Nicaragua

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Nicaragua
Nicaragua
República de Nicaragua
Drapelul Nicaraguei[*]​Stema Nicaraguei[*]​
Drapelul Nicaraguei[*] Stema Nicaraguei[*]
DevizăPro Mundi Beneficio (lat.)
Locația Nicaraguei
Locația Nicaraguei
Geografie
Suprafață 
 - totală130,373 km² (locul 97)
Apă (%)7,14
Cel mai înalt punct Mogotón[*][[Mogotón (Mountain in Nicaragua)|​]] (2.107 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctMarea Caraibilor (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașManagua
VeciniCosta Rica
Honduras
Columbia Modificați la Wikidata
Fus orarUTC−6 (UTC-6) Modificați la Wikidata
Populație
Populație 
 - Recensământ 20105.666.301
Densitate43 loc/km²
Limbi oficialeSpaniolă
Limbi regionale/minoritareMiskito, Cay Creole, Rama,Sumo, Miskito, Coastal Creole, Garifuna
Etnonimnicaraguani (pl.)
nicaraguan (masc.)
nicaraguană (fem.) Modificați la Wikidata
Grupuri etnice69% Mestizo
17% Albi
5%% Amerindian
9% Negrii
Guvernare
Sistem politicrepublică prezidențială
PreședinteDaniel Ortega
VicepreședinteJaime Morales Carazo
LegislativNational Assembly⁠(d) Modificați la Wikidata
CapitalaManagua
Istorie
Independență
față de Spania15 septembrie 1821
Economie
PIB (PPC)2010
 - Total17,711 de miliarde $[1]
 - Pe cap de locuitor3.045 $[1]
PIB (nominal)2010
 - Total6,551 de miliarde $[1]
 - Pe cap de locuitor1.126[1]
Gini (2007)40,1 (mediu)
IDU (2010) 0.565[2] (mediu) (locul 115)
MonedăCórdoba oro (NIO)
Coduri și identificatori
Cod CIONCA Modificați la Wikidata
Cod mobil710 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic505
ISO 3166-2NI Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.ni
Prezență online
site web oficial

Nicaragua (spaniolă República de Nicaragua, IPA [re'puβlika ðe nika'raɰwa]) este o republică din America Centrală. Cu toate că este cea mai mare țară din regiune, are cea mai mică densitate de locuitori. Nicaragua se învecinează la nord cu Honduras, lungimea graniței fiind de 922 km, iar la sud cu Costa Rica, pe o lungime de 309 km. Coasta vestică este la Oceanul Pacific, iar la est se află Marea Caraibilor. Lungimea totală a țărmului este de 910 km.

Numele țării este un derivat al numelui Nicarao, numele dat de tribul de origine Nahuatl, locuitori ai malurilor Lago de Nicaragua înainte de cucerirea Americilor de către spanioli, și al cuvântului spaniol Agua, care înseamnă apă, datorită multitudinii de lacuri din regiune.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Epoca precolumbiană[modificare | modificare sursă]

Dovezi arheologice arată că teritoriul de azi al statului Nicaragua anumit fost locuit încă din 12.000 Î.Hr. . Ulterior, au emigrat aici indieni ce făceau parte din culturile mezoamericane și andine. Estul Nicaragua a fost populat de grupuri etnice vorbitoare de limbi Macro-Chibchan. Aceștia din urmă trăiau din vânat și cules, dezvoltând ulterior agricultura (acești indieni sunt singurii care încă mai există în Nicaragua). Prin secolul IX d.Hr. își fac apariția popoarele vorbitoare de limba Mangue (în special Chorotegas) și, ulterior, mayașii.

Epoca colonială[modificare | modificare sursă]

Cristofor Columb a fost primul care să fi observat ceea ce azi numim Nicaragua în anul 1502. Columb nu a zărit nicio populație indigenă, iar spaniolii se vor întoarce acolo abia două decenii mai târziu.


Primul spaniol care a ajuns în Nicaragua a fost celebrul González Dávila, același explorator care a descoperit, la începutul anului 1520, ceea ce astăzi numim Panama. În 1522, la exact 20 de ani după observația lui Columb, Gonzalez ajunge în Nicaragua, unde întâlnește un trib indigen Nahua, condus de Macuilmiquiztli, pe care-l identifică eronat drept "Nicarao" (de unde și numele Nicaragua"). Gonzalez avea cu el doi indigeni, vorbitori de spaniolă, cu ajutorul cărora a putut discuta cu Macuilmiquiztli. Apoi spaniolii au găsit aur și, pe cale pașnică, a convertit tribul lui Macuilmiquiztli la creștinism. La doi ani distanță de la expediția lui Gonzalez, Francisco Hernández de Córdoba a întemeiat primele orașe din Nicaragua: Granada și León. În 1527, Leon a devenit capitala coloniei spaniole din Nicaragua.

