Piatră filozofală
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Piatra filozofală (în latină: Lapis philosophorum, în arabă: El Iksir, de unde şi cuvântul "elixir") este o substanţă legendară cu ajutorul căreia alchimiştii pretindeau că pot transmuta metalele inferioare în aur. De asemenea, era considerată şi panaceu: licoare care avea puterea (potrivit concepţiei alchimiste) de a vindeca toate bolile şi de a dărui tinereţe veşnică.
Cuprins |
[modifică] În alchimie
Având atâtea proprietăţi miraculoase, e limpede că obţinerea piatrei filozofale a fost unul din obiectivele alchimiei, identificându-se cu Magnum opus.[1]
În cadrul istoriei alchimiei, să menţionăm căteva personalităţi care au avut care au concepţii pro sau contra posibilităţii obţinerii acestei substanţe miraculoase:
- Jabir ibn Hayyan (c. 721 - c. 815), alchimist arab, cu numele latinizat Geber, considerat părintele chimiei, susţine posibilitatea transmutării plumbului în aur sau argint. Pentru aceasta ar fi fost necesar acel al-iksir, substanţă pe care Geber o imagina ca fiind o pulbere de culoare roşie.
- Avicenna (980-1037), savant şi filozof tadjico-persan, care preia şi dezvoltă elementele înaintate ale gândirii aristotelice, este sceptic în privinţa pietrei filozofale, discreditând teoria transmutării substanţelor.
- Albertus Magnus
- Paracelsus
[modifică] Interpretări contemporane
[modifică] În artă
[modifică] Note
- ^ Heindel, Max, Francmasonerie şi catolicism, ISBN 0-911274-04-9
[modifică] Bibliografie
- en Julian Franklyn, Frederick E. Budd - A Survey of the Occult, Electric Book Company, 2001, ISBN 1843270870
- de Allison Coudert - Der Stein der Weisen. Die geheime Kunst der Alchemisten, Herrsching, 1992
- Vătămanu, N. - O istorie a medicinii, Editura Albatros, Bucureşti, 1975

