Bacterie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare

Bacteriile sunt microorganisme monocelulare, care aparţin regnului PROCARIOTA (Monera), cele mai vechi forme de viață, foarte răspândite în aer, apă, sol, pe obiecte, alimente și organisme. Regnul Monera cuprinde două încrengături: Schizophita sau Bacteriophyta (bacteriile) şi Cyanophyta (algele albastre-verzi).

Arborele filogenetic

Cuprins

[modifică] Morfologie bacteriană

[modifică] Forma bacteriană

Forma este un criteriu foarte important de clasificare și identificare a bacteriilor, acesta variind în funcție de vârstă, factori ereditari specifici și mediul de cultură. Principalele forme de observație a bacteriilor sunt:

  • formă sferică, specifică cocilor, în cadrul careia se pot deosebi și mai multe varietăți: sferică, ovoidală, lanceolată, reniformă
  • formă cilindrică sau alungită, specifică bacililor și bacteriilor nesporulate, ce pot avea capete drepte (ex. Bacillus antracis), rotunjite (ex. Escherichia coli) sau ascuțite (ex. Fusiobacterium fusiforme)
  • formă spiralat-elicoidală, cu aspect de virgulă (vibrio - virgo), în forma literei S, sau de resort, cu spire neregulate sau regulate
  • formă de filament, care ajunge la zeci de microni lungime, fără prezența unor diviziuni transversale

Există deasemenea pe lângă aceste forme principale de observație și forme specifice și anume:

  • pedunculate
  • filamentoase neramificate
  • filamentoase pseudoramificate
  • filamentoase ramificate

[modifică] Dimensiuni bacteriene

Privite în ansamblul lor, putem observa o foarte largă varietate dimensională, dimensiuni care variază între cateva zecimi de micron și până la 10-15 microni (0.01 - 0.015 mm) După dimensiunea lor, bacteriile se împart în:

  • mici - sub 1 μ - streptococcus, stafilococcus
  • mijlocii - între 1 μ și 3 μ - salmonele, -coli bacillus
  • mari - peste 3 μ - clostrydium

[modifică] Gruparea bacteriană

  • gruparea diplo- este întâlnită atat la coci cât și la bacili, în care grupa este formată din două elemente (ex. Diplococcus pneumoniae, Neiseria gonorhoeae);
  • grupare strepto- este o formațiune rezultată din gruparea în lanț a cocilor și bacililor (ex. Streptococcus lactis, Streptococcus temaris, Streptococcus citravorus, Streptococcus paracetivorus, Streptococcus pzogenes – patogen, Streptococcus agalactiae);
  • gruparea stafilo- este caracteristică cocilor, în care bacteriile sunt grămezi neregulate sub forma unui ciorchine de strugure(ex. Staphylococccus aureus, Staphylococcus albus, Staphylococcus citrinus)
  • grupările tetrada- și sarcina caracteristice cocilor, sunt constituite din 4, respectiv 8 bacterii, cu înmultire într-un singur plan, dar două direcții la tetrade și în două planuri distincte la gruparea sarcina(ex. tetrada - Gafkia tetragena; ex. - Sarcina lutea, Sarcina flava);
  • gruparea în palisadă proprie bacililor, în care aceștia sunt dispuși în paralel

[modifică] Structura celulei bacteriene

Pentru un articol mai detaliat: Structura celulară a bacteriilor

Majoritatea bacteriilor au un perete celular , care le protejeaza şi le ajută să menţină un echilibru osmotic dintre ele şi mediu, membrana citoplasmatică, citoplasma şi un nucleoid. Fiecare bacterie are un cromozom principal, ele mai conţinând segmente circulare de ADN, numite plasmide.

