmond county, Virginia - 3 Dec 1935 Manila, The Philippines)|]][10] Modificați la Wikidata
Frați și suroriArthur MacArthur III[*][[Arthur MacArthur III (United States Navy officer)|]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuJean MacArthur[*][[Jean MacArthur (wife of General Douglas MacArthur (1898–2000))|]]
Louise Cromwell Brooks[*][[Louise Cromwell Brooks (American socialite)|]] Modificați la Wikidata
CopiiArthur McArthur IV[*][[Arthur McArthur IV (muzician american)|]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Ocupațieofițer militar
ofițer de forțe terestre[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[2][11] Modificați la Wikidata
StudiiColegio de Comando y Estado Mayor General del Ejército de los Estados Unidos[*][[Colegio de Comando y Estado Mayor General del Ejército de los Estados Unidos (United States army graduate school)|]]
United States Military Academy
Milwaukee High School of the Arts[*][[Milwaukee High School of the Arts (high school in Milwaukee, Wisconsin)|]]  Modificați la Wikidata
Activitate
A luptat pentru Statele Unite ale Americii  Modificați la Wikidata
Ramura United States Army
Armata Filipineză
Gradulgeneral de armată[*] (din )[12]
Field Marshal of the Philippines[*][[Field Marshal of the Philippines (rank held by Douglas MacArthur)|]] (din )[12]  Modificați la Wikidata
UnitateaUnited States Army Forces, Pacific[*][[United States Army Forces, Pacific (WWII Commands of United States Army)|]]  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaiePrimul Război Mondial
Războiul din Coreea
Al Doilea Război Mondial
A doua bătălie de pe Marna
bataille de Saint-Mihiel[*][[bataille de Saint-Mihiel (1918 battle in France during World War I)|]]
offensive Meuse-Argonne[*][[offensive Meuse-Argonne (1918 military campaign by the Allies during World War I)|]]
Campania din Filipine[*]
New Guinea campaign[*][[New Guinea campaign (1942 to 1945 campaign of the Pacific Theater of World War II)|]]
campania din Filipine[*]
campania din Borneo[*]
Ocupația Japoniei
Bătălia de la Inchon  Modificați la Wikidata
Decorații și distincții
DecorațiiCroix de guerre 1914–1918
Medal of Honor
Distinguished Service Cross
Medalla por Servicio Distinguido de la Armada[*][[Medalla por Servicio Distinguido de la Armada (award)|]]
Silver Star
Crucea pentru Distincție în Zbor
Medalla del Aire[*][[Medalla del Aire (military decoration of the United States Military)|]]
Philippine Campaign Medal[*][[Philippine Campaign Medal (United States military medal)|]]
Mexican Service Medal[*][[Mexican Service Medal |]]
Medalla de la Victoria de la Primera Guerra Mundial[*][[Medalla de la Victoria de la Primera Guerra Mundial (American campaign medal, commemorating the Allied victory in the First World War (1919–?))|]] ()
Army of Occupation of Germany Medal[*][[Army of Occupation of Germany Medal (United States service medal)|]]
American Defense Service Medal[*][[American Defense Service Medal (military award of the United States)|]]
Medalia Campaniei din Asia-Pacific[*]
Medalia Victoriei în al Doilea Război Mondial[*]
Medalla del Ejército de Ocupación[*][[Medalla del Ejército de Ocupación |]]
Medalla de Servicio en la Defensa Nacional[*][[Medalla de Servicio en la Defensa Nacional (service award of the United States Armed Forces)|]]
Korean Service Medal[*][[Korean Service Medal (American service medal)|]]
United Nations Korea Medal[*][[United Nations Korea Medal (The medal could also be awarded for an aggregate of thirty days, which need not have been consecutive, spent on official visits of inspection to the qualifying area.)|]]
Estrella de Bronce[*][[Estrella de Bronce (United States Armed Forces decoration award)|]]
Ordinul Bath în grad de Mare Cruce[*]
Ordinul Coroanei în grad de mare cruce[*]
Purple Heart
勲一等旭日桐花大綬章[*][[勲一等旭日桐花大綬章 (abolished order in Japan)|]]
Médaille militaire
Medalia de Aur a Congresului[*]
Ordinul Vulturul Alb[*]
Medalla por Servicio Distinguido del Ejército[*][[Medalla por Servicio Distinguido del Ejército (military decoration of the United States Army)|]]
Ordinul Leului Alb ()[13]
Ordinul Militar al Italiei[*]
Ordinul Soarelui Răsare
Legiunea de Onoare în grad de Mare Cruce[*]
Croix de guerre
Ordinul Coroanei[*]
Philippine Legion of Honor[*][[Philippine Legion of Honor (one of the highest decorations awarded by the Philippines)|]]
건국훈장[*][[건국훈장 (award of South Korea)|]]
Ordinul Polonia Restituta în grad de mare cruce[*]
Krzyż Srebrny Orderu Virtuti Militari[*][[Krzyż Srebrny Orderu Virtuti Militari (Polish award)|]]
Golden Plate Award[*] ()[14]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online

