Viktor Orbán

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol se referă la Viktor Orbán. Pentru alte sensuri, vedeți Orban (dezambiguizare).
Nu confundați cu Ludovic Orban.
Viktor Orbán
Date personale
Nume la naștereOrbán Viktor Mihály Modificați la Wikidata
Născut (60 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
Székesfehérvár, Fejér, Ungaria Modificați la Wikidata
Părinți Orbán Győző[*][[Orbán Győző (father of Viktor Orbán)|​]]
Erzsébet Sípos[*][[Erzsébet Sípos (mother of Viktor Orbán)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și surori Orbán Győző[*][[Orbán Győző (brother of Viktor Orbán)|​]]
Áron Orbán[*][[Áron Orbán (brother of Viktor Orbán)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAnikó Lévai
Număr de copii5 Modificați la Wikidata
Copii Orbán Ráhel[*][[Orbán Ráhel (daughter of Viktor Orbán)|​]]
Orbán Gáspár[*][[Orbán Gáspár (Hungarian football player)|​]]
Orbán Sára[*][[Orbán Sára (daughter of Viktor Orbán)|​]]
Orbán Róza[*][[Orbán Róza (daughter of Viktor Orbán)|​]]
Orbán Flóra[*][[Orbán Flóra (daughter of Viktor Orbán)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Religiecalvinism[*][5] Modificați la Wikidata
Ocupațiejurist
fotbalist
avocat
politician Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiBudapesta Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[6]
limba maghiară[7] Modificați la Wikidata
Cel de-al IV-lea și al VIII-lea prim-ministru al Ungariei
În funcție
6 iulie 1998 – 27 mai 2002
Precedat deGyula Horn
Succedat dePéter Medgyessy
Deținător actual
Funcție asumată
29 mai 2010
Precedat deGordon Bajnai

Premii Cavaliere di Gran Croce dell'Ordine di San Gregorio Magno[*][[Cavaliere di Gran Croce dell'Ordine di San Gregorio Magno |​]] de la Juliusz Janusz[*][[Juliusz Janusz (polish apostolic nuncio)|​]] ()
Szent István-díj[*][[Szent István-díj (Hungarian award)|​]] ()
Premio HazteOir.org[*][[Premio HazteOir.org (catholic right wing political award)|​]]
a Magyar Érdemrend nagykeresztje[*][[a Magyar Érdemrend nagykeresztje |​]]
Ordinul Național de Merit în grad de Mare Cruce[*] ()
Franz Josef Strauß-Preis[*][[Franz Josef Strauß-Preis (German politics award)|​]] de la Alfred Bayer[*][[Alfred Bayer (politician german)|​]] ()
Ordinul Sfântul Sava[*] de la Porfirie Perić (septembrie 2022)
Ordinul Republicii Serbia[*] de la Aleksandar Vučić (septembrie 2022)
Orden „8 Septemvri“[*][[Orden „8 Septemvri“ (Order of the Republic of Macedonia)|​]] de la Gjorge Ivanov ()
...mai multe...
Partid politicFidesz (conservator)
Ideologie antiliberalism[*][[antiliberalism |​]][1]
Neonaționalism[1] Modificați la Wikidata
Alma mater Teleki Blanka Gimnázium és Általános Iskola[*][[Teleki Blanka Gimnázium és Általános Iskola (primary school)|​]] ()
Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta ( Juris Doctor[*][[Juris Doctor (graduate-entry professional degree in law)|​]] în științe juridice, )
Pembroke College[*][[Pembroke College (constituent college of the University of Oxford)|​]] (filozofie, )
Semnătură
Prezență online

Viktor Orbán (pronunțat /ˈviktoɾ ˈoɾbaːn/) (n. , Székesfehérvár, Fejér, Ungaria) este un politician maghiar, prim-ministru al Ungariei între 1998-2002 și apoi din 2010 până în prezent. FIDESZ, formațiunea conservatoare pe care o conduce, a obținut la alegerile legislative din 2010 peste două treimi din mandate.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Orbán Viktor s-a născut în orașul Székesfehérvár. A copilărit în localitățile rurale Alcsútdoboz și Felcsút. În 1977 s-a mutat cu familia în Székesfehérvár. A urmat un liceu cu profil de limbă engleză. Între 1981-1982 a efectuat serviciul militar, după care a urmat studiile la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, pe care a absolvit-o în 1987. În 1989 a studiat un an la Oxford.