[modifică] Clasificarea bacteriilor

Structura unei bacterii gram pozitive
Schema unei celule bacteriene
Filogeneză (Tulpină) Clasa Ordinul
Aquificae Aquificae Aquificales
Thermotogae Thermotogae Thermotogales
Thermodesulfobacteria Thermodesulfobacteria Thermodesulfobacteriales
Deinococcus-Thermus Deinococci Deinococcales
Thermales
Chrysiogenetes Chrysiogenetes Chrysiogenales
Chloroflexi Chloroflexi Chloroflexales
Herpetosiphonales
Anaerolineae Anaerolineales
Thermomicrobia Thermomicrobia Thermomicrobiales
Nitrospira Nitrospira Nitrospirales
Deferribacteres Deferribacteres Deferribacterales
Cyanobacteria Cyanobacteria Subsectionen I - V
Chlorobi Chlorobia Chlorobiales
Proteobacteria Alphaproteobacteria Rhodospirillales
Rickettsiales
Rhodobacterales
Sphingomonadales
Caulobacterales
Rhizobiales
Parvularculales
Betaproteobacteria Burkholderiales
Hydrogenophilales
Methylophilales
Neisseriales
Nitrosomonadales
Rhodocyclales
Procabacteriales
Gammaproteobacteria Chromatiales
Acidithiobacillales
Xanthomonadales
Cardiobacteriales
Thiotrichales
Legionellales
Methylococcales
Oceanospirillales
Pseudomonadales
Alteromonadales
Vibrionales
Aeromonadales
Enterobacteriales
Pasteurellales
Deltaproteobacteria Desulfurellales
Desulfovibrionales
Desulfobacterales
Desulfarcales
Desulfuromonales
Syntrophobacterales
Bdellovibrionales
Myxococcales (3 Unterordn.)
Epsilonproteobacteria Campylobacterales
Firmicutes Clostridia Clostridiales
Thermoanaerobacteriales
Haloanaerobiales
Mollicutes Mycoplasmatales
Entomoplasmatales
Acholeplasmatales
Anaeroplasmatales
Incertae sedis
Bacilli Bacillales
Lactobacillales
Actinobacteria Actinobacteria Acidimicrobiales
Rubrobacterales
Coriobacteriales
Sphaerobacterales
Actinomycetales (17 Unterordn.)
Bifidobacterales
Planctomycetes Planctomycetacia Planctomycetales
Chlamydiae Chlamydiae Chlamydiales
Spirochaetes Spirochaetes Spirochaetales
Fibrobacteres Fibrobacteres Fibrobacterales
Acidobacteria Acidobacteria Acidobacteriales
Bacteroidetes Bacteroidetes Bacteroidales
Flavobacteria Flavobacteriales
Sphingobacteria Sphingobacteriales
Fusobacteria Fusobacteria Fusobacteriales
Verrucomicrobia Verrucomicrobiae Verrucomicrobiales
Dictyoglomi Dictyoglomi Dictyoglomales
Gemmatimonadetes Gemmatimonadetes Gemmatimonadales


[modifică] Metabolism

Desi bacteriile au o mărime mică, ele pot supravieţui în condiţii mai grele. Aceasta se datoreaza reacţiilor metabolice.Unele bacterii sunt aerobe, iar altele sunt anaerobe.Alta cauza a succesului bacteriilor este ca ele au moduri diferite de a-şi dobândi hrana.Unele bacterii sunt autotrofe, iar altele sunt heterotrofe.

[modifică] Nutriţia

[modifică] Respiraţia

[modifică] Mişcarea

[modifică] Creşterea şi reproducerea bacteriană

Celulele bacteriene cresc datorită noilor constituenţi celulari rezultaţi din procesele de biosinteză. Această creştere se opreşte la un anumit moment dat când începe diviziunea celulară. La bacterii au fost identificate mai multe modalitaţi de multiplicare:

  • prin diviziune
  • prin înmugurire
  • prin fragmentare
  • prin corpi elementari

[modifică] Multiplicarea prin diviziune

Se realizează prin divizarea celulei mamă în două celule fiice, cel mai adesea absolut identice. Pregătirea diviziunii celulare se face prin dublarea tuturor constituenţilor celulari. Are loc apoi dublarea şi separarea materialului nuclear şi apariţia unui sept transversal, ce împarte celula mamă în două celule noi care ulterior se vor separa complet. În condiţii favorabile de viaţă şi în prezenţa unui mediu nutritiv bogat, rata de multiplicare bacteriana este foarte rapidă (variind în funţie de specie de la 10 la 30 de minute).

[modifică] Multiplicarea prin înmugurire

Este caracterizată prin formarea pe corpul celulei mamă a unei protuberanţe din care ulterior se va dezvolta o singură celulă fiică.

[modifică] Multiplicarea prin fragmentare

Se întalneşte la bacteriile cu dezvoltare hifală, în care alungirea se face prin adăugarea de material nou numai la extremitaţi şi la locul de origine a ramificaţiilor. După un timp are loc fragmentare în porţiuni scurte şi egale (Actinomycetes).

[modifică] Multiplicarea prin corpi elementari

Corpii elementari sunt mici structuri corpusculare care cresc ;i se multiplic[ prin diviziune.

Viteza de multiplicare bacteriană este foarte mare, datorată metabolismului bacterian foarte intens, astfel la fiecare 20 de minute apare o nouă generaţie.

[modifică] Fosile

[modifică] Ecologia

[modifică] Bacterii şi boli

[modifică] Tipuri de bacterii


[modifică] Vezi şi

[modifică] Legături externe


Unelte personale