Douglas MacArthur (n. 26 ianuarie 1880 - d. 5 aprilie 1964 ) a fost un general american și mareșal al Armatei Filipineze, care a avut o carieră lungă, începând cu campania SUA în Mexic și terminându-se în Războiul din Coreea. Douglas MacArthur fost șeful de stat major al US Army în anii 1930. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a avut un rol proeminent pe Teatrul din Pacific. Pentru Campania din Filipine (1941-1942) a fost decorat cu Medal of Honor, împreună cu tatăl său fiind primii tată-fiu din istorie care au primit cea mai înaltă distincție militară a SUA. A fost unul din cele cinci persoane din istoria SUA care a primit cel mai înalt grad militar al Armatei SUA: general cu cinci stele.

El a fost cel care a condus pe cuirasatul USS Missouri formalitățile de capitulare a Japoniei. După al Doilea Război Mondial a fost Comandantul suprem al forțelor aliate în Japonia.

În data de 25 iunie 1950 Coreea de Nord a invadat Coreea de Sud, a izbucnit Războiul din Coreea, iar Douglas MacArthur a fost numit comandant al Comandamentului Națiunilor Unite. După ce forțele Națiunilor Unite au fost respinse în Perimetrul Pusan, prin debarcarea de la Incheon Douglas MacArthur a respins trupele nord-coreene până la granița chineză. Aici a făcut greșeala că nu a luat în considerare poziția apropiată a trupelor sale de granița chineză, implicând și armata chineză în conflictul militar.

Conflictul escaladându-se, datorită declarațiilor sale belicoase, prin care amenința cu un război nuclear împotriva Chinei, a fost demis de președintele Harry S. Truman.

Copilăria și anii de studii

[modificare | modificare sursă]

Douglas MacArthur s-a născut ca fiul politicianului și juristului Arthur MacArthur, Jr., și al lui Mary Pinkney Hardy MacArthur. În Războiul Civil American tatăl lui Douglas MacArthur a fost promovat la rangul de general-locotenent și decorat cu Medalia de Onoare a Congresului. A fost admis la Academia Militară West Point în 13 iunie 1899, absolvind academia în 11 iunie 1903, cu cel de-al treilea rezultat din toate timpurile.

Primii ani ca ofițer

[modificare | modificare sursă]

În prima sa campanie militară a participat ca ofițer în expediția "Pancho Villa" (1916-1917).

Primul Război Mondial

[modificare | modificare sursă]
Douglas MacArthur în Franța, 1918

Douglas MacArthur a coordonat pentru prima dată trupele militare americane în timpul Primului Război Mondial, când a ajutat la organizarea Diviziei Curcubeul, formată din unități ale Gărzilor Naționale din diferite state federale. În Primul Război Mondial a fost rănit de două ori și pentru că a refuzat să folosească masca de gaze a suferit toată viața din cauza problemelor la plămâni.

Perioada interbelică

[modificare | modificare sursă]

În 1919 MacArthur a devenit directorul Academiei Militare West Point. În 1935, când Filipinele au obținut status semi-independent de SUA, președintele Manuel Quezon a solicitat serviciile lui MacArthur ca să coordoneze crearea Armatei Filipineze, ceea ce el a acceptat, primind gradul de mareșal al Armatei Filipineze. MacArthur a considerat că terenurile de instrucție sunt insuficiente. Echipamentul era echipament american „mai mult sau mai puțin învechit”, iar bugetul de 6 milioane de dolari era complet inadecvat[15].

