Genom

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Acest articol trebuie pus în formatul standard Puteţi contribui la îmbunătăţirea conţinutului şi a formei sale.

Acest articol sau această secţiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteţi ajuta găsind susţinere bibliografică pentru conţinutul paginii.

Prin genom se înţelege masa totală de gene şi alte informaţii ereditare ale unei unităţi structurale cu capacităţi potenţiale, de autonomie în exercitarea funcţiilor legate de ereditate, diversitate şi determinare a caracterelor. Genomii organismelor unei specii constituie genofondul acelei specii.

Cuprins 1 Comparaţii între organisme 1.1 Eucariote 1.2 Procariote 1.3 Viruşi 1.4 Comparativ 2 Istoria termenului 3 Evoluţia genomului 4 Mai vezi şi

[modifică] Comparaţii între organisme

[modifică] Eucariote

La eucariote, genomul este de 2 tipuri:

• Genom nuclear - prezent în nucleu;
• Genom extranuclear:
  • Genom mitocondrial - la animale;
  • Genom cloroplastic - la plante;

[modifică] Procariote

La procariote, genomul se împarte în:

• Genom cromozomal - prezent în cromozomul circular;
• Genom plasmidic- prezent în plasmidă;

[modifică] Viruşi

La viruşi, genomul este reprezentat de molecula de

• ADN (dezoxiriboviruisi)

  ex: virusul herpesului, al varicelei

• ARN (ribovirusi)

  ex: virusul gripal, mozaicului tutunului, HIV

[modifică] Comparativ

[modifică] Istoria termenului

Termenul de genom a fost propus de Hans Winkler în 1920 pentru a descrie toată informaţia ereditară conţinută pe cromozomi.

[modifică] Evoluţia genomului

[modifică] Mai vezi şi

---

Genomul uman. Specia umană a evoluat paralel cu maimuţele antropoide, prin
mecanisme genetice de duplicaţie, inversie, translatie. Având în vedere că maimuţele
actuale (fam. Pongide) au 48 de comozomi, iar specia umană are 46 cromozomi, deducţia
logică care se impune este: din strămoşul comun al maimuţelor antropomorfe şi al omului a
derivat specia umană în urma unei translocaţii reprezentată de fuziunea a doi
cromozomi, apărută acum 10-15 milioane de ani. Această remaniere cromozomală a generat un
ritm extrem de rapid al evoluţiei care a facut ca în 1-2 milioane de generaţii să se
contureze specia umană.
Cromozomii umani:
Cromozomii reprezintă componente nucleare în care sunt localizate molecule
de ADN, purtatoare de gene. Fiecare cromozom este purtătorul unei molecule de
ADN. In 1956 doi cercetatori J.H. Tjio si A. Levan au descoperit ca in celulele somatice
umane exista 46 de cromozomi (2n=46) din care 44 sunt cromozomi autozomi si doi
sunt heterozomi (sexuali)notaţi cu XX la femeie si XY la bărbat.
Deoarece cromozomii umani sunt foarte variabili în ceea ce priveşte dimensiunea
şi forma, s-au clasificat dupa sistemul Denver- nume a localitaţii din Colorado în care
au lucrat geneticienii care l-au propus. La baza acestui sistem de clasificare a
cromozomilor umani au stat urmatoarele criteriii :
a) dimensiunea cromozomilor (foarte mari, mijlocii, mici, foarte mici)
b) forma cromozomilor (metacentrici, subcentrici, acrocentrici)
c) prezenţa sateliţilor
Dispunerea cromozomilor unei celule diploide, ordonaţi în perechi şi
grupe în funcţie de dimensiuni, formă, plasarea centromerului, reprezinta cariotipul
uman a speciei respective.
Cariotipul uman normal grupează cele 23 de perechi de comozomi în 7
grupe notate cu literele mari: A, B, C, D, E, F, G.
Grupa A cuprinde cromozomii din perechile 1-3, sunt cromozomii
cei mai mari si au centromerul aproape median (metacentrici)
Grupa B cuprinde cromozomii 4-5; sunt cromozomi mari cu centromer
submedian (submetacentrici).
Grupa C cuprinde cromozomii din perechile 6-12, sunt mijlocii cu
centromerul submedian (submetacentrici).
Grupa D cuprinde cromozomii 13-15; au dimensiuni medii cu
centromerul dispus excentric (acrocentrici) şi prezintă sateliţi.
Grupa E cuprinde cromozomii din perechile 16-18; au dimensiuni
medii; cu centromerul median (metacentric) pentru cromozomul 16 şi submedian pentru
cromozomul 17, 18.
Grupa F cuprinde cromozomii din perechea 19-20; sunt scurţi şi
aproape metacentrici.
Grupa G cuprinde cromozomii 20-22; sunt foarte scurţi şi
acrocentrici.
Particularităţile genomului uman:
99% din ADN celular uman nu este transcris în proteine.
Subunităţile proteinelor heterometrice sunt conditionate de gene situate
în cromozomi diferiţi.
Genele implicate în etape succesive ale unui proces metabolic sunt
situate în cromozomi diferiţi.
În genomul uman există pseudogene- gene cu structura similară cu
cea a genelor structurale dar, care în urma unor mutaţii au devenit inactive.
O gena poate fi amplificată, uneori de sute de ori, ca singur mijloc de
apărare a organismului în faţa unei agresiuni exterioare.
Unele gene se exprimă doar în cursul diferenţierii embrionare, altele se
exprimă de-a lungul întregii ontogeneze şi se numesc gene de întreţinere.