Cronologia descoperirilor științifice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Prezentarea universului după concepţia lui Ptolomeu „Reprezentare grafică din 1661”
Matematicianul Claudius Ptolemeu „Alexandrianul”, imagine dintr-o carte din secolul al XVI-lea

O descoperire științifică este descrierea, observarea sau demonstrarea experimentală plauzibilă a fenomenelor fizice care apar în natură care încă nu au fost observate. De exemplu, o nouă descoperire științifică este izolarea unui compus chimic nou în stare naturală; descoperirea și descrierea unei plante necunoscute; observarea unui tip nou de radiații sau relația dintre două cantități care sunt în prezent considerate a fi independente una de alta. Aceasta este o listă cronologică a descoperirilor științifice:

Î.Hr.[modificare | modificare sursă]

Bustul lui Tucidide, aflat la Royal Ontario Museum.
Democrit și Leucip din Milet - Emit ipoteza atomică. Atomul (quark) este indivizibil, indestructibil și între atomi se află spațiu gol.

Secolul I. d.Hr[modificare | modificare sursă]

Secolul al II-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al III-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al IV-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al V-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al VI-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al VII-lea[modificare | modificare sursă]

  • înainte de 668 - Brahmagupta - soluțiile generale ale ecuației liniare și a celei de gradul al doilea [4] definește pentru prima dată numărul zero, adunarea și scăderea, stabilește regulile operațiilor elementare cu fracții

Secolul al VIII-lea[modificare | modificare sursă]

Geber (c. 721- c. 815) într-un manuscris alchimist din sec. al XV-lea

Secolul al IX-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al X-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al XI-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al XII-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al XIII-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al XIV-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al XV-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al XVI-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al XVII-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al XVIII-lea[modificare | modificare sursă]

Antoine-Laurent Lavoisier (1743-1794), gravură în linii de Louis Jean Desire Delaistre, după un desen de Julien Leopold Boilly.

Secolul al XIX-lea[modificare | modificare sursă]

Secolul al XX-lea[modificare | modificare sursă]

Murray Gell-Mann în 2007. În 1964 a propus la Conferința TED modelul de quarc

Secolul al XXI-lea[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hiparh a concluzionat corect că punctul vernal este cel care se desplasează, de unde rezultă fenomenul de precesie a echinocțiilor
  2. ^ T.Abramescu - Curs de astronomie, 1923
  3. ^ René Taton - Istoria generală a științei, Vol. 1. Știința antică și medievală, București, 1970, pag.345
  4. ^ Plofker, Kim (2007), „Matematici în India”, The Mathematics of Egypt, Mesopotamia, China, India and Islam: A Sourcebook, Princeton University Press. ISBN 9780691114859.


Legături externe[modificare | modificare sursă]