Fără femei spaniole în compania lor, conquistadorii spanioli au început să-și aleagă soțiile din rândul populației amerindiene. Astfel a luat naștere o cultură mixtă, atât de prezentă azi în Nicaragua. Din păcate, bolile europene aduse de spanioli au ucis mare parte din populația indigenă. Pe lângă asta, mulți indieni au fost evacuați între 1526 și 1540 în zone ca Panama și Peru, pentru a putea servi ca sclavi.

În timpul Revoluției Americane a fost la mijlocul unui conflict între Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Spania.

Nicaragua independentă[modificare | modificare sursă]

După ce Declarația de independență a Americii Centrale a fost adoptată pe 15 septembrie 1821, Nicaragua a devenit parte a Primului Imperiu Mexican. După ce monarhia mexicană a fost abolită, Nicaragua a intrat în Republica Federală a Americii Centrale. În 1838, Nicaragua a devenit o republică independentă.

Conflictul dintre elita liberalilor din Leon și cea a conservatorilor din capitala Granada au degenerat adesea într-un război civil. După ce goana după aur a început în Statele Unite ale Americii în anul 1848, guvernul nicaraguan a oferit o rută călătorilor care plecau pe mare din estul SUA spre vest, prin râul San Juan și lacul Nicaragua.

În 1855, aventurierul american William Walker a ajuns în Nicaragua, frământată de un nou război civil. Cu ajutorul unei armate compuse din 57 de mercenari, Walker a învins Armata Națională la 1 septembrie. El l-a numit ca președinte marionetă pe Patricio Rivas, pe care l-a și demis din funcția de președinte de la 24 iunie 1856, urmând ca Walker (membru al Partidului Liberal) să ocupe funcția de președinte începând cu 12 iulie. La data de 1 mai 1857, Walker - aflat în război cu Honduras, Costa Rica, El Salvador și Guatemala, sprijinite de SUA - s-a predat și a fost repatriat în New York.

Jose Santos Zelaya, președintele Nicaragua din 1893 până în 1909, a negociat cu integrarea Coastei de țânțari (până în 1859 parte a statului Honduras), la acel moment o regiune autonomă, în cadrul statului Nicaragua. În onoarea lui, regiunea a fost numită Departamentul Zelaya.

Nicaragua ocupată de Statele Unite[modificare | modificare sursă]

Statele Unite ale Americii au susținut revoluția conservatorilor împotriva președintelui Zelaya din 1909. La 18 noiembrie 1909, nave ale US Navy a debarcat în Nicaragua după ce 500 de revoluționari - printre care și doi cetățeni americani - au fost împușcați din ordinele lui Zelaya. Președintele Zelaya a demisionat puțin timp mai târziu.

În august 1912, președintele nicaraguan, Adolfo Diaz, i-a cerut Ministrului de Război, Luis Mena, să demisioneze de teama unei insurecții. Mena a fugit din Managua - capitala Nicaragua - împreună cu fratele său, șeful Poliției. Asta, precum și un incident cu două vase aparținând unei companii americane ce au fost capturate de trupele nicaraguane, a determinat SUA să ocupe Nicaragua.

În anul 1926, Marina Americană a evacuat Nicaragua. Liberalii și conservatorii au început iar să se certe, ceea ce a determinat americanii să revină în America Centrală.

Din 1927 până în 1933, generalul comunist Augusto César Sandino a condus un război de gherilă împotriva americanilor. Când, în sfârșit, americanii au plecat în 1933, Juan Bautista Sacasa a fost investit în calitate de președinte al Nicaragua. Sandino a fost asasinat în noaptea de 21 septembrie 1934 de către forțele generalului Anastasio Somoza Garcia, care a preluat puterea doi ani mai târziu printr-o lovitură de stat.

Dinastia Somoza[modificare | modificare sursă]

Probabil cea mai lungă dictatură din America Centrală, dictatura dinastiei Somoza, reprezentată întâi de Anastasio Somoza Garcia (1937-1947, 1950-1956), apoi de fiul său, Luis Somoza Debayle (1956-1963) și, în final, de fratele lui Luis, Anastasio Somoza Debayle (1967-1972, 1974-1979), a fost cea mai lungă dintre toate.

Generalul Anastasio Somoza Garcia a devenit președintele Republicii Nicaragua de la 1 ianuarie 1937, după niște alegeri trucate, ca urmare a demiterii din funcție a fostului președinte, Juan Bautista Sacasa.

La data de 8 decembrie 1941, la doar 1 zi după Atacul de la Pearl Harbor, regimul lui Somoza a declarat război Japoniei. Au urmat Germania și Italia pe 11 decembrie și Ungaria, România și Bulgaria pe 19 decembrie. Niciun soldat nu a fost trimis pe front, dar Garcia a profitat de situație pentru a putea confisca proprietățile germanilor domiciliați în Nicaragua.

Încă d

ncă de când a preluat puterea în ziua de Anoul Nou a anului 1937, Somoza a suspendat Constituția, monopolizând toată puterea asupra sa. În 1947, la insistențele Statelor Unite, Somoza nu s-a implicat în alegerile prezidențiale. A fost ales ca președinte un medic bătrân, Leonardo Argüello. Somoza spera să-l poată manipul pe Argüello și, astfel, să-și mențină puterea. Totuși, când a văzut că bătrânul medic nu vrea să-l asculte, Somoza a orchestrat o lovitură de stat care l-a înlăturat și exilat pe Argüello la doar 26 de zile de la începerea mandatului. S-au ținut iar alegeri iar ca președinte nou a fost ales Victor Manuel Román y Reyes. Reyes a fost fan al filosofiei bazate pe militarizare, filosofie creată de președintele Zelaya și bazată pe idelurile Kaiser-ului Wilhelm al II-lea al Germaniei. Reyes a murit în 1950, iar s-au organizat alegeri iar Somoza a câștigat din nou. În final, Somoza a fost asasinat la 29 septembrie 1956, la vârsta de 60 de ani, dar cei doi fii ai săi au guvernat țara următorii 23 de ani.



















15



gu




Geografie[modificare | modificare sursă]

Litoralul mlăștinos din estul țării este aproape nelocuit. Majoritatea locuitorilor trăiesc în zona marilor lacuri Nicaragua și Managua. Lacul cel mai mare, Nicaragua, a fost cândva parte a oceanului, de care a fost separat din cauza activității vulcanice care a determinat apariția lanțului muntos din vestul țării (Condillera Maribios și Condillera Chontelena). Cu timpul, bazinul a devenit un lac cu apă dulce, ceea ce a dus la transformări ale faunei. În prezent, aici trăiește unica specie de rechini de apă dulce din lume.

Economie[modificare | modificare sursă]

Nicaragua este o țară săracă, cu o economie bazată în cea mai mare parte pe agricultură, care asigură aproximativ 75% din veniturile din export ale țării. Culturi de bumbac, arbori de cafea, trestie de zahăr, bananieri, arbori de cacao, susan, creșterea bovinelor.Industria este axată pe substituirea importurilor. Hidrocentralele și centralele geotermice dețin ponderea majoritară în producerea de energie electrică.

Orașe[modificare | modificare sursă]

Organizare administrativă[modificare | modificare sursă]

Nicaragua este o republică unitară. Republica Nicaragua este divizată în 15 departamente (departamentos) și 2 regiuni autonome (regiones autónomas) bazate pe modelul spaniol. Departamentele sunt la rândul lor divizate în 153 de municipii. Cele două regiuni autonome sunt Regiunea Autonomă Atlanticul de Nord (Región Autónoma Atlántico Norte) și Regiunea Autonomă Atlanticul de Sud (Región Autónoma Atlántico Sur) formau un singur departament, Departamentul Zelaya, până în 1985 când au primit statutul de regiune autonomă.[3]

 Department Capital city
1 Flag of the Department of Boaco Boaco Boaco
2 Flag of the Department of Carazo Carazo Jinotepe
3 Flag of the Department of Chinandega Chinandega Chinandega
4 Flag of the Department of Chontales Chontales Juigalpa
5 Flag of the Department of Estelí Estelí Estelí
6 Flag of the Department of Granada Granada Granada
7 Flag of the Department of Jinotega Jinotega Jinotega
8 Flag of the Department of Leon Leon Leon
9 Flag of the Department of Madriz Madriz   Somoto
 Department Capital city
10 Flag of Managua Managua   Managua
11 Flag of the Department of Masaya Masaya Masaya
12 Flag of the Department of Matagalpa Matagalpa Matagalpa
13 Flag of the Department of Nueva Segovia Nueva Segovia Ocotal
14 Flag of the Department of Rivas Rivas Rivas
15 Flag of the Department of Rio San Juan Río San Juan San Carlos
16 Flag of the Región Autónoma del Atlántico Norte Región Autónoma del Atlántico Norte Bilwi
17 Flag of the Región Autónoma del Atlántico Sur Región Autónoma del Atlántico Sur Bluefields

Patrimoniu[modificare | modificare sursă]

Între 2000-2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 2 obiective culturale sau naturale din Nicaragua.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Nicaragua”. International Monetary Fund. Accesat în . 
  2. ^ „Human Development Report 2010” (PDF). United Nations. . Accesat în . 
  3. ^ „Background and socio-economic context” (PDF). p. 9. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]