Între 20 și 24 septembrie 1932, MacArthur, în calitate de șef al marelui stat major al armatei Statelor Unite, a electuat o vizită România,[16][17][18] ocazie cu care a fost decorat de regele Carol al II-lea cu Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Cruce.[19]

În data de 31 decembrie 1937 MacArthur s-a retras oficial din Armata SUA, dar a rămas în continuare consilier al lui Quezon.

Al Doilea Război Mondial

[modificare | modificare sursă]

Campania din Filipine (1941-1942)

[modificare | modificare sursă]
Invazia insulelor Filipine de forțele japoneze

În data de 26 iulie 1941 Roosevelt a federalizat Armata Filipineză, l-a rechemat pe MacArthur în serviciu militar ca general maior și l-a numit Comandant al forțelor US Army în Orientul Îndepărtat (USAFFE). A doua zi MacArthur a fost promovat general-locotenent[20]. La data respectivă trupele din Filipine aveau un efectiv de 22.000 oameni, dintre care 12.000 erau cercetași filipinezi. Între luna iulie și decembrie garnizoana a primit întăriri, 8.500 oameni[21].

MacArthur a fost informat despre Atacul de la Pearl Harbour la 8 decembrie 1941 ora 03:30. La ora 12:30 a avut loc primul atac aviatic japonez care a distrus 35 avioane B-17 Flying Fortress, 53 avioane P-40 Warhawk (din cele 107 existente), 3 Seversky P-35 și alte 25 avioane de diferite tipuri, majoritatea fiind distruse la sol. Atacul s-a soldat cu 80 morți și 150 răniți[22]. Ce a mai rămas din forța aviatică din Orientul Îndepărtat a fost distrus în următoarele zile[23].

Planurile de apărare făcute înainte de război presupuneau, că japonezii nu pot fi împiedicați să debarce pe insula Luzon și s-a hotărât ca forțele americane și filipineze să abandoneze Manila și să se retragă pe peninsula Bataan. MacArthur a încercat să încetinească avansul trupelor japoneze cu o apărare împotriva debarcărilor japoneze, dar după ce a văzut avansarea rapidă a forțelor japoneze, a ordonat trupelor să se retragă pe Bataan[24].

Pe 25 decembrie MacArthur și-a mutat cartierul general pe insula fortăreață Corregidor în Golful Manila[25]. O serie de atacuri aeriene japoneze au distrus toate structurile expuse de pe insulă, astfel că cartierul general al USAFFE a fost mutat în tunelele Malinta. Trupele din Bataan cu toate că știau că au fost abandonați, au continuat să lupte. Unii i-au blamat pe Roosevelt și MacArthur pentru situația neplăcută.

Fuga în Australia și Medalia de Onoare

[modificare | modificare sursă]

În februarie 1942 forțele japoneze au strâns presiunea în jurul Filipinelor, MacArthur a primit ordinul de a se reloca în Australia, iar în 12 martie 1942 împreună cu familia și comandament au părăsit Coregidor la bordul unor vedete torpiloare.

În data de 20 martie la Terowie, în Australia și-a rostit faimosul discurs „We shall return”[26]. Restul trupelor au rămas să lupte. Bataan s-a predat în 9 aprilie[27], iar Corregidor în 6 mai[28]. George Marshall a decis, că MacArthur merită cea mai înaltă distincție americană, Medal of Honor, pentru care a fost nominalizat anterior de două ori, care era subliniat, în vederea echilibrării propagandei japoneze, că și-ar fi părăsit postul de comandă. Eisenhower a menționat, că MacArthur de fapt nu a făcut nici o faptă deosebită cerută de regulament pentru acordarea acestei distincții, dar Marshall a dat ca exemplu cazul lui Charles Lindbergh din 1927.

Campania din Noua Guinee

[modificare | modificare sursă]

Campania din Filipine (1944-1945)

[modificare | modificare sursă]
Douglas MacArthur debarcând pe insula Leyte (Filipine)

Ocuparea Japoniei

[modificare | modificare sursă]

Războiul din Coreea

[modificare | modificare sursă]

În data de 25 iunie 1950 Coreea de Nord a invadat Coreea de Sud, a izbucnit Războiul din Coreea[29]. ONU a adoptat Rezoluția 82, prin care a autorizat forțele ONU să acorde sprijin Coreei de Sud[30]. Națiunile Unite a însărcinat SUA să numească un comandant pentru forțele ONU și Cartierul General Unit l-a numit unanim pe Douglas MacArthur[31].