Viktor Orbán s-a căsătorit cu Anikó Lévai, de profesie juristă. Îi place foarte mult sportul, în special fotbalul și a jucat la echipa de fotbal din Felcsút.

Cariera politică[modificare | modificare sursă]

Viktor Orbán a fondat partidul FIDESZ în 30 martie 1988 (fides în latină înseamnă loialitate) FIDESZ = Alianța Uniunii Tineretului Democratic- Civic.

În 1990 a devenit membru al parlamentului ungar din partea partidului FIDESZ, partid de dreapta.

Prim-ministru[modificare | modificare sursă]

În 1998 FIDESZ-MPP a câștigat alegerile cu 42% în alianță cu partidul Forumul Democrat Maghiar. Orbán avea la acea dată vârsta de 35 de ani. Noul guvern a luat măsuri de reformă radicale în administrația statului, în special privind economia și privatizarea, după modelul german. A creat noua funcție de cancelar, de asemenea după model german și austriac. A avut succes în privința economiei: inflația a scăzut de la 15% din anul 1998 la 10% în anul 1999, iar PIB-ul s-a ridicat de la 4% la 5%; a crescut exportul industrial, iar deficitul bugetar a scăzut. Ca urmare, cota de simpatizanți ai FIDESZ-ului s-a ridicat la 43%. Guvernul Orbán a continuat negocierile de aderare la UE, dar în ritm scăzut.

Partidul FIDESZ a colaborat în tăcere cu partidul ultra-naționalist din opoziție MIEP (în maghiară: Magyar Igazság és Élet Pártja). Liderul acestui partid era și este scriitorul István Csurka, care în guvernul Antall din perioada 1991 - 1992 a ocupat funcția de deputat și vice-președinte al partidului MDF, fiind și unul din fondatorii acelui partid. Csurka a fost scos din partidul MDF pe data 5 iunie 1993, după care, tot in 1993, a înființat partidul MIEP. În alegerile din 2002, MIEP a primt 4,37% din voturi, drept care nu a trecut pragul necesar de intrare in parlament de 5%. MIEP, un partid cu o retorică antisemită, a pretins că Tratatul de la Trianon ar fi fost injust şi nedrept şi a dorit revizia granițelor prin metode paşnice, scopul fiind crearea aşa-zisei Ungarii Mari. Această colaborare a fost considerată drept necesară deoarece majoritatea coaliției de la putere era mică şi fragilă, guvernul având nevoie de un sprijin mai larg în parlament.

În mass-media internațională partidul FIDESZ a fost criticat, în special pentru "legitimația maghiară", un certificat pentru ungurii de dincolo de granițele Ungariei. Justificația pentru crearea unui astfel de document a fost efectul negativ al Tratatului de la Trianon asupra maghiarilor de peste hotare. Premierul român Adrian Năstase a acceptat și a semnat la Budapesta, în 2002, înaintea alegerilor generale din Ungaria, o înțelegere cu guvernul maghiar asupra introducerii unei "legitimații de maghiar". Mai târziu, în martie, guvernul Orbán a fost criticat și de Federația juridică de la Bruxelles. În alegerile din 2002, FIDESZ a pierdut cu o diferență de doar câteva sute de voturi față de MSZP, drept care MIEP a pretins ca alegerile au fost fraudate.

Critici[modificare | modificare sursă]

Criticii lui Orbán au inclus lideri autohtoni și străini (inclusiv fostul secretar de stat al Statelor Unite Hillary Clinton, [8] cancelarul german Angela Merkel, [9] și președinții Comisiei Europene José Manuel Barroso,[10] și Jean-Claude Juncker[11]), organizații interguvernamentale, organizații neguvernamentale. Mai exact, el a fost acuzat că a continuat reforme antidemocratice; reducerea independenței presei din Ungaria, a sistemului judiciar și a băncii centrale; modificarea Constituției Ungariei pentru a preveni modificările legislației susținute de Fidesz; și de clientelism și nepotism. [12]

Orbán a susținut în mod regulat investițiile în natalitate, care este scăzută în Ungaria. Orban a abordat „marea teorie a înlocuirii”, populară în rândul neo-naziștilor, care emulează o abordare nativistă de a respinge imigrația străină de frica înlocuirii de către imigranți: „Dacă Europa nu va fi populată de europeni în viitor și luăm acest lucru așa cum este dat, atunci vorbesc despre un schimb de populații, pentru a înlocui populația europenilor cu altele ”, a spus Orbán.

