Academia Ștefan Gheorghiu
| Academia Ștefan Gheorghiu | |
| Informații | |
|---|---|
| Fondată |  |
| Desființată | decembrie 1989 |
| Localizare | |
| Țara |  România |
Modifică date / text  | |
| Parte dintr-o serie despre |
| România comunistă |
|---|
.svg) |
|
Relațiile cu URSS |
Academia "Ștefan Gheorghiu" a fost o universitate politică din București, din perioada comunismului. Instituția și-a avut sediul pe Bulevardul Armata Poporului (în prezent, Bulevardul Iuliu Maniu din București), nr. 1-3.
A fost înființată la 21 martie 1945 de Partidul Comunist Român, la inițiativa Anei Pauker, sub denumirea de Universitatea Muncitorească a PCR[1]. Barbu Lăzăreanu a condus-o în calitate de rector în perioada 1945-1948[2].
La 10 februarie 1946, când școala a primit numele "Ștefan Gheorghiu", denumirea completă a variat de la perioadă la perioadă. Între 1952 și 1966 s-a numit școala Superioară de Partid "Ștefan Gheorghiu", iar din 1966, Academia de științe Social-Politice "Ștefan Gheorghiu".[3]
Prin Hotărârea nr. 474/1968 a Consiliului de Miniștri, privind unele măsuri referitoare la Academia de științe social politice Ștefan Gheorghiu de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român se decidea că absolvenții cu diplomă ai Academiei de științe social-politice "Ștefan Gheorghiu" de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român, care îndeplinesc condițiile de studii cerute pentru admiterea în învățământul superior de stat, beneficiază de drepturile conferite absolvenților cu diplomă ai instituțiilor de învățământ superior de stat. În acest scop, Ministerul Învățământului a stabilit examenele de diferență de la fosta Școală superioară de partid "Ștefan Gheorghiu" cu durata de 3 ani la Academia de științe social-politice "Ștefan Gheorghiu" de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român.[4]
Academia "Ștefan Gheorghiu", ca urmașă a Universității Muncitorești a PCR și a Școlii Superioare de Științe Sociale “A.A. Jdanov”, a fost înființată, prin decretul 121/17 martie 1970, ca for care „organiza, îndruma și coordona întreaga activitate de cercetare în domeniul științelor sociale”.[5]
La 3 octombrie 1971 a apărut hotărârea Comitetului Executiv al Comitetul Central al P.C.R. cu privire la organizarea Academiei pentru învățământ social-politic și perfecționarea cadrelor de conducere „Ștefan Gheorghiu” de pe lângă C.C. al P.C.R.[6]
Leonte Răutu, care a fost rectorul cu cel mai lung mandat al Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1972-1981), a declarat în 1975 că un absolvent de succes trebuie să știe că:
- „Fiecare cadru de conducere, indiferent de domeniul specializat în care își desfășoară activitatea, este, în primul rând, un militant revoluționar, un om politic care acționează neabătut pentru înfăptuirea politicii interne și internaționale a P.C.R., dă dovadă de devotament fără margini față de partid, față de patrie, față de națiunea noastră socialistă, aplică în viață principiile eticii și echității socialiste, ale umanismului socialist”.
Deși denumirea instituției a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului, numele de Ștefan Gheorghiu, adăugat în 1946 în memoria militantului socialist de la începutul secolului al XX-lea, a fost păstrat până în 1989, când denumirea instituției a devenit Academia de Studii Social-Politice[7].
Domeniul de activitate consta în pregătirea cadrelor de conducere a activității de partid, social-politice, economice și administrației de stat[8]. Academia Ștefan Gheorghiu a fost desființată după Revoluția din decembrie 1989. Prin Hotărârea nr. 55 din 19 ianuarie 1990 privind desființarea Academiei de Studii Social-Politice, Guvernul României stabilește că toate clădirile și întreaga baza materială ale Academiei Ștefan Gheorghiu trec în patrimoniul Ministerului Învățământului - Universitatea București și Institutul politehnic București[9].
Aceeași Hotărâre de Guvern stabilește că la Universitatea București se constituie și funcționează:
- Facultatea de psihologie și sociologie;
- Facultatea de jurnalistică;
- Facultatea de înalte studii politice.
După 1989, pentru protecția socială a absolvenților Academiei “Ștefan Gheorghiu”, Ministerul Învățământului a hotărât echivalarea studiilor politice cu cele civile. Grație acestui act, absolvenții Academiei “Ștefan Gheorghiu” au primit diplome de economiști, echivalentul unui absolvent ASE.
Clădirea Academiei “Ștefan Gheorghiu”[modificare | modificare sursă]
Ansamblul arhitectural al academiei, finalizat în 1975, reprezintă prima construcție în stil brutalist din București[10] și aparține în prezent Universității Politehnice București. În clădire funcționează Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Nicolae Drăgușin, art. cit.
- ^ DEXonline: Lăzăreanu
- ^ Nicolae Drăgușin: Învățământul de partid: poarta de acces la promovare Arhivat în , la Wayback Machine., în Jurnalul Național din 8 iulie 2009
- ^ Hotărârea nr. 474/1968 a Consiliului de Miniștri
- ^ Ansamblul Fostei Academii “Ștefan Gheorghiu”
- ^ „Cronologie”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Lavinia Betea, art. cit.
- ^ HCM nr. 474/1968, publ. cit.
- ^ „Portal legislativ”. Ministerul Justiţiei. Accesat în .
- ^ Adriana Stroe, art. cit
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Mihai Dinu Gheorghiu: Intelectualii în câmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007, ISBN 978-973-46-0506-4
- HCM nr. 474/1968: HOTĂRÂRE privind unele măsuri referitoare la Academia "Ștefan Gheorghiu" pentru pregătirea cadrelor de conducere a activității de partid, social-politice, economice și administrației de stat, în Buletinul Oficial nr. 33/14 martie 1968
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Nicolae Drăgușin: Învățământul de partid: poarta de acces la promovare Arhivat în , la Wayback Machine., în Jurnalul Național din 8 iulie 2009 (articol accesat pe jurnalul.ro, la 6 mai 2010)
- Adriana Stroe: Ansamblul Fostei Academii “Stefan Gheorghiu” - 1975[nefuncțională], articol din seria 5+5 clădiri pentru patrimoniul cultural național, 1950-1977, pe site-ul Fundației Culturale INFOROM, accesat la 6 mai 2010.
- Lavinia Betea: Gazetar de "Ștefan Gheorghiu" Arhivat în , la Wayback Machine., în Jurnalul Național din 8 iulie 2009 (articol accesat pe jurnalul.ro, la 6 mai 2010)
- Florile democratiei, crescute in sera de la "Stefan Gheorghiu", 17 iunie 2006, Evenimentul zilei
Acest articol despre un subiect legat de istoria României este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.