Forțele Națiunilor Unite au fost respinse în Perimetrul Pusan, dar între timp raportul de forțe s-a răsturnat. Trupele ONU au primit întăriri, numărul militarilor ajungând acum la 180.000, iar cel al nord-coreenilor era de 88.000, linia de aprovizionare a acestora din urmă s-a lungit. Trupele ONU acum erau superiori și în privința pieselor de artilerie și ale tancurilor[32].

În loc să respingă din Perimetrul Pusan forțele comuniste, Douglas MacArthur a făcut o debarcare îndrăzneață la Incheon, și a respins trupele nord-coreene până la granița chineză.

La granița Coreei de Nord cu China MacArthur a făcut greșeala că s-a apropiat prea mult de graniță, implicând și armata chineză în conflictul militar.

Recompense și onoruri

[modificare | modificare sursă]
Medal of Honor - Medalia de Onoare a Congresului
Distinguished Service Cross
Distinguished Service Medal
Navy Distinguished Service Medal
Silver Star
Distinguished Flying Cross
Bronze Star Medal
Presidential Unit Citation
Air Medal
Purple Heart - Inima purpurie pentru rănire
Philippine Campaign Medal - Medalie acordată pentru Campania din Filipine
Mexican Service Medal
World War I Victory Medal
Army of Occupation of Germany Medal
American Defense Service Medal
Asiatic-Pacific Campaign Medal
World War II Victory Medal
Army of Occupation Medal -
National Defense Service Medal
Korean Service Medal
United Nations Service Medal - Medalia ONU

Actori care l-au interpretat pe Douglas MacArthur în filme

[modificare | modificare sursă]

Grade militare și data promovării

[modificare | modificare sursă]
Locotenent-major: 23 aprilie 1904.
Căpitan: 27 februarie 1911.
Maior: 11 decembrie 1915.
Colonel: 5 august 1917.
General de brigadă: 20 ianuarie 1920.
General-maior: 17 ianuarie 1925
General-locotenent: 27 iulie 1941.
General: 18 decembrie 1941.
General de armate: 23 martie 1946.