Unele partide de opoziție și critici îl consideră pe Orbán un oponent al integrării europene. În 2000, partidele de opoziție MSZP și SZDSZ și presa de stânga prezentau comentariul lui Orbán potrivit căruia „există viață în afara UE” ca dovadă a antieuropeismului și a simpatiilor sale cu dreapta radicală. [13][14] În aceeași conferință de presă, Orbán a lămurit că „încercăm să facem aderarea rapidă, deoarece poate stimula creșterea economiei Ungariei”.

Magnatul de afaceri maghiaro-american și activistul politic George Soros a criticat că Orbán a gestionat criza europeană a migranților din 2015, spunând: "Planul său tratează protecția frontierelor naționale ca obiectiv și a refugiaților ca un obstacol. Planul nostru tratează protecția refugiaților ca fiind granițele obiective și naționale ca obstacol. "[15]

Guvernul Orbán a început să atace Soros și ONG-urile sale încă de la începutul anului 2017, în special pentru sprijinul acordat imigrației mai deschise. În iulie 2017, ambasadorul israelian în Ungaria s-a alăturat grupurilor evreiești și alții pentru a denunța o campanie de panou publicitar susținută de guvern. Criticii lui Orbán au afirmat că „evocă amintiri despre afișele naziste din timpul celui de-al doilea război mondial”. Ambasadorul a declarat că campania „evocă amintiri triste, dar și semănă ura și frica”, o aparentă referință la Holocaust. Ore mai târziu, Ministerul Afacerilor Externe din Israel a emis o „clarificare”, denunțându-l pe Soros, afirmând că „subminează continuu guvernele alese în mod democratic din Israel” și organizațiile finanțate „care defăimă statul evreu și încearcă să-i refuze dreptul de a se apăra”. Clarificarea a venit cu câteva zile înainte de o vizită oficială în Ungaria de către premierul israelian Benjamin Netanyahu. [16] Mesajele anti-Soros au devenit elementele cheie ale comunicării și campaniei guvernului de atunci, care, printre altele, au vizat și Universitățile Central Europeane.

Politica externă[modificare | modificare sursă]

În septembrie 2016, i-a acuzat pe politicienii UE de nihilism pentru lipsa de reacție în fața valului de emigranți intrați în Europa începând cu 2015. De asemenea a pledat pentru înființarea unei armate a UE care, în opinia sa, ar trebui să controleze Marea Mediterană.[17]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b https://www.youtube.com/watch?v=HBiV1h7Dm5E  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b „Viktor Orbán”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b Viktor Orbán, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ a b Viktor Orban, Munzinger Personen, accesat în  
  5. ^ http://hetek.hu/belfold/200702/orban_hite  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ https://www.nytimes.com/2021/08/07/world/europe/tucker-carlson-hungary.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ „Letter to the Prime Minister of Hungary from the Secretary of State of the United States of America” (PDF). . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  9. ^ "Angela Merkel criticized Viktor Orban behind closed doors", Daily News Hungary, 9 October 2015.
  10. ^ „The European Commission reiterates its serious concerns over the Fourth Amendment to the Constitution of Hungary”. . Accesat în . 
  11. ^ "Happy slaps, rambling speeches and jaw-dropping insults... this is the man who RUNS the EU", Daily Express, 28 June 2016.
  12. ^ „Press freedom a loser in Viktor Orbán's winner-take-all Hungary”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „Orbán: van élet az EU-n kívül is”. Új Szó. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Orbán Viktor – Wikidézet”. Wikiquote (în Hungarian). Accesat în . 
  15. ^ ""Orbán accuses Soros of stoking refugee wave to weaken Europe", Bloomberg, 30 October 2015.
  16. ^ Baker, Luke (10 July 2017) Israel backs Hungary, says financier Soros is a threat, Reuters, accessed 19 March 2019.
  17. ^ Ungaria: Premierul Viktor Orban îi acuză de "nihilism" pe liderii UE Arhivat în , la Wayback Machine., 11 septembrie 2016, Agerpres, accesat la 12 septembrie 2016

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Viktor Orbán


Predecesor:
Gyula Horn
Listă de prim-miniștri ai Ungariei
1998–2002
Succesor:
Péter Medgyessy
Predecesor:
Gordon Bajnai
Listă de prim-miniștri ai Ungariei
2010–
Succesor:
-