Wilhelm Conrad Röntgen
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
.jpg) Wilhelm Conrad Röntgen (1845 - 1923) |
|
| Născut | 27 martie 1845 Lennep, Prusia |
|---|---|
| Decedat | 10 februarie 1923 München, Germania |
| Rezidenţă | Germania |
| Naţionalitate | german |
| Domeniu | fizician |
| Instituţie | Universitatea din Zürich |
| Alma Mater | Universitatea din Strassburg Universitatea din Giessen Universitatea din Würzburg Universitatea din München |
| Conducător de doctorat | August Kundt |
| Doctoranzi | Herman March, Abram Ioffe |
| Cunoscut pentru | razele X |
| Premii |  Premiul Nobel pentru Fizică 1901 |
Wilhelm Conrad Röntgen (n. 27 martie 1845, Lennep, azi parte componentă a oraşului Remscheid, Renania de Nord-Westfalia — d. 10 februarie 1923, München) a fost un fizician german. Ca profesor al universităţii Würzburg, studiind descărcările electrice în tuburi vidate, a descoperit în anul 1895, emisia unor radiaţii penetrante, pe care le-a numit radiaţii X, care după moartea sa şi în ciuda testamentului său au fost denumite raze Röntgen. În anul 1901 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică.
[modifică] Motivaţia Juriului Nobel
"ca apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea remarcabilelor raze (raze X)".
[modifică] Date biografice
Röntgen s-a născut în 1845, la Lennep, în Germania, fiind singurul copil al unui negustor şi producător de textile. Datorită mamei sale care provenea dintr-o veche familie olandeză, familia Röntgen a decis să se mute în Olanda, când micuţul Wilhelm avea doar trei ani. În copilărie şi adolescenţă, Röntgen nu dădea semne de aptitudini ieşite din comun, dar avea o pasiune - pe care, de altfel şi-a păstrat-o toată viaţa - de a face farse mecanice complicate, îndelung elaborate.
În 1862, Röntgen se înscrie la Şcoala tehnică din Utrecht. În 1865, se înscrie la cursurile facultăţii de fizică din cadrul Universităţii din Utrecht, dar nu obţine numărul necesar de credite pentru a deveni student şi decide să plece în Elveţia, unde se îmatriculează la Institutul Politehnic din Zürich după susţinerea examenelor. În 1869, îşi susţine teza de doctorat la Zürich şi este numit asistentul celebrului fizician August Kundt. Îl însoţeşte pe acesta la Würzburg şi ulterior la Strasbourg.
Unul dintre momentele cele mai importante ale vieţii sale a fost întâlnirea cu Ivan Pulyui, un fizician de origine ucraineană, care i-a furnizat savantului german una din lămpile pe care acesta le-a folosit pentru a obţine ceea ce el a numit "raze X". Röntgen a descoperit razele care îi poartă numele din pură întâmplare, experimentănd în laboratorul său efectele descărcărilor sarcinilor electrice de mare intensitate prin tuburi de sticlă umplute cu gaz la presiuni foarte joase.
El studise deja efectul razelor catodice, raze care apar în momentul în care curentul electric trece printr-un gaz extrem de rarefiat. În noiembrie 1895, a descoperit că, dacă tubul prin care trece sarcina electrică este izolat cu un carton negru pentru a exclude orice sursă de lumină, în condiţiile lucrului într-o cameră obscură, un carton care are pe una din suprafeţele sale platinocianidă barică devine fluorescent, chiar dacă este la o depărtare apreciabilă de tub. Röntgen a mers mai departe şi a observat că acelaşi fenomen, al înregistrării transparenţei unui corp, are loc şi folosind plăci fotografice. Prima radiografie din lume a fost făcută la scurt timp de către Röntgen, surprinzând pe clişeele fotografice oasele şi inelul unei mâinii a soţiei sale. De aici, savantul a dedus că oasele sunt mult mai puţin permeabile pentru razele X, reliefându-se mai dur, ca şi inelul soţiei sale. Din 1895, şi-a petrecut restul vieţii în laborator studiind acest fenomen. Moartea lui, din 1923, drept urmare a unui carcinom intestinal,nu este o consecinţă directă a experimentelor sale cu razele X pentru ca a fost unul dintre primii savanti care au folosit ecrane plumbate pentru protectia la radiatii.