Bibliografie în limba engleză

[modificare | modificare sursă]
  • MacArthur, Douglas (). Waldrop, Frank C, ed. MacArthur on War. New York: Duell, Sloan and Pearce. OCLC 1163286. 
  • (). Revitalizing a Nation; a Statement of Beliefs, Opinions, and Policies Embodied in the Public Pronouncements of Douglas MacArthur. Chicago: Heritage Foundation. OCLC 456989. 
  • (). Reminiscences. New York: McGraw-Hill. OCLC 562005. 
  • (). Whan Jr, Vorin E, ed. A Soldier Speaks; Public Papers and Speeches of General of the Army, Douglas MacArthur. New York: Praeger. OCLC 456849. 
  • (). Courage was the Rule: General Douglas MacArthur's Own Story (Juvenile audience) (ed. Abridged). New York: McGraw-Hill. OCLC 1307481. 
  • (). Duty, Honor, Country; a Pictorial Autobiography (ed. 1st). New York: McGraw-Hill. OCLC 1342695. 
  • (). Willoughby, Charles A, ed. Reports of General MacArthur (4 Volumes). Washington, D.C.: U.S. Government Printing Office. OCLC 407539. 
  1. 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Douglas MacArthur” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  3. 1 2 Andrew Bell. „Douglas MacArthur” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
  4. „Douglas MacArthur” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  5. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  6. 1 2 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Макартур Дуглас (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  7. Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Макартур Дуглас (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  8. Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  9. „Douglas MacArthur”. Oorlogsbronnen[*]. Wikidata Q110279963. Accesat în .
  10. Leo van de Pas (). „Douglas MacArthur” (în engleză). Genealogics[*]. Wikidata Q19847326.
  11. „Douglas MacArthur”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  12. 1 2 „Douglas MacArthur”. Generals of World War II[*].
  13. (PDF) http://www.prazskyhradarchiv.cz/archivKPR/upload/8117-rbl.pdf. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. https://achievement.org/our-history/golden-plate-awards/all-honorees/. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  15. MacArthur 1964, pp. 103–105.
  16. „Sosirea generalului Douglas MacArthur în Capitală”. Argus (5834). . p. 5.
  17. „Serbarea regimentului de gardă „Mihai Viteazul"”. Epoca (1101). . p. 3.
  18. „Programul primirii d-lui general Mac Arthur șeful marelui stat major al armatei americane”. Epoca (1099). . p. 2.
  19. "A Troubled and Confused Europe". MacArthur Report. October 2024. Pages 28-29. https://www.flipsnack.com/FE7AC7BBDC9/macarthur-report-oct-2024/full-view.html . Retrieved 15 August 2025
  20. Morton 1953, p. 19.
  21. Morton 1953, p. 50.
  22. Morton 1953, pp. 84–88.
  23. Morton 1953, p. 97.
  24. Morton 1953, p. 163.
  25. Rogers 1990, pp. 118–121.
  26. 'I Came Through; I Shall Return'. The Advertiser (Adelaide, SA : 1931 - 1954). Adelaide, SA: National Library of Australia. . p. 1. Accesat în .
  27. Morton 1953, pp. 463–467.
  28. Morton 1953, p. 561.
  29. James 1985, p. 387.
  30. James 1985, p. 434.
  31. James 1985, p. 436.
  32. James 1985, p. 451.
  33. „Douglas MacArthur”. Internet Movie Database. Accesat în .
  34. Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite IMDb
  35. „Korean war flick 'Operation Chromite' fails to hit any of its targets”. Korea JoongAng Daily. . Accesat în .
  • Barbey, Daniel E. (). MacArthur's Amphibious Navy: Seventh Amphibious Force operations, 1943–1945. Annapolis, Maryland: United States Naval Institute. OCLC 52066. 
  • Bartsch, William H. (). 8 December 1941: MacArthur's Pearl Harbor. College Station, Texas: Texas A&M University Press. ISBN 1-58544-246-1. OCLC 50920708. 
  • Bix, Herbert (). Hirohito and the Making of Modern Japan. New York: Harper Collins. ISBN 0-06-019314-X. OCLC 43031388. 
  • Duffy, Bernard K; Carpenter, Ronald H. (). Douglas MacArthur: Warrior as Wordsmith. Westport, Connecticut: Greenwood Press. ISBN 0-313-29148-9. OCLC 34117548. 
  • Leary, William M., ed. (). We Shall Return!: MacArthur's Commanders and the Defeat of Japan, 1942–1945. Lexington, Kentucky: University Press of Kentucky. ISBN 978-0-8131-9105-8. OCLC 17483104. 
  • Lowitt, Richard (). The Truman-MacArthur Controversy. Chicago: Rand McNally. ISBN 978-0-528-66344-4. OCLC 712199. 
  • Lutz, David W. (). „The Exercise of Military Judgment: A Philosophical Investigation of The Virtues And Vices of General Douglas MacArthur”. Journal of Power and Ethics (1). 
  • Masuda, Hiroshi (). MacArthur in Asia: The General and His Staff in the Philippines, Japan, and Korea. Ithaca, NY: Cornell University Press. ISBN 978-0-8014-4939-0. OCLC 780415694. 
  • Rasor, Eugene L. (). General Douglas MacArthur, 1880–1964: Historiography and Annotated Bibliography. Westport, Connecticut: Greenwood Press. ISBN 978-0-313-28873-9. OCLC 29428597. 
  • Rowman; Littlefield (). Dear General MacArthur: Letters from the Japanese During the American Occupation. Lanham, Maryland: Rowman & Littlefield Publishers. ISBN 0-7425-1115-4. OCLC 47177004. 
  • Schaller, Michael (). Douglas MacArthur: The Far Eastern General. New York: Oxford University Press. ISBN 0-7351-0354-2. OCLC 18325485. 
  • Schonberger, Howard B. (). Aftermath of War: Americans and the Remaking of Japan, 1945–1952. American Diplomatic History. Kent, Ohio: Kent State University Press. ISBN 978-0-87338-382-0. OCLC 18557205. 
  • Wainstock, Dennis D. (). Truman, MacArthur, and the Korean War. Contributions in Military Studies. Westport, Connecticut: Greenwood Press. ISBN 978-0-313-30837-6. OCLC 261176470. 
  • Weintraub, Stanley (). MacArthur's War: Korea and the Undoing of an American Hero. New York: Free Press. ISBN 0-684-83419-7. OCLC 41548333. 
  • Wolfe, Robert (). Americans as Proconsuls: United States Military Government in Germany and Japan, 1944–1952. Carbondale, Illinois: Southern Illinois University Press. ISBN 978-0-8093-1115-6. OCLC 9465314. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Douglas MacArthur