Milan Kundera

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Milan Kundera
Milan Kundera.jpg
Milan Kundera
Date personale
Nume la naștereMilan Kundera Modificați la Wikidata
Născut (89 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Brno, Cehoslovacia[2] Modificați la Wikidata
PărințiLudvík Kundera[*] Modificați la Wikidata
Naționalitate Cehia Franța
CetățenieFlag of France.svg Franța
Flag of the Czech Republic.svg Cehia Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
scenarist
traducător
romancier[*]
dramaturg
profesor universitar
poet Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist din Cehoslovacia[*]  Modificați la Wikidata
Limbilimba franceză
limba cehă[4]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Carol, Praga; Academia de Arte Teatrale, Praga
Activitatea literară
Specie literarăroman[3]
Opere semnificativeGluma, Cartea râsului și a uitării, Insuportabila ușurătate a ființei
Note
PremiiPremiul Statului Austriac pentru literatură europeană
Premiul Herder
Prix mondial Cino Del Duca[*]
Czech Medal of Merit[*]
Legiunea de onoare
premiul Vilenica[*]
Premiul Médicis pentru literatură străină
Premiul Nelly Sachs
Jerusalem Prize[*]
Q51955205[*][5]
Honorary citizenship of Brno[*][6]
Jaroslav Seifert Prize[*]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Milan Kundera signature.jpg
Prezență online

Milan Kundera (n. ,[1] Brno, Cehoslovacia[2]) este un romancier și un eseist francez de origine cehă. Trăiește în Franța din 1975, fiind cetățean francez din 1981.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Când, în 1968, tancurile sovietice spulberau Primăvara de la Praga, dezghețul comunismului stalinist, Milan Kundera era deja un scriitor cunoscut întrucât publicase poezie, teatru, eseuri, iar primul său roman, Gluma, și nuvelele adunate în volumul Iubiri caraghioase fusesera tipărite în ultimul an în peste 150.000 de exemplare.

Kundera, împreună cu alți artiști și scriitori cehi, printre care și Václav Havel, a fost implicat în 1968 în mișcarea de emancipare politică cunoscută ca Primăvara de la Praga, o perioadă în care un regim democratic a fost în cele din urmă strivit de intervenția brutală a armatei sovietice și aliaților ei care au participat la invadarea Cehoslovaciei, dintre care au lipsit doar România și Albania.

În primul său roman, Gluma, parcă presimțind viitoarea invazie sovietică, Kundera scrisese o satiră la adresa totalitarismului din era comunistă. Din acest motiv i-a fost ridicat dreptul de semnatură și au urmat represaliile. Noile autorități cehe pro-sovietice l-au exclus de la Catedra de literatură universală pe care o ocupa la Academia de Film și i-au eliminat cărțile din toate bibliotecile Cehoslovaciei.

Cum ar fi putut Kundera să accepte un regim împietrit în stalinismul deceniului al șaselea al secolului 20, când el însuși fusese nu doar un participant activ la efervescența mișcării pragheze, dar mai și declarase – și ilustrase această declarație prin înseși cărțile sale – că tocmai stalinismul l-a învățat virtutea izbăvitoare a râsului? Totuși, existând o limită a rezistenței, în 1975, Kundera a fugit în Franța. Următorul roman, Viața e în altă parte, i-a apărut în 1979 în Franța, iar doi ani mai târziu autorul însuși se stabilea aici, devenind, în scurt timp un scriitor de faimă internațională, tradus în toate limbile importante ale lumii. Viața e în altă parte este un soi de struțo-camilă, fiind și un roman, și o colecție de povestiri și conținând și visele autorului.

In 2010 a fost suspectat că ar fi fost informator al poliției comuniste (StB) și ar fi denunțat un agent CIA în anii 50.[7] Agentul CIA a fost capturat de organele securității cehe (VB) și Kundera a fost apreciat de comuniști (sursa http://www.abscr.cz/cs/vyhledavani-archivni-pomucky). A fost suspectat de asemenea de colaborare cu NKVD (KGB), dar aceasta nu s-a putut verifica - neavând încă acces la arhivele KGB.

În 1984, a publicat Insuportabila ușurătate a ființei, pe care, în ciuda faptului că e cea mai cunoscută dintre cărțile sale, Kundera o consideră drept cea mai proastă. În 1988, regizorul american Philip Kaufman a ecranizat cartea, dar filmul său e mult diferit.

În 1990, Kundera a publicat Nemurirea. Romanul acesta are un subtext mai curând filosofic și nu unul politic, ca celelalte romane.

Cărți scrise in limba cehă[modificare | modificare sursă]

  • Ridicole iubiri sau Iubiri caraghioase, nuvele (Směšné lásky, 1960,1963, 1965, 1968; 1970)
  • Gluma, roman (Žert, 1965/1967)
  • Viața e în altă parte, roman (Život je jinde, 1969/1970)
  • Insuportabila ușurătate a ființei, 1984, roman
  • Valsul de adio, (Valčík na rozloučenou, 1970/1971; Gallimard, Paris 1976, La valse aux adieux)
  • Cartea râsului și a uitării, (Kniha smíchu a zapomnění, 1978).

Cărți scrise in limba franceză[modificare | modificare sursă]

  • Jacques și stăpânul său. Omagiu lui Denis Diderot, teatru
  • Arta romanului, eseu
  • Nemurirea,roman, (1990)
  • Lentoarea, roman, (1994)
  • Identitatea, roman, (1998)
  • Ignoranța, roman, (2000)
  • Perdeaua care cade, (2005)

Traduceri în limba română[modificare | modificare sursă]

Primele traduceri au apărut în seria de autor Milan Kundera la editura Univers și au fost reluate la editura Humanitas intr-o nouă traducere.

  • Gluma,
  • Ridicole iubiri
  • Viața e în altă parte
  • Insuportabila ușurătate a ființei
  • Valsul de adio
  • Cartea râsului și a uitării
  • Lentoarea,
  • Identitatea,
  • Ignoranța
  • Nemurirea

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b SNAC, accesat în  
  2. ^ a b „Milan Kundera”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ Oppenheim, Lois (). „An Interview with Milan Kundera”. Arhivat din original la . Accesat în . Until I was thirty I wrote many things: music, above all, but also poetry and even a play. I was working in many different directions—looking for my voice, my style and myself… I became a prose writer, a novelist, and I am nothing else. Since then, my aesthetic has known no transformations; it evolves, to use your word, linearly. 
  4. ^ „Milan Kundera”, data.bnf.fr[*] http://data.bnf.fr/ark:/12148/cb11910177x, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ https://www.brno.cz/obcan/vyznamne-osoby-a-vyroci/ceny-mesta-brna/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ https://www.brno.cz/obcan/vyznamne-osoby-a-vyroci/cestni-obcane-mesta-brna-od-r-1990/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ Mai interesează pe cineva?, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 445, octombrie 2008, accesat la 30 ianuarie 2014

Referințe critice[modificare | modificare